Are șanse EMA să ajungă în România?

Editorial

Vizualizari: 1.401

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Urmare a Brexitului, mai multe instituții ale Uniunii Europene, găzduite de Marea Britanie, ar urma să fie relocate în următorii ani. Printre ele se numără și Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency-EMA), o instituție cu aproape 800 de angajați ce supervizează siguranța medicamentelor vândute în Uniunea Europeană, și care este responsabilă de evaluarea științifică a cererilor de autorizație europeană de punere pe piață a medicamentelor. Mai multe guverne și-au anunțat deja intenția de a găzdui sediul acestei instituții care în anul 2016 avea un buget de 324,7 milioane euro, un salariu mediu lunar de 5000 euro și un număr de 787 de angajați. Formal sau informal, state precum Franța, Italia, Danemarca, Spania, Italia, Olanda, Irlanda, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Croația, Slovacia, Ungaria, Malta și, nu în ultimul rând, România și-au manifestat deja interesul de a găzdui sediul acestei instituții, unele țări avansând una, două sau chiar trei locații unde s-ar putea reloca. În România ar fi vorba de București, iar Guvernul României a început deja demersurile pentru a depune formal intenția de a găzdui sediul EMA. În prezent, nu se știe exact modalitatea prin care se va decide relocarea.

La ora actuală sunt vehiculate diferite scenarii posibile, potrivit Memorandumului, și anume ”formularea unei decizii în baza unui set de criterii specifice” (oare care or fi, ce vor conține?), ”formularea unei decizii exclusiv politice sau amânarea deciziei pentru a evita crearea de divergențe între statele membre”. Ce califică România, în afara faptului că țara noastră nu găzduiește în prezent niciun sediu al vreunei agenții europene, deși în mod normal fiecare membru al UE are acest drept? În Memorandumul Guvernului sunt amintite punctele forte ce ar califica țara noastră. M-aș opri la câteva exemple, pentru că lista este lungă: avem o bogată tradiție privind școala românească de medicină, cu recunoaștere pe plan internațional - se face referire la Ana Aslan de al cărui nume se leagă și Gerovitalul - elixirul tinereții, brevetat în 30 de țări; păcat că Gerovital farmaceutic nu se mai fabrică în România. Să nu uităm că avem Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” unde au existat recent și o serie de scandaluri mediatice, legate de fraude, sperăm să nu se fi auzit prea departe.

Mai departe, Institutul Cantacuzino, care în anii de glorie furniza stocul de vaccin necesar pentru imunizarea populației din România, a fost pus pe linie de plutire o perioadă și de abia acum încep lucrurile să se miște, după ce a fost trecut la Ministerul Sănătății și au fost avansate posibilități de colaborare cu Institutul Pasteur din Franța pentru cercetare, în prima fază și, poate, pe viitor ar putea fi reluată și activitatea de producție a vaccinurilor atât de necesare și care acum sunt căutate prin străinătate. Miza de a găzdui sediul EMA la București este mare, pe lângă oportunitatea creării de locuri de muncă, salarii plătite de UE, ar conduce la dezvoltarea mediului de afaceri și, implicit, la creșterea prestigiului țării noastre ca stat membru european. Însă România, deși are o expertiză puternică în domeniul medical și farmaceutic, o istorie bogată în cercetare, sprijin din partea companiilor producătoare de medicamente din țară, potrivit unui anunț al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, se luptă cu state puternice, cu infrastructură bine pusă la punct. Și sperăm ca la momentul deciziei de relocare, evenimentele din ultimii ani în care scandalurile legate de corupție, infecții spitalicești, lipsa medicamentelor de pe piața românească, lupta acerbă printre orgoliile din lumea medicală și politică să nu încline balanța în defavoarea țării noastre.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

O semnătură pentru sănătate, la un click distanță

Editorial

Vizualizari: 562

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În ultimii ani, numărul petițiilor online pentru susținerea diferitelor cauze a crescut exponențial, pe diferite site-uri de profil. Document electronic, ce îndeamnă la implicare cetățenească în privința unor probleme cu impact mare, o petiție are sorți de izbândă dacă este îndreptată către Parlamentul României fiind îmbrăcată sub forma unei inițiative legislative cetățenești în care petiționarii le cer decidenților să le fie ascultate doleanțele, să se implice și aplece și către problemele cetățenilor. O astfel de inițiativă, lansată cu mai bine de două luni în urmă, este petiția intitulată ”Deputați, votați legea tuberculozei!”, inițiată de jurnalista Paula Rusu, un pacient care s-a confruntat cu multe greutăți pentru a fi diagnosticată corect și apoi tratată corect pentru boala de care suferea: tuberculoza. Cazul său a fost unul intens mediatizat, intervenția chirurgicală de extirpare a unei părți din plămânul afectat fiind o premieră medicală. În România, tuberculoza este mai răspândită decât în alte țări ale Uniunii Europene, se estimează că apar în medie 130 de cazuri la 100.000 de locuitori, față de 30 de cazuri la 100.000 de locuitori în alte țări. Proiectul legii tuberculozei, Pl-x nr. 470/2016, inițiată de 107 deputați și senatori din PSD, PNL, ALDE, UNPR dar și neafiliați a fost respins în ședința de Senat din data de 10 octombrie 2016, în calitate de primă cameră sesizată. Ulterior, a fost înregistrată la Camera Deputaților spre dezbatere, aceasta fiind for decizional, însă din luna octombrie 2016 și până în martie 2017 s-au făcut puțini pași ca mai apoi să fie blocată pe parcursul legislativ. Proiectul ”oferă soluțiile necesare la principalele probleme pe care le ridică tratamentul și prevenția TBC: dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare, pe toată perioada de tratament, până la vindecare pentru toti pacienții; indemnizație lunară de hrană, pe toată perioada de tratament în ambulatoriu. Indemnizația lunară de hrană este acordată pacientului tratat în ambulatoriu, în condițiile respectării tratamentului prescris, fără întrerupere, pentru luna respectivă; informarea și educarea în mod continuu a populației generale şi educarea și consilierea pacienților cu tuberculoză cu privire la măsurile de igienă, în scopul de a preveni răspândirea infectării.
Peste 4000 de semnături au fost strânse în cadrul petiției online, ce a fost depusă la Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților, și se speră ca în sesiunea parlamentară din toamnă acest proiect să atragă atenția decidenților care să țină cont de faptul că o boală infecțioasă precum tuberculoza este o prioritate pentru bolnavi și sistemul de sănătate, în general. Lupta nu se oprește aici, pentru ca sorții de izbândă să fie în favoarea pacienților este nevoie de un număr mult mai mare de semnături, iar pe site-ul https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/deputati-votati-legea-tuberculozei orice persoană cu vârsta peste 18 ani își poate arăta solidaritatea pentru o cauză ce ne privește pe fiecare dintre noi. Pentru că tuberculoza nu alege, nu este doar o boală a sărăciei și netratată poate să ucidă! Da, este nevoie de implicare civică, de lobby mult și curaj din partea pacienților sprijiniți de cadrele medicale pentru a fi făcute schimbări în țara noastră.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

În viitor, o singură sănătate

Editorial

Vizualizari: 719

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Organizația Mondială a Sănătății a definit în 1946 sănătatea ca fiind ”o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”, cu o completare ulterioară ”capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”. Însă problemele protecției și promovării sănătății depind, în mare măsură, de cunoștințele populației privind condițiile care determină dezvoltarea optimă a organismului și cauzele care conduc la apariția afecțiunilor. De-a lungul timpului s-au făcut numeroase descoperiri de către oamenii de știință pentru realizarea de noi terapii pentru tratarea multor afecțiuni. Dar acest lucru rezolvă doar o parte a problemei, respectiv efectul nu și cauzele ce conduc la apariția acestor afecțiuni. Rezistența bacteriilor la antibiotice, una dintre cele mai mari amenințări ce frânează progresul mediciniei, apariția de noi viruși pentru care se caută antidot sunt o parte dintre problemele cu care se confruntă lumea medicală. Dar nici o disciplină sau un sector al societății nu are suficiente cunoștințe și resurse pentru a preveni apariția sau reapariția unor afecțiuni în lumea globalizată de astăzi.
Pentru a îmbunătăți sănătatea și starea de bine prin prevenirea riscurilor și atenuarea efectelor crizelor, care își au originea la interfața dintre oameni, animale și diferitele medii ale acestora, la nivel global a luat naștere conceptul ”One Health”, o strategie mondială de extindere a colaborărilor interdisciplinare și a comunicărilor în toate aspectele legate de îngrijirea sănătății oamenilor, animalelor și mediului.
Conceptul de One Health, de fapt a fost descris de milenii în scrierile lui Hippocrate. Cum anume? În lucrările sale, părintele medicinei, Hippocrate, sublinia faptul că vârsta, regimul alimentar, modul de viață, clima, dar în special factorii de mediu pot avea un impact asupra sănătății, de un mediu curat depinzând sănătatea publică. Chiar și cu trecerea a mii de ani, anumite principii ale sănătății rămân constante deoarece populațiile umane se extind din punct de vedere geografic, contactul dintre habitatele umane și cele animale domestice și sălbatice crește, introducând riscul de expunere a tuturor celor trei populații la noile virusuri, bacterii și alți agenți patogeni care cauzează boala. One Health recunoaște că starea de sănătate a oamenilor este legată de starea de sănătate a animalelor și a mediului. Dar One Health se referă nu numai la preocupările legate de bolile ce apar la oameni și animale, ci și la aspecte legate de stilul de viață- dietă, exercițiu, impactul diferitelor tipuri de relații om-animal- și expuneri de mediu care pot afecta ambele categorii populaționale.
România s-a aliniat acestui concept global, se încearcă găsirea de numitori comuni pentru a se realiza profilaxia generală a îmbolnăvirilor la oameni, animale și mediu, a securității alimentare și ocupaționale, prin structuri și legislație adecvate, reunind la un loc în lupta pentru One Health medicina umană, medicina veterinară, medicina mediului, medicina alimentației și nutriției, medicina ocupaționalului, medicina comparată. Dar pentru a se atinge efectele scontate este nevoie și de o educație a populației care să conștientizeze factorii de risc și beneficiile prevenției, dar și de comunicare și înțelegere între pacienți și furnizorii de servicii de sănătate.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Vaccinarea, reduta din copilărie

Încolonați frumos, în șir indian, pe clase, așteptam unii cuminți, alții mai puțin, să ne vină rândul să intrăm în cabinetul de medicină școlară pentru tradiționalul vaccin. Spun […]

De profesie, superfemeie

De-a lungul timpului, femeia a fost sursă de inspirație pentru scriitori celebrii și poeți, frumusețea, inteligența și puterea sa interioară fiind, deopotrivă, apreciate. Ca să le facă pe […]

Moștenire pentru sistemul sanitar. Cum va fi gestionată?

Să reformezi un sistem, de la zero, în șapte luni, este imposibil, dar să încerci să aduci o schimbare, mizând pe modificări ce ar putea cutremura sistemul, este […]