Aruncarea medicamentelor expirate la gunoi, o poluare inutilă

Studenti

Vizualizari: 13355

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Cu toţii avem prin casă medicamente, unguente, siropuri, dispozitive medicale sau alte produse de îngrijire personală pe care nu le mai folosim, din diverse motive: au expirat (da, medicamentele expiră!), au ambalajele deteriorate sau pur şi simplu nu ne mai sunt necesare (ne-am însănătoşit, am schimbat sau am întrerupt tratamentul).

Din păcate, nefiind conştienţi de pericol sau poate doar din comoditate, majoritatea oamenilor le aruncă direct la gunoi, la chiuvetă sau la toaletă. Un astfel de gest nu doar că este nociv pentru mediu şi pentru sănătate, dar este şi ilegal!

Mediul, pus în pericol

Medicamentele sunt produse cu statut special, întrucât conţin substanţe active chimice care au rolul de a preveni sau de a trata afecţiuni – atâta timp cât sunt administrate în condiţii bine definite, iar traseul lor pe tot parcursul ciclului lor de „viaţă” trebuie să fie strict controlat. Lăsate la voia întâmplării, pot avea însă efecte nocive, existând riscul să contamineze solul şi apa, populate la rândul lor cu vieţuitoare.

Spre exemplu, în cazul în care ajung pe gropile de gunoi, intemperiile pot distruge în timp ambalajele, iar substanțele chimice prezente în medicamente pot să fie spălate de apa de ploaie, ajungând în levigat. Dacă groapa de gunoi nu este una ecologică, nu deține stație de epurare sau nu are geo-membrană, situaţie valabilă pentru cel puţin jumătate din deponeele de deşeuri din România, levigatul poate ajunge în pânza de apă freatică, contaminând-o. Dat fiind că sunt situații în care apa este consumată de către populație direct din puţuri și fântâni, fără să fie tratată în prealabil, au fost semnalate numeroase cazuri de îmbolnăviri din această cauză. În plus, nu de puţine ori, medicii au constatat că organismul uman nu mai reacţionează la o serie de antibiotice clasice.

Un video despre acest subiect, pe înţelesul tuturor, este disponibil aici.

Legea spune clar: medicamentele expirate, cu ambalajul deteriorat sau pe care nu le mai folosim trebuie predate farmaciilor.

Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii Nr. 119/2014, această categorie de produse trebuie dusă în mod obligatoriu la farmacii, care au contracte cu operatori specializaţi în colectarea, transportul şi eliminarea acestora prin incinerare ecologică, în cele mai bune condiţii de siguranţă.

Pe de altă parte, legea nu este completă şi nici specifică, întrucât nu este clar cine trebuie să plătească toate aceste proceduri (farmacia, producătorii sau cetăţenii?), care sunt eventualele amenzi şi cine este până la urmă responsabil. Sunt farmacii care au contracte cu firme specializate în eliminarea deşeurilor periculoase și dispun de un sistem de preluare a medicamentelor expirate de la populație pus la punct, însă multe nu au. În consecinţă, acestea sunt în situația de a refuza persoanele cu spirit eco-civic.

Medicamentele expirate, periculoase şi dacă sunt păstrate în casă

Există riscul să fie ingerate de copii sau bătrâni, fapt nu tocmai recomandat pentru sănătatea lor, întrucât pot da efecte adverse severe. Specialiştii recomandă în general păstrarea tuturor medicamentelor într-o singură cutie sau sacoşă, depozitarea lor în spaţii greu accesibile copiilor – de exemplu la înălţime, ideal sub cheie, şi sortarea acestora periodic, prin separarea celor expirate sau cu ambalajul deteriorat.

În România, aproximativ 1500 tone medicamente ajung la gunoi

Din păcate, în ţara noastră nu există statistici concrete cu privire la acest fenomen îngrijorător. Dar dacă facem o comparaţie cu alte ţări europene, mult mai riguroase şi cu legislaţie clară menită să diminueze considerabil această situaţie, estimăm că în România aproximativ 1500 de tone de medicamente ajung în fiecare an pe gropile de gunoi sau în reţeaua publică de canalizare.

Cum este situaţia în alte ţări?

În Franţa se fac de ani buni paşi pentru diminuarea considerabilă a acestui fenomen, cu rezultate vizibile. Guvernul francez a înfiinţat Cyclamed, o fundaţie care are ca scop colectarea medicamentelor expirate de la populaţie, prin intermediul farmaciilor. Anul trecut, 80% dintre francezi declară că au colectat şi au predat în farmacii medicamentele pe care nu le utilizează, conform Cyclamed. Cantităţile colectate în 2016 au fost de cca. 12.000 tone, echivalentul a 181 grame pe locuitor. Mai mult, acestea sunt valorificate în scop energetic, asigurând iluminarea şi încălzirea pentru cca. 7000 de locuinţe. Toate aceste realizări au fost posibile şi datorită unor campanii consistente de educare şi informare, scopul final fiind transformarea acestui gest, iniţial inconfortabil, într-unul reflex.

În Germania, Italia, Portugalia şi Ungaria, predarea medicamentelor expirate la farmacii sau la medicii de familie este obligatorie. De asemenea, în SUA există reglementări precise, mai ales în contextul îngrijorător în care geologii au examinat 39 de cursuri de apă din 30 de state, iar 80% conţineau urme de substanţe medicamentoase.

 Ce se întâmplă cu medicamentele expirate, după ce au fost predate în farmacii?

Cosmin Mănăilă, Director Reglementări Stericycle România, companie activă în domeniul gestionării deşeurilor periculoase, evidenţiază care sunt paşii principali:

  • Ambalarea în saci PE poziţionaţi în containere securizate, din plastic rigid, cu un volum 20-70 litri, marcate şi etichetate “Medicamente expirate colectate de la populaţie”, “Exceptând psihotrope şi stupefiante”.
  • Transportul cu maşini ADR - Acordul european referitor la transportul internaţional rutier al mărfurilor periculoase
  • Eliminarea doar prin incinerare ecologică, la temperaturi minim 850°C, în staţiile regionale, dotate cu sisteme de filtrare şi monitorizare a noxelor.

  Este incinerarea o modalitate sigură pentru eliminare?

Incinerarea este singura metodă permisă în Uniunea Europeană pentru eliminarea deşeurilor anatomopatologice, a substanţelor cu regim special (citotoxice/citostatice) şi a medicamentelor inutilizabile. Sistemele automate de filtrare, neutralizare şi monitorizare a gazelor cu care sunt dotate instalaţiile moderne de incinerare previn poluarea, asigurând protecţia mediului şi sănătatea umană. De asemenea, incinerarea previne posibila contaminare a pânzei de apă freatică.

Care ar fi soluţiile pentru diminuarea acestui fenomen, în opinia lui Cosmin Mănăilă, Director Reglementări Stericycle România?

  • Completarea legislaţiei, prin consultări reale între toate părţile implicate - decidenţii politici, companiile specializate în eliminarea deşeurilor prin incinerare, experţii de mediu, comunitatea medicală, companiile din lanţul farmaceutic şi societatea civilă
  • Campanie puternică de conştientizare a populaţiei
  • Controale riguroase – pentru a se verifica în ce măsură legea este respectată; aplicarea de amenzi în cazul neregulilor

În condiţiile în care avem atâtea surse de poluare, adăugarea gestului inconştient şi comod de a arunca medicamentele la gunoi este o poluare inutilă şi complet evitabilă.

[/su_youtube]

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Studenti

Vizualizari: 10386

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, în 2018 în România este dificil de realizat o analiză la nivel practic a felului în care este respectată obligația de asigurare a confidențialității actului medical de către personalul din spitalele și farmaciile din România.

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, a personalului medical pentru divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Acest lucru a dat de gândit mai multor cadre medicale și chiar a creat panică, în prima zi de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, respectiv 25 mai 2018, fiind observat un adevărat “bombardament de consimțăminte” aplicat pacienților din dorința de a obține garanția legalității prelucrării datelor, chiar dacă aceștia o aveau deja prin temeiul legal al profesiei.

Sondajele publicate de instituțiile media din România au pus in evidență faptul că cea mai mare parte din consumatorii români își doresc să citească sau să urmărească la televizor emisiuni despre persoane aflate în situații tragice, astfel că există o tendință tot mai evidentă a instituțiilor de media de a promova articole cu subiecte medicale considerate senzaționale, cu referiri la accidente cu victime, cazuri de malpraxis, tentative de sinucidere, agresivitate și consum de alcool.

Acest lucru pune presiune pe specialiștii din domeniul sanitar și chiar pe pacienții care au fost internați în același salon cu persoana vizată de presă, care ignoră de multe ori faptul că confidențialitatea reprezintă mai mult decât un principiu, este un instrument de protecție a vieții private și secretul medical este o condiție de bază a relației dintre profesionistul din domeniul sanitar și pacient, care garantează acest echilibru între conștiința profesională și încrederea acordată de pacient.

În România confidențialitatea este reglementată printr-un pachet complex de reglementări legale și coduri deontologice și de etică. Cu toate acestea, constat că există probleme serioase privind respectarea drepturilor pacienților atât din partea personalului din mediul sanitar, cât și din partea jurnaliștilor. Sub pretextul interesului public este încălcat principiul confidențialității, fiind publicate date care duc la indentificarea persoanei, care reprezintă o intruziune în viața acestora și nu poate fi justificată.

În acest context, intrarea în vigoare la data de 25 Mai 2018 a Regulamentului (UE) 2016/679 pare că este o soluție pentru reechilibrarea acestei situații printr-o “conformare forțată” a operatorilor de date, datorită introducerii unor amenzi record la nivel internațional.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru obținerea conformitații față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din domeniul sanitar românesc, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea Responsabililor privind protecția datelor.

O alta problemă cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa educației populației și a personalului de specialitate, în egală măsură, în ceea ce privește conștientizarea importaței datelor cu caracter personal care poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

În demersul de a identifica profilul pacientului român, reținem faptul că acesta are un acces mărit la tehnologie, o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (informații medicale denumite generic “Dr.Google”) și de pe rețelele de socializare, fiind un utilizator frecvent al internetului, cu un grad redus de conștientizare asupra riscurilor și importanței datelor cu caracter personal, dar cu un puternic simț de proprietate asupra lor.

Analizând din această perspectivă, pacientul în sine devine o provocare pentru întreg sistemul sanitar românesc, mai ales în contextul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, prin care se redefinesc drepturile pacientului ( “Dreptul la acces”, “Dreptul la ștergere”, “ Dreptul la rectificare”) întreg corpul profesional sanitar se va confrunta cu solicitări nejustificate, insuficient documentate sau pur și simplu emise din curiozitate, privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate asupra informațiilor medicale înregistrate în documentele medicale care sunt consumatoare de timp și pot duce astfel la scăderea calității actului medical prin redirecționarea resurselor pentru a răspunde acestor solicitări și noi obligații legale.

Prin analiza breșelor de securitate din domeniul sanitar, anterior datei de 25 Mai 2018, și prin dezvoltarea unor analize de risc cu proceduri concrete și planuri de evitare a reapariției acestor situații putem obține o apropiere de principiile și cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, concluzionând totodată că o conformitate totală este o utopie.

Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea actului medical în sistemul sanitar românesc rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și în lipsa unor repere unitare privind implementarea GDPR.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Etapa națională a concursului „Micii sanitari”, în premieră la UMF Tîrgu Mureș

Studenti

Vizualizari: 1456

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș găzduiește, în premieră, în perioada 12 – 14 iulie 2018, etapa națională a programului educațional „Micii sanitari”, la care vor participa 47 de elevi ai claselor II-IV din Tîrgu Mureș, București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Oradea și Craiova. Participanții vor fi însoțiți și coordonați de peste 30 de studenți voluntari din cele opt centre universitare.

Organizat de Federația Asociațiilor în Medicină din România (FASMR), programul „Micii sanitari” constă în abordarea interactivă și atractivă a diferitelor domenii ale educației pentru sănătate. La nivel local, pe parcursul mai multor săptămâni, voluntarii le prezintă elevilor lecții despre alimentația sănătoasă, anatomie și fiziologie, igienă și măsuri de prim ajutor. La sfârșitul perioadei de predare, elevii susțin concursul, iar în urma punctajelor obținute, aceștia se califică în faza națională.

Astfel, anul acesta, faza națională a concursului va avea loc la UMF Tîrgu Mureș vineri, 13 iulie 2018, la ora 10.00, iar festivitatea de premiere va avea loc la ora 18.00, în Sala I a Universității. Pe lângă concurs, copiii vor avea parte și de activități interactive, jocuri și seri sociale, în campusul UMF Tîrgu Mureș.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Studiile au demonstrat: incrustațiile ceramice rezistă cel mai mult!

Timp de zeci de ani, aurul și amalgamul au fost singurele materiale disponibile pentru restaurarea dinților cariați, însă, în prezent, există metode mult mai estetice și rezistente – […]

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre: șase produse noi lansate şi sprijinirea sistemului de sănătate din România GSK România şi-a reîntărit angajamentul de a identifica, […]

Pacienta cu “aorta de portelan”, tratata minim invaziv prin procedura TAVI Transapical

Anual mii de pacienti romani sunt diagnosticati cu stenoza aortica, o afectiune degenerativa severa a inimii, pentru care tratamentul uzual recomandat este interventia pe cord deschis. Unii pacienti […]

2017: Sănătatea românească în cifre

Conform unei analize facute de Institutul National de Statistică, în anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60 mii unităţi sanitare (49 mii de […]

Durata de valabilitate a cardului național de sănătate se prelungește la 7 ani

Astăzi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se prelungește de la 5 la 7 ani termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data […]

Un pacient diagnosticat cu o formă severă de tumoră cerebrală a fost operat minim – invaziv

Un pacient in varsta de 66 de ani a fost operat cu succes pe creier de o echipa neurochirurgicala a Spitalului Clinic Sanador, printr-o interventie minim-invaziva realizata cu […]

Ceremonia de acreditare internațională a Centrului de Simulare și Abilități Practice al UMF Tîrgu Mureș

Centrul de Simulare și Abilități Practice din cadrul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Tîrgu Mureș a fost acreditat de către Societatea Europeană de Simulare în Domeniul Medicinei […]

Prima combinație injectabilă a două clase de medicamente antidiabetice disponibilă acum în România

Sanofi, lider pe piața locală de diabet, anunță disponibilitatea în România a tratamentului inovator SULIQUA, prima combinație titrabilă cu raport fix de insulină glargin 100 unități/ml și lixisenatidă, […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]

Ce este ocluzia și cum poate afecta întregul corp

De câte ori nu vi s-a întâmplat să mergeți la medicul stomatolog și să-l auziți vorbind în alți termeni decât cei pe care îi cunoașteți? Expresiile obișnuite, folosite […]

Profesiune libera sau persoana vizata?

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special […]

Crosul pentru epilepsie ia startul în România

Telepilepsy, reţeaua de telemedicină în epilepsie în România, organizează cel mai mare cros pentru epilepsie din ţara noastră, intitulat „Epilepsy Challenge” şi se va desfăşura în 10 oraşe […]

Tehnologia revoluționează sistemul medical și industria farmaceutică. iCEE.health revine în București, pe 14 iunie.

Lansat acum trei ani ca secțiune dedicată inovației în sănătate la iCEE.fest, iCEE.health reunește întregul ecosistem eHealth – fiind singurul eveniment în inovație în sănătate din Europa care […]

Studiu: Obezitatea crește riscul de cancer la tinerii cu vârste între 20 și 44 de ani

19 mai – Ziua Europeană a Obezității. Un studiu publicat de Asociația Europeană de Studiu al Obezității asociază epidemia de obezitate cu apariția cancerului la adulții tineri, cu […]

CONSENS ÎN LUMEA EXPERȚILOR INTERNAȚIONALI: VACCINAREA ANTI-HPV ESTE O PRIORITATE PENTRU ROMÂNIA

Board-ul Internațional al HPV: În contextul în care, în România, se înregistrează cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, implementarea unui […]

O NOUĂ REPREZENTANȚĂ ACIBADEM ÎN ROMÂNIA

La sfârșitul săptămânii trecute, a avut loc deschiderea oficială a biroului Acıbadem din Cluj-Napoca – reprezentanța oficială a grupului Acıbadem și un spațiu menit să îi ajute pe […]

Cancerul de col uterin, o provocare în România anului 2018

La nivel mondial, cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer în rândul femeilor, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Astfel, în anul 2012 au […]

Ziua comunității gluten free

Ziua Mondială a Bolii Celiace este marcată de Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG) prin lansarea unei campanii de conștientizare cu scopul de a atrage atenția asupra […]

Cursuri GDPR pentru angajatii din sistemul sanitar

Ce trebuie sa stim despre GDPR ? Incepand cu 25 mai 2018 intra in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune in […]

GlaxoSmithKline continuă să fie alături de pacienți de Ziua Mondială a Lupusului

În România, aproximativ 8.000 de persoane suferă de Lupus, iar la nivel internaţional această boală afectează 5 milioane de oameni[1]; 9 din 10 pacienţi sunt femei tinere active[2]; […]