Dezbatere despre reglementarea și autoreglementarea publicității suplimentelor alimentare și dispozitivelor medicale

Farmacisti

Vizualizari: 1887

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

PRIA events, în parteneriat cu RAC și PRISA organizează conferința PRIA Food
Supplements and Medical Devices Regulations în data de 20 iunie 2018, la hotel
InterContinental București, sala Fortuna et. 21, începând cu ora 9,30, eveniment în
cadrul căruia vor fi dezbătute teme actuale, de interes, alături de toți cei implicați, despre
reglementarea și autoreglementarea publicității suplimentelor alimentare și dispozitivelor
medicale.
De asemenea, se va discuta despre rolul autorităților care reglementează aceste sectoare
dar și acela al companiilor care produc, distribuie, vând și promoveaza suplimente
alimentare sau dispozitive medicale, rolul societăților profesionale, rolul lanțurilor
farmaceutice, al pacienților și al puterii legislative.
Rolul mass mediei, dar și al rețelelor sociale vor fi, de asemenea, dezbătute în cadrul acestui
eveniment.
Sănătatea și informarea publicului despre suplimente alimentare și despre dispozitivele
medicale sunt extrem de importante, de aceea, organizăm aceasta dezbatere pentru a
analiza anul care a trecut, pentru a aduce în evidență noi relementări sau legi, pentru a
semnala unele abateri grave și pentru a informa cât mai bine pe toți cei implicați.
Vom avea o atenție deosebită asupra temelor despre conduita etică.
Avem în vizor și studii de caz, exemple despre excesul de reclamă la suplimente alimentare,
mai ales la radio şi televiziune, care a dus la reacţii ale autorităţilor, organizaţiilor
profesionale şi ale reprezentanţilor pacienţilor care cer reglementări stricte ale publicităţii în
acest domeniu, pentru protejarea pacienţilor şi utilizarea în siguranţă a suplimentelor
alimentare și a dispozitivelor medicale.
Românii vizionează într-un an milioane de reclame la suplimente alimentare și dispositive
medicale. În condițiile acestei avalanşe de reclame, promovarea trebuie să fie reglementată
în mod adecvat, să fie echilibrată şi susţinută în mod corespunzător de surse de informaţii
complete şi validate ştiinţific şi în acelaşi timp să fie bine înţeleasă influenţa potenţială
asupra deciziei de tratament, asupra rezultatelor şi costurilor, așa cum susțin reprezentanți
ai pacienților, dar și autoritățile.
Promovarea suplimentelor alimentare si a dispozitivelor medicale este reglementată diferit
în fiecare ţară, dar este guvernată de aceleaşi principii. Aceasta trebuie făcută în mod
responsabil, etic şi la cel mai înalt standard, pentru a se asigura utilizarea în siguranţă a
acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Scopul din spatele reglementărilor din publicitatea suplimentelor și dispozitivelor medicale
este : să încurajeze utilizarea rațională a acestorar, prin prezentarea obiectivă a lor și fără
a le exagera proprietățile; de a asigura că acestea sunt promovate corect în ceea ce
privește beneficiile lor, fiind în acord cu informațiile enumerate în rezumatul caracteristicilor
produsului; de a asigura că publicitatea publicitatea suplimentelor și dispozitivelor medicale
nu este înșelătoare.
Sănătatea a fost şi va rămâne una dintre preocupările principale ale omenirii. Tocmai de
aceea, PRIAevents îşi concentrează atenţia asupra organizării evenimentelor, în care o arie
largă de subiecte de interes, atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi, și pentru industria de
sănătate în general, sunt obiectiv şi detaliat prezentate.
În cadrul PRIA Food Supplements and Medical Devices Regulations veți avea ocazia
să îi întâlniți pe cei mai importanți oameni din domeniu, să participați la un eveniment
interactiv, deosebit, astfel încât la finalul evenimentului să avem trasate idei, soluții și
propuneri.
De la acest eveniment nu vor lipsi reprezentanți ai companiilor farmaceutice, ai celor care
produc suplimente alimentare, asociații ale pacientilor, medici, farmaciști și asociații ale
acestora, companii care produc dispozitivelor medicale, companii din zona de consultanță
juridică, publicitate, audit, presă, reprezentanți din spitale de stat și private și reprezenanți
ai autorităților.
PRIA Food Supplements and Medical Devices Regulations face parte din seria
conferinţelor organizate de PRIAevents care aduc în atenție cele mai importante și mai
actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a
participanților și a mass - mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea
evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea
evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.
Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Food Supplements and Medical
Devices Regulations şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi
pe https://priaevents.ro/pria-food-supplements-and-medical-devices-regulations/

AGENDA
09.30 - 10.00 - Înregistrarea participanților
10.00 - 12.30 - Sesiune dezbateri – REGLEMENTAREA ȘI AUTOREGLEMENTAREA
PUBLICITĂȚII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE ȘI A DISPOZITIVELOR MEDICALE
Publicitatea suplimentelor alimentare în România. Cum a fost 2017? Câte cazuri de
publicitate înselătoare s-au înregistrat? Cine le depistează? Cum sunt sancționate? Ce
diferențe sunt față de alte tări UE sau din SUA? Ce au ei bun și s-ar putea aplica și la noi?
Ce trebuie schimbat la legislația actuală? Ce se poate îmbunătăți în 2018? Stadiul legii
publicității suplimentelor alimentare. Unde s-a blocat acesta?
Care este rolul Ministerului Sănătății? Cum arată ghidul despre publicitatea suplimentelor
alimentare?
Cat de importantă este activitatea CNA? Cum arată Codul de reglementare a conţinutului
audiovisual. Ce trebuie să stie companiile care produc, care distribuie sau vand suplimente
alimentare sau dispositive medicale? Dar cosnumatorii?
Cui se pot adresa consumatorii dacă sesizează că publicitatea este înșelătoare la
suplimente alimentare? Dar la dispositive medicale?
Ce pot face companiile dacă sunt victimele concurenței neloiale?
Cine si cum se face controlul pentru siguranţa alimentului şi, odată cu acesta, transpunerea
legislaţiei comunitare în domeniu şi la nivel national?
Rolul Institutului de Bioresurse Alimentare
Ce trebuie să conțină etichetele suplimentelor alimentare? Respectă companiile toate
cerințele?
Cine reglementează publicitatea dispozitivelor medicale în România? Ce trebuie să conțină
etichetele dispozitivelr medicale? Ce pârghii de autoregementare și-au impus producatorii
și importatorii?
OSIM și al WHIPO – etichete și design produs. Studii de caz, analize
Valoarea publicității suplimentelor alimentare în 2016 și 2017? Estimare pentru 2018?
Cât au consumat companiile pentru publicitatea dispozitivelor medicale în 2016 și 2017?
Care sunt așteptările pentru 2018?
Ce sfaturi au consultanții și care este rolul lor?
Ce modalități de promovare există la suplimente? Sunt sufficient de bine reglementate?
Cum arată reglementarea pentru dispozitivele medicale?
Rolul CNA, rolul jurnaliștilor și al mass - mediei în general, în păstrarea eticii în promovarea
suplimentelor alimentare și a dispozitivelor medicale
Care sunt granițele etice care nu pot fi trecute? Care sunt codurile etice și de conduită după
care se ghidează companiile producătoare, distribuitorii, farmaciile?
Publicitatea în farmacii? Cum este acesta reglementată. Ce cod etic adoptă acestea?
Cum este reglementată publicitatea la TV, radio și online pentru farmacii?
Cum văd asociațiile de pacienți aceste granițe? Ei se supun unei conduite etice? Ce sesizări
primesc de la pacienții membri în asociațiile lor?
Publicitatea comparativă, publicitatea înşelătoare și cea subliminală; Cât de periculoasă
poate fi? Cum este pedepsită?
Activităţile de promovare şi de publicitate destinate nu numai medicilor, ci şi tuturor celorlalţi
profesionişti din domeniul sănătăţii care, în cadrul activităţilor profesionale pe care le
desfăşoară, pot prescrie, furniza sau pot încuraja cumpărarea, distribuirea sau utilizarea
suplimentelor alimentare sau a dispozitivelor medicale
Ce rol joacă mediul online: site-uri internet, bloguri, forum-uri și rețele sociale ? Acestea
sunt reglementate? Ce se poate face? Ce exemple negative avem în 2017? Care este rolul
autorităților de reglementare?
Studii de caz, analize și rapoarte
Concluzii
LECTORI:
Sorina PINTEA – Ministrul Sănătății
Conf. Dr. Diana PĂUN – Consilier de Stat, Departamentul Sănătate Publică, bn
Administrația Prezidențială
Alexandru VELICU – Președinte, ANMDM
Laura CORINA GEORGESCU – Președinte, CNA
Florin BUICU – Președinte, Comisia pentru Sănătate și Familiei, Camera Deputaților
Laszlo ATTILA – Președinte, Comisia pentru Sănătate, Senatul României
Lorand TUROS – Vicepreședinte, Comisia pentru Cultură, Senatul României
Nastasia BELC – Președinte, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru
Bioresurse Alimentare – IBA București
Tatiana ONISEI – Șeful Serviului Național de Plante Aromatice și Medicinale și Produsele
Stupului, IBA București
Dr. Oana COCIAȘU – Președinte, RAC
Radu GĂNESCU – Președinte, COPAC
Rozalina LĂPĂDATU – Președinte, APAA
Dr. Gerald FLINTOACĂ-FILIP – Secretar General, PRISA
Victor DOBRE – Director Executiv, IAA
Ioana ANESCU – Director Executiv, IAB Romania
Avocat
Reprezentant companie dispozitive medicale

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

„Sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” este neconstitutional

Farmacisti

Vizualizari: 41872

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.30 alin.(2) și (3) și art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.30 alin.(2) și (3), precum și sintagma 'sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului' din cuprinsul art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt neconstituționale.

Curtea a constatat că dosarul electronic de sănătate, instituit prin reglementările criticate, cuprinde date personale cu caracter medical, protejate prin art.26 din Constituție. În măsura în care statul a instituit prin lege o măsură în aplicarea dreptului la ocrotirea sănătății persoanei, prevăzut de art.34 din Constituție, tot acestuia îi revine obligația de a proteja și garanta caracterul confidențial al informațiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de același nivel. Aceasta întrucât nu este îndeajuns ca protejarea datelor medicale să fie realizată printr-o legislație infralegală, care este caracterizată printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate [a se vedea în acest sens Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, Decizia nr.51 din 16 februarie 2016 sau Decizia nr.61 din 7 februarie 2017]. Or, dispozițiile legale criticate nu reglementează în sine nicio măsură care să poată fi calificată drept garanție a dreptului la viață intimă, familială sau privată, astfel încât Curtea a constatat încălcarea art.26 din Constituție.

Totodată, Curtea a reținut că legislația infralegală adoptată în temeiul textelor legale criticate cuprinde, în realitate, garanțiile asociate art.26 din Constituție. Prin urmare, s-a ajuns la situația în care un act administrativ cu caracter normativ să stabilească aceste garanții, neprevăzute de lege, în condițiile în care legislația secundară trebuia să se limiteze doar la organizarea punerii în executare a acestor garanții. Actul administrativ normativ nu poate, prin conținutul său, să excedeze domeniului organizării executării legii. Printr-un atare procedeu s-ar ajunge la modificarea/ completarea însăși a legii. În consecință, Curtea a constatat și încălcarea art.1 alin.(5) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Ca-mere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, care a sesizat Curtea Constituțională.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Farmacisti

Vizualizari: 24203

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, în 2018 în România este dificil de realizat o analiză la nivel practic a felului în care este respectată obligația de asigurare a confidențialității actului medical de către personalul din spitalele și farmaciile din România.

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, a personalului medical pentru divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Acest lucru a dat de gândit mai multor cadre medicale și chiar a creat panică, în prima zi de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, respectiv 25 mai 2018, fiind observat un adevărat “bombardament de consimțăminte” aplicat pacienților din dorința de a obține garanția legalității prelucrării datelor, chiar dacă aceștia o aveau deja prin temeiul legal al profesiei.

Sondajele publicate de instituțiile media din România au pus in evidență faptul că cea mai mare parte din consumatorii români își doresc să citească sau să urmărească la televizor emisiuni despre persoane aflate în situații tragice, astfel că există o tendință tot mai evidentă a instituțiilor de media de a promova articole cu subiecte medicale considerate senzaționale, cu referiri la accidente cu victime, cazuri de malpraxis, tentative de sinucidere, agresivitate și consum de alcool.

Acest lucru pune presiune pe specialiștii din domeniul sanitar și chiar pe pacienții care au fost internați în același salon cu persoana vizată de presă, care ignoră de multe ori faptul că confidențialitatea reprezintă mai mult decât un principiu, este un instrument de protecție a vieții private și secretul medical este o condiție de bază a relației dintre profesionistul din domeniul sanitar și pacient, care garantează acest echilibru între conștiința profesională și încrederea acordată de pacient.

În România confidențialitatea este reglementată printr-un pachet complex de reglementări legale și coduri deontologice și de etică. Cu toate acestea, constat că există probleme serioase privind respectarea drepturilor pacienților atât din partea personalului din mediul sanitar, cât și din partea jurnaliștilor. Sub pretextul interesului public este încălcat principiul confidențialității, fiind publicate date care duc la indentificarea persoanei, care reprezintă o intruziune în viața acestora și nu poate fi justificată.

În acest context, intrarea în vigoare la data de 25 Mai 2018 a Regulamentului (UE) 2016/679 pare că este o soluție pentru reechilibrarea acestei situații printr-o “conformare forțată” a operatorilor de date, datorită introducerii unor amenzi record la nivel internațional.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru obținerea conformitații față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din domeniul sanitar românesc, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea Responsabililor privind protecția datelor.

O alta problemă cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa educației populației și a personalului de specialitate, în egală măsură, în ceea ce privește conștientizarea importaței datelor cu caracter personal care poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

În demersul de a identifica profilul pacientului român, reținem faptul că acesta are un acces mărit la tehnologie, o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (informații medicale denumite generic “Dr.Google”) și de pe rețelele de socializare, fiind un utilizator frecvent al internetului, cu un grad redus de conștientizare asupra riscurilor și importanței datelor cu caracter personal, dar cu un puternic simț de proprietate asupra lor.

Analizând din această perspectivă, pacientul în sine devine o provocare pentru întreg sistemul sanitar românesc, mai ales în contextul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, prin care se redefinesc drepturile pacientului ( “Dreptul la acces”, “Dreptul la ștergere”, “ Dreptul la rectificare”) întreg corpul profesional sanitar se va confrunta cu solicitări nejustificate, insuficient documentate sau pur și simplu emise din curiozitate, privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate asupra informațiilor medicale înregistrate în documentele medicale care sunt consumatoare de timp și pot duce astfel la scăderea calității actului medical prin redirecționarea resurselor pentru a răspunde acestor solicitări și noi obligații legale.

Prin analiza breșelor de securitate din domeniul sanitar, anterior datei de 25 Mai 2018, și prin dezvoltarea unor analize de risc cu proceduri concrete și planuri de evitare a reapariției acestor situații putem obține o apropiere de principiile și cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, concluzionând totodată că o conformitate totală este o utopie.

Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea actului medical în sistemul sanitar românesc rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și în lipsa unor repere unitare privind implementarea GDPR.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

19 medicamente noi intra pe listele acordate compensat si gratuit

Lista medicamentelor compensate și gratuite de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, în sistemul public de sănătate, se completează cu încă 19 noi denumiri comune internaționale […]

Un lanț de farmacii american își face intrarea pe piața din vestul țării

Kiehl’s, farmacia și compania creatoare de produse de îngrijire a pielii şi părului, originară din New York, inaugurează la Timişoara, luna aceasta, primul său magazin din vestul ţării […]

GSK România publică Raportul de Responsabilitate Corporativă

GSK România publică Raportul de Responsabilitate Corporativă, care arată impactul activității companiei asupra sistemului de sănătate și pacienților din România, în 2016 – 2017 Este singurul raport de […]

855 de farmacii independente s-au înrolat in programul Respiro, în primii 2 ani de la lansare

  RESPIRO, unul dintre cele mai dinamice programe de susținere a industriei farmaceutice din România, dezvoltat de A&D Pharma, lider pe piața locală de retail și distribuție de […]

Bayer îl numeşte pe Cătălin Radu la conducerea diviziei Pharmaceuticals

Operaţiunile diviziei Bayer Pharmaceuticals din România şi Republica Moldova vor fi coordonate, începând cu luna aceasta, de către Cătălin Radu, care preia astfel atribuţiile de la Dr. Gerhard […]

Încep negocierile pentru noi contracte cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita C

CNAS anunţă începerea procesului de negociere pentru încheierea de noi contracte cost-volum-rezultat pe aria terapeutică  hepatita cronică virală C, pentru un număr total de 13.000 pacienţi eligibili. Noua […]

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre: șase produse noi lansate şi sprijinirea sistemului de sănătate din România GSK România şi-a reîntărit angajamentul de a identifica, […]

Pacienta cu “aorta de portelan”, tratata minim invaziv prin procedura TAVI Transapical

Anual mii de pacienti romani sunt diagnosticati cu stenoza aortica, o afectiune degenerativa severa a inimii, pentru care tratamentul uzual recomandat este interventia pe cord deschis. Unii pacienti […]

„Cea mai mare rată a creșterii accidentale a transaminazelor este cauzată de suplimentele alimentare.”

„Farmacistul poate fi un adevărat „gatekeeper”, care să nu lase ca orice substanță să fie consumată fără recomandare  de către  pacient”, a declarat prof.univ.dr. Mircea Petru-Adrian în cadrul […]

2017: Sănătatea românească în cifre

Conform unei analize facute de Institutul National de Statistică, în anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60 mii unităţi sanitare (49 mii de […]

Durata de valabilitate a cardului național de sănătate se prelungește la 7 ani

Astăzi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se prelungește de la 5 la 7 ani termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data […]

Un pacient diagnosticat cu o formă severă de tumoră cerebrală a fost operat minim – invaziv

Un pacient in varsta de 66 de ani a fost operat cu succes pe creier de o echipa neurochirurgicala a Spitalului Clinic Sanador, printr-o interventie minim-invaziva realizata cu […]

Prima combinație injectabilă a două clase de medicamente antidiabetice disponibilă acum în România

Sanofi, lider pe piața locală de diabet, anunță disponibilitatea în România a tratamentului inovator SULIQUA, prima combinație titrabilă cu raport fix de insulină glargin 100 unități/ml și lixisenatidă, […]

Precizări privind activitatea furnizorilor de servicii medicale cu certificate digitale noi

Deoarece unele case de asigurări de sănătate au semnalat că în Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) nu pot fi înregistrate certificate digitale noi pentru acei furnizori […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament nou pentru o boală rară

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piața […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament indicat în prevenirea migrenei

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piață […]

Reevaluare a medicamentelor ce conțin substanța analgezică metamizol

Agenţia Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA) a demarat acțiunea de reevaluare a medicamentelor care conțin substanța analgezică metamizol, utilizată într-o serie de state membre ale […]

Viitorul produselor farmaceutice în contextul schimbării de atitudine și mentalitate a cumpărătorilor din farmacii, temă de dezbatere la Frama Practic

Există mai multe tipuri de pacienți cu care profesionistul din farmacie intră în contact zilnic. Sunt pacienți care vin în farmacie pentru a solicita sfatul specialistului, alții pentru […]

S-au finalizat pregătirile legislative pentru negocierea de noi contracte cost-volum/cost-volum-rezultat

Ministrul Sănătăţii Sorina Pintea şi Preşedintele CNAS Răzvan Vulcănescu au aprobat Ordinul comun care detaliază modul de aplicare a noilor mecanisme de încheiere şi de derulare a contractelor […]