Are șanse EMA să ajungă în România?

Editorial

Vizualizari: 1.603

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Urmare a Brexitului, mai multe instituții ale Uniunii Europene, găzduite de Marea Britanie, ar urma să fie relocate în următorii ani. Printre ele se numără și Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency-EMA), o instituție cu aproape 800 de angajați ce supervizează siguranța medicamentelor vândute în Uniunea Europeană, și care este responsabilă de evaluarea științifică a cererilor de autorizație europeană de punere pe piață a medicamentelor. Mai multe guverne și-au anunțat deja intenția de a găzdui sediul acestei instituții care în anul 2016 avea un buget de 324,7 milioane euro, un salariu mediu lunar de 5000 euro și un număr de 787 de angajați. Formal sau informal, state precum Franța, Italia, Danemarca, Spania, Italia, Olanda, Irlanda, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Croația, Slovacia, Ungaria, Malta și, nu în ultimul rând, România și-au manifestat deja interesul de a găzdui sediul acestei instituții, unele țări avansând una, două sau chiar trei locații unde s-ar putea reloca. În România ar fi vorba de București, iar Guvernul României a început deja demersurile pentru a depune formal intenția de a găzdui sediul EMA. În prezent, nu se știe exact modalitatea prin care se va decide relocarea.

La ora actuală sunt vehiculate diferite scenarii posibile, potrivit Memorandumului, și anume ”formularea unei decizii în baza unui set de criterii specifice” (oare care or fi, ce vor conține?), ”formularea unei decizii exclusiv politice sau amânarea deciziei pentru a evita crearea de divergențe între statele membre”. Ce califică România, în afara faptului că țara noastră nu găzduiește în prezent niciun sediu al vreunei agenții europene, deși în mod normal fiecare membru al UE are acest drept? În Memorandumul Guvernului sunt amintite punctele forte ce ar califica țara noastră. M-aș opri la câteva exemple, pentru că lista este lungă: avem o bogată tradiție privind școala românească de medicină, cu recunoaștere pe plan internațional - se face referire la Ana Aslan de al cărui nume se leagă și Gerovitalul - elixirul tinereții, brevetat în 30 de țări; păcat că Gerovital farmaceutic nu se mai fabrică în România. Să nu uităm că avem Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” unde au existat recent și o serie de scandaluri mediatice, legate de fraude, sperăm să nu se fi auzit prea departe.

Mai departe, Institutul Cantacuzino, care în anii de glorie furniza stocul de vaccin necesar pentru imunizarea populației din România, a fost pus pe linie de plutire o perioadă și de abia acum încep lucrurile să se miște, după ce a fost trecut la Ministerul Sănătății și au fost avansate posibilități de colaborare cu Institutul Pasteur din Franța pentru cercetare, în prima fază și, poate, pe viitor ar putea fi reluată și activitatea de producție a vaccinurilor atât de necesare și care acum sunt căutate prin străinătate. Miza de a găzdui sediul EMA la București este mare, pe lângă oportunitatea creării de locuri de muncă, salarii plătite de UE, ar conduce la dezvoltarea mediului de afaceri și, implicit, la creșterea prestigiului țării noastre ca stat membru european. Însă România, deși are o expertiză puternică în domeniul medical și farmaceutic, o istorie bogată în cercetare, sprijin din partea companiilor producătoare de medicamente din țară, potrivit unui anunț al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, se luptă cu state puternice, cu infrastructură bine pusă la punct. Și sperăm ca la momentul deciziei de relocare, evenimentele din ultimii ani în care scandalurile legate de corupție, infecții spitalicești, lipsa medicamentelor de pe piața românească, lupta acerbă printre orgoliile din lumea medicală și politică să nu încline balanța în defavoarea țării noastre.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Serviciul farmaceutic, epopeea dintre vorbe și fapte

Editorial

Vizualizari: 508

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La un cabinet medical pacientul primește o consultație, un serviciu medical, iar Casa de Asigurări de Sănătate decontează serviciul medical efectuat. La farmacie, pe lângă faptul că își eliberează o rețetă și primește tratamentul indicat sau își cumpără medicamentele, pacientul este și consiliat, primește și sfaturi de la farmacist. Din experiența personală, în foarte multe farmacii, indiferent că sunt farmacii independente sau de lanț, farmacista m-a consiliat și sfătuit pentru problema de sănătate cu care m-am prezentat, înainte să-mi ofere tratamentul necesar. Doar că acel sfat, provenit din cunoștințele acumulate pe băncile unei facultăți de Farmacie și mai apoi din învățarea continuă, pe tot parcursul vieții, este oferit gratuit. Casa plătește doar medicamentele eliberate. Serviciul farmaceutic nu se limitează la asistența cu medicamente, el include informație, educație, promovarea sănătății, consultaţie etc. De regulă, farmacia este primul loc unde apelează pacientul atunci când are o problemă de sănătate, aici nu trebuie să aștepte la cozi interminabile și nu are nevoie de programare.
În străinătate, spre exemplu în Marea Britanie, formarea profesională a farmaciștilor dar și reglementările din cadrul sistemului sanitar englez au creat cadrul legal prin care farmaciștii pot acorda în farmaciile comunitare o serie de servicii, începând de la consiliere și eliberarea medicației privind oprirea fumatului, până la administrarea tratamentului medicamentos la vaccinarea antigripală.
În multe țări ale lumii farmaciștii participă activ la campanii de screening medical-măsurarea tensiunii arteriale, determinarea indicelui masei corporale, nivelul de glucoză etc.
Conceptul de serviciu farmaceutic apare în Legea 95/2006 privind exercitarea profesiei de farmacist, dar nu este și definit, nu apare în definiția serviciilor suportate de Fondul național de asigurări de sănătate, Titlul VIII, capitolul III făcând referire la o serie de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și alte mijloace terapeutice.
În țări mult mai dezvoltate din punct de vedere economic decât România s-a considerat că serviciile farmaceutice prestate în farmaciile comunitare sunt asociate cu o îmbunătățire a rezultatelor medicale și economice, creșterea calității vieții pacienților, scăderea morbidității și a mortalității.
În România, potențialul farmaciștilor în sănătatea publică nu este încă pe deplin valorificat. Din partea autorităților, în ultimii ani, au existat intenții declarate de a se introduce o variantă de taxă pe serviciu. În urmă cu mai bine de doi ani de zile, un fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate afirma că se gândește la o ”variantă de taxă pe serviciu”. Se referea la serviciul farmaceutic.
Forma sub care să fie retribuit acest serviciu, cum să arate acest serviciu, cine să plătească, de unde să provină banii sunt însă amănunte ce rămân sub semn de întrebare. Politicile de sănătate din România pot avea un caracter pozitiv doar la nivel declarativ, pentru că de la vorbe la fapte este cale lungă și în realitate schimbările stagnează.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Frauda de la nivelul CNAS vs sărăcia statului pentru pacient

Editorial

Vizualizari: 972

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Sfârșitul verii a adus un nou scandal ce a zguduit sistemul sanitar românesc, astfel de evenimente devenind o tradiție în România, în ultimul deceniu. O fraudă de aproximativ 3 milioane de euro a fost descoperită de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), săvârșită sub oblăduirea și ”ochii închiși” ai conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Concret, din datele prezentate de ordonanța procurorilor se pare că în perioada ianuarie 2016 – august 2017 fondurile CASMB au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CASMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea CNAS. ”În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drep a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”, se precizează în comunicatul DNA. Deci s-a putut opera în Sistemul Informatic Unic Integrat raportându-se și ștergându-se date pentru a se comite această fraudă, în timp ce medicii de familie, medicii specialiști și farmaciile se plângeau că nu pot să raporteze serviciile efectuate, ba mai mult după raportarea off line s-au trezit cu ele refuzate. Iar conducerea CNAS nici măcar nu le-a dat dreptate. Păi din moment ce din interiorul Casei s-au putut face astfel de modificări pentru servicii medicale fictive, cât de greu ar fi fost să fie eliminate serviciile medicale reale astfel încât să se facă poate economii iar medicii și farmaciștii să pară mincinoși? Este doar o întrebare ipotetică, poate nu s-ar fi putut opera așa ceva, dar situația dată naște tot felul de suspiciuni și întrebări. Paguba nu se oprește doar aici ci se pare că s-ar mai fi decontat și medicamente în valoare de peste 7 milioane de euro în nici doi ani.
Urmărind aceste evenimente și cunoscând îndârjirea cu care se spune deseori că nu există bani pentru alocări suplimentare pentru analize medicale, nu există bani pentru servicii medicale și condiții demne de secolul XXI și Uniunea Europeană în spitalele românești, nu există suficiente fonduri pentru investigații medicale, nu există suficiente fonduri pentru medicamente, nu pot să mă gândesc decât la faptul că banii cu care pacientul român cotizează cu bună credință la sistemul de asigurări de sănătate, de unde fiecare vrea să prindă o ”halcă”, sunt bani aruncați pe geam. Pentru că, de cele mai multe ori, după zeci de ani de cotizat, când are o problemă de sănătate este pus să plătească, să ofere șpagă și să sufere din cauza unui sistem corupt. Latura îngrozitoare a sistemului sanitar ne arată încă o dată că pacientul nu este în centrul sistemului, ci în centrul sistemului sunt interesele, puterea și banii din spatele pacientului. Frauda de la nivelul CNAS vs sărăcia statului pentru pacient.
EDITORIAL
Arina MOLDOVAN
redactor-șef
CASETĂ REDACȚIONALĂ REVISTA HEALTH - August 2017 - Revistă lunară, distribuită în România, numai pe bază de abonament

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

O semnătură pentru sănătate, la un click distanță

În ultimii ani, numărul petițiilor online pentru susținerea diferitelor cauze a crescut exponențial, pe diferite site-uri de profil. Document electronic, ce îndeamnă la implicare cetățenească în privința unor […]

În viitor, o singură sănătate

Organizația Mondială a Sănătății a definit în 1946 sănătatea ca fiind ”o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau […]

Vaccinarea, reduta din copilărie

Încolonați frumos, în șir indian, pe clase, așteptam unii cuminți, alții mai puțin, să ne vină rândul să intrăm în cabinetul de medicină școlară pentru tradiționalul vaccin. Spun […]

De profesie, superfemeie

De-a lungul timpului, femeia a fost sursă de inspirație pentru scriitori celebrii și poeți, frumusețea, inteligența și puterea sa interioară fiind, deopotrivă, apreciate. Ca să le facă pe […]

Moștenire pentru sistemul sanitar. Cum va fi gestionată?

Să reformezi un sistem, de la zero, în șapte luni, este imposibil, dar să încerci să aduci o schimbare, mizând pe modificări ce ar putea cutremura sistemul, este […]