Ce trebuie sa stim despre GDPR ?

Stomatologi

Vizualizari: 31214

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

 

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI.

Parlamentul European și Consiliul au adoptat, în data de 27 aprilie 2016, Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter
personal și privind libera circulaţie a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor - GDPR).
Regulamentul (UE) 2016/679 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii L119 din 4 mai 2016, iar prevederile lui vor fi direct aplicabile în toate statele membre ale Uniunii Europene, începând cu
data de 25 mai 2018.
Regulamentul (UE) 2016/679 impune un set unic de reguli în materia protecţiei datelor cu caracter personal, înlocuind Directiva 95/46/CE și, implicit, prevederile Legii nr. 677/2001.

NOUTĂŢI

  • Regulamentul (UE) 2016/679 pune accent pe transparenţa faţă de persoana vizată și responsabilizarea operatorului de date faţă de modul în care prelucrează datele cu caracter personal.
  • Regulamentul (UE) 2016/679 stabilește o serie de garanţii specifice pentru a proteja cât mai eficient viaţa privată a minorilor, în special în mediul on-line.
  • Regulamentul (UE) 2016/679 consolidează drepturile garantate persoanelor vizate și introduce noi drepturi: dreptul de a fi uitat, dreptul la portabilitatea datelor și dreptul la restricţionarea prelucrării.
  • Regulamentul (UE) 2016/679 introduce sancţiuni severe, pâna la 10 – 20 milioane de euro sau între 2% și 4% din cifra de afaceri la nivel internaţional, pentru operatorii din sectorul privat

GDPR se aplică:

  • Prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul activităţilor derulate la sediul unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator pe teritoriul Uniunii, indiferent dacă prelucrarea are loc sau nu pe teritoriul Uniunii.
  • Prelucrării datelor cu caracter personal ale unor persoane vizate care se află în Uniune de către un operator sau o persoană împuternicită de operator care nu este stabilit(ă) în Uniune, atunci când activităţile de prelucrare sunt legate de:
    - oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate în Uniune, indiferent dacă se solicită sau nu efectuarea unei plăţi de către persoana vizată; sau
    -  monitorizarea comportamentului lor dacă acesta se manifestă în cadrul Uniunii.
  • Prelucrării datelor cu caracter personal de către un operator care nu este stabilit în Uniune, ci într-un loc în care dreptul intern se aplică în temeiul dreptului internaţional public.

CARE SUNT PRINCIPALELE OBLIGAŢII PENTRU OPERATORII DE DATE ÎN APLICAREA GDPR ?

1. DESEMNAREA UNUI RESPONSABIL CU PROTECŢIA DATELOR

2. CARTOGRAFIEREA PRELUCRĂRILOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL

3. PRIORITIZAREA ACŢIUNILOR DE ÎNTREPRINS

4. GESTIONAREA RISCURILOR

5. ORGANIZAREA PROCEDURILOR INTERNE

 

DESEMNAREA UNUI RESPONSABIL CU PROTECŢIA DATELOR

Pentru a îndruma modul în care sunt gestionate datele cu caracter personal în cadrul unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator, în anumite situaţii, este necesară o persoană care să exercite o misiune de informare, de consiliere și de control în plan intern: responsabilul cu protecţia datelor.
Desemnarea unui responsabil cu protecţia datelor este obligatorie din 25 mai 2018, raportat la dispoziţiile art. 37 - 39 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor, în cazul în care operatorul sau persoana împuternicită de operator:
- este o autoritate publică sau un organism public, cu excepţia instanţelorîn exercitarea funcţiei lor jurisdicţionale;
- desfășoară o activitate principală care conduce la realizarea unei monitorizări constante și sistematice pe scară largă a persoanelor;
- desfășoară o activitate principală care constă în prelucrarea pe scară largă de date sensibile (cum ar fi : date privind originea rasială sau etnică, convingerile religioase, apartenenţa sindicală, date genetice, biometrice, privind starea de sănătate) sau referitoare la condamnări penale și infracţiuni.

Chiar dacă entitatea nu are obligaţia expresă de a desemna un responsabil cu protecţia datelor, ANSPDCP recomandă numirea acestuia, în considerarea efectului benefic al activităţii responsabilului în vederea asigurării respectării Regulamentului General de Protecţia Datelor de către operatorul respectiv sau persoana împuternicită de operator.
Un responsabil cu protecţia datelor reprezintă un avantaj major pentru operator în vederea înţelegerii și respectării obligaţiilor prevăzute de GDPR, dialogului cu autorităţile pentru protecţia datelor și reducerii riscurilor apariţiei unor litigii.

Rolul responsabilului cu protecţia datelor
- să informeze și să consilieze operatorul sau persoana împuternicită de operator, precum și angajaţii acestora cu privire la obligaţiile existente în domeniul protecţiei datelor cu caracter
personal;
- să monitorizeze respectarea GDPR și a legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei datelor;
- să consilieze operatorul sau persoana împuternicită în legătură cu realizarea de studii de impact privind protecţia datelor și să verifice efectuarea acestora;
-  să coopereze cu autoritatea pentru protecţia datelor și să reprezinte punctul de contact în relaţia cu aceasta.

 

CARTOGRAFIEREA PRELUCRĂRILOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL

Toţi operatorii din sistemul public, persoanele împuternicite de operator, precum și operatorii din sistemul privat cu peste 250 de angajaţi, au obligaţia cartografierii prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate, raportat la prevederile art. 30 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Chiar și operatorii din sistemul privat cu mai puţin de 250 de angajaţi au obligaţia cartografierii prelucrărilor în cazurile în care prelucrarea pe care o efectuează este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertăţile persoanelor vizate, în cazul în care prelucrarea nu este ocazională sau prelucrarea include categorii speciale de date ori date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracţiuni.

În acest sens:
Pentru a evalua în mod eficient impactul GDPR asupra activităţii entităţii, este necesară identificarea prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate și păstrarea evidenţei activităţilor de prelucrare.
Pentru a avea o evidenţă completă și exactă a prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate și pentru a răspunde noilor exigenţe, trebuie identificate, în prealabil, cu precizie:
- diferitele prelucrări de date cu caracter personal;
- categoriile de date cu caracter personal prelucrate;
- scopurile urmărite prin operaţiunile de prelucrare a datelor;
- persoanele care prelucrează aceste date;
- fluxurile de date, indicând originea și destinaţia datelor, în special pentru a identifica eventualele transferuri de date în afara Uniunii Europene.

Evidenţa păstratăde operator va cuprinde:
(a) numele și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale operatorului asociat, ale reprezentantului operatorului și ale responsabilului cu protecţia datelor;
(b) scopurile prelucrării;
(c) o descriere a categoriilor de persoane vizate și a categoriilor de date cu caracter personal;
(d) categoriile de destinatari cărora le-au fost sau le vor fi divulgate datele cu caracter personal, inclusiv destinatarii din ţări terţe sau organizaţii internaţionale;
(e) dacă este cazul, transferurile de date cu caracter personal către o ţară terţă sau o organizaţie internaţională, inclusiv identificarea ţării terţe sau a organizaţiei internaţionale respective și, în cazul transferurilor menţionate la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul General privind Protecţia Datelor, documentaţia care dovedește existenţa unor garanţii adecvate;
(f) acolo unde este posibil, termenele-limită preconizate pentru ștergerea diferitelor categorii de date;
(g) acolo unde este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate menţionate la articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.

Ca atare, pentru fiecare prelucrare de date cu caracter personal, este necesar a se avea în vedere urmatoarele:

CINE ?
Se înscriu în evidenţa numele și coordonatele operatorului (și ale reprezentantului sau legal) și, dupa caz, ale responsabilului cu protecţia datelor; Se întocmește lista persoanelor împuternicite, după caz.

CE ?
Se identifică categoriile de date cu caracter personal prelucrate; Se identifică datele susceptibile de a prezenta riscuri datorită naturii lor sensibile deosebite (datele privind sănătatea sau infracţiunile)

DE CE ?
Se precizează scopul sau scopurile în care sunt colectate sau prelucrate datele cu caracter personal (ex. gestionarea relaţiei comerciale, managementul resurselor umane, geolocalizare, videosupraveghere etc.)

UNDE ?
Se stabilește locaţia sistemului de evidenţă și, dacă e cazul, destinatarii datelor. Se stabilesc statele către care sunt, eventual, transferate datele.

PÂNĂ CÂND?
Se precizează, pentru fiecare categorie de date, perioada de stocare.

CUM ?
Se precizează masurile de securitate implementate pentru a reduce la minimum riscurile de acces neautorizat la date și, în consecinţa, impactul asupra vieţii private a persoanelor vizate.

 

PRIORITIZAREA ACŢIUNILOR DE ÎNTREPRINS

Operatorul și persoana împuternicită de operator identifică acţiunile care trebuie întreprinse pentru conformarea la cerinţele impuse de GDPR
Se prioritizează aceste acţiuni în funcţie de riscurile pe care le prezintă prelucrările efectuate pentru drepturile și libertăţile persoanelor vizate. După identificarea prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate în cadrul entităţii, se stabilesc, pentru fiecare dintre acestea, acţiunile care trebuie întreprinse în vederea respectării obligaţiilor impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Indiferent de prelucrările efectuate, se vor avea în vedere, în principal, următoarele aspecte:

- colectarea și prelucrarea doar a datelor strict necesare pentru realizarea scopurilor;
- identificarea temeiului legal în baza căruia se efectuează prelucrarea raportat la art. 6 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor (ex. consimţământul persoanelor vizate,
contract, obligaţie legală);
- revizuirea/completarea informaţiilor furnizate persoanelor vizate, astfel încât să respecte cerinţele impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor (articolele 12, 13 și 14);
- asigurarea că persoanele împuternicite își cunosc noile obligaţii și responsabilităţi;
- verificarea existenţei clauzelor contractuale și actualizarea obligaţiilor persoanelor împuternicite privind securitatea, confidenţialitatea și protecţia datelor cu caracter personal
prelucrate;
- stabilirea modalităţilor de exercitare a drepturilor persoanelor vizate (ex. dreptul de acces, dreptul de rectificare, dreptul la portabilitate, retragerea consimţământului);
- verificarea măsurilor de securitate implementate.

Se pot aplica măsuri speciale, precum: evaluarea impactului asupra protecţiei datelor, extinderea dreptului la informare al persoanelor vizate, obţinerea consimţământului persoanelor vizate (după caz), obţinerea autorizării pentru transferurile de date în state terţe (dacă este cazul), în cazul în care prelucrările de date cu caracter personal efectuate în cadrul operatorului sau persoanei împuternicite de operator îndeplinesc următoarele caracteristici:
- Prelucrarea efectuată vizează și categorii de date precum:

  • date care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, filozofice sau religioase, apartenenţa sindicală;
  • date privind sănătatea sau orientarea sexuală, date genetice sau biometrice;
  • date referitoare la infracţiuni sau condamnări penale;
  • date referitoare la minori.

- Prelucrarea efectuată are ca scop și ca efect:

  • monitorizarea permanentă pe scară largă a unei zone accesibile publicului;
  • evaluarea sistematică și aprofundată a unor aspecte personale, inclusiv profilarea, pe baza căreia sunt luate decizii care produc efecte juridice referitoare la o persoană fizică sau care o afectează pe aceasta în mod semnificativ.

- Prelucrarea efectuată implică transferuri de date în afara Uniunii Europene, către state care nu asigură un nivel de protecţie adecvat recunoscut de Comisia Europeană.
Se realizează o analiză aprofundată a legislaţiei privind protecţia datelor și a cerinţelor impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor pentru a stabili măsurile care trebuie aplicate la nivelul fiecărui operator, în funcţie de sectorul de activitate și specificul prelucrării/prelucrărilor efectuate.

GESTIONAREA RISCURILOR

În cazul în care au fost identificate prelucrări de date cu caracter personal susceptibile de a prezenta riscuri ridicate pentru drepturile și libertăţile persoanelor fizice, operatorul va efectua o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor, în condiţiile art. 35 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor se realizează anterior colectării datelor cu caracter personal și efectuării prelucrării.
Se va pune accent pe estimarea riscurilor asupra protecţiei datelor din punctul de vedere al persoanelor vizate, luând în considerare natura datelor, domeniul de aplicare, contextul și
scopurile prelucrării și utilizarea noilor tehnologii.
Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor presupune:
- o descriere a prelucrării de date efectuate și a scopurilor acesteia;
- o evaluare a necesităţii și a proporţionalităţii prelucrării de date efectuate;
- o estimare a riscurilor asupra drepturilor și libertăţilor persoanelor vizate;
- măsurile prevăzute pentru a trata riscurile și a asigura conformitatea cu dispoziţiile GDPR.

Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor permite:
- realizarea unei prelucrări de date cu caracter personal sau a unui produs care respectă viaţa
privată;
- estimarea impactului asupra vieţii private a persoanelor vizate;
- demonstarea faptului că principiile fundamentale ale Regulamentul General privind Protecţia Datelor sunt respectate.

Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor se impune, mai ales, în cazul:
(a) unei evaluări sistematice și cuprinzătoare a aspectelor personale referitoare la persoane fizice, care se bazează pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, și care stă la baza unor decizii care produc efecte juridice privind persoana fizică sau care o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă;
(b) prelucrării pe scară largă a unor categorii speciale de date, menţionată la articolul 9 alineatul (1), sau a unor date cu caracter personal privind condamnări penale și infracţiuni, menţionată la articolul 10; sau
(c) unei monitorizări sistematice pe scară largă a unei zone accesibile publicului.

Când evaluarea de impact indică riscuri ridicate, în absenţa unor măsuri luate de operator pentru atenuarea acestora, se consultă Autoritatea naţională de supraveghere

ORGANIZAREA PROCEDURILOR INTERNE

Pentru a asigura permanent un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal, operatorul trebuie să elaboreze proceduri interne care să garanteze respectarea protecţiei datelor în orice moment, luând în considerare toate evenimentele care pot apărea pe parcursul efectuării prelucrărilor de date, precum:
- breșe de securitate;
- solicitări privind exercitarea drepturilor persoanelor vizate;
- modificarea datelor cu caracter personal colectate;
- schimbarea prestatorului.

Organizarea procedurilor interne implică, în special: 

  •  luarea în considerare a protecţiei datelor cu caracter personal încă de la momentul conceperii (privacy by design) unei aplicaţii sau a unei prelucrări: minimizarea colectării
    datelor în funcţie de scop, cookie-uri, perioada de stocare, informaţiile furnizate persoanelor vizate, obţinerea consimţământului persoanelor vizate, securitatea și confidenţialitatea datelor
    cu caracter personal, garantarea rolului și responsabilităţii părţilor implicate în efectuarea prelucrării datelor;
  • aplicarea de măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a asigura că, în mod implicit, sunt prelucrate numai date cu caracter personal care sunt necesare pentru
    fiecare scop specific al prelucrării (privacy by default), având în vedere: volumul de date colectate, gradul de prelucrare a acestora, perioada de stocare și accesibilitatea lor, astfel încât
    datele cu caracter personal să nu fie accesate, fără intervenţia persoanei, de un număr nelimitat de persoane;
  • sensibilizarea și organizarea diseminării informaţiei, în special prin stabilirea unui plan de pregătire și de comunicare cu persoanele care prelucrează date cu caracter personal;
  • soluţionarea plângerilor și cererilor adresate de persoanele vizate în exercitarea drepturilor lor, stabilind părţile implicate și modalităţile de exercitare a acestora; exercitarea
    drepturilor trebuie să se poată realiza inclusiv pe cale electronică, în cazul în care datele au fost colectate prin astfel de mijloace;
  • anticiparea unei posibile încălcări a securităţii datelor specificând, pentru anumite cazuri, obligativitatea notificării autorităţii pentru protecţia datelor în termen de 72 de ore și a persoanelor
    vizate în cel mai scurt timp;
  • asigurarea confidenţialităţii și securităţii prelucrării prin adoptarea de măsuri tehnice și organizatorice adecvate, incluzând printre altele, după caz:
    a) pseudonimizarea și criptarea datelor cu caracter personal;
    b) capacitatea de a asigura confidenţialitatea, integritatea, disponibilitatea și rezistenţa
    continue ale sistemelor și serviciilor de prelucrare;
    c) capacitatea de a restabili disponibilitatea datelor cu caracter personal și accesul la acestea
    în timp util în cazul în care are loc un incident de natură fizică sau tehnică;
    d) un proces pentru testarea, evaluarea și aprecierea periodice ale eficacităţii măsurilor
    tehnice și organizatorice pentru a garanta securitatea prelucrării.

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI.

 

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Tu ştii de ce suferă dinţii tăi? Parodontoza: Prevenire, manifestare şi tratare

Stomatologi

Vizualizari: 1114

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Un zâmbet larg nu arată doar fericirea, ci şi starea de sănătate a dinţilor tăi. Dar tu? Eşti pregătit să zâmbeşti? Boala parodontală este o afecțiune cronică a gingiei, de tip inflamator, ce afectează ţesuturile de susținere ale dintelui pe arcadă: gingie, ligament parodontal, os alveolar (cel care înconjoară dintele). Este important de ştiut că parodontoza poate duce la pierderea dinţilor şi există posibilitatea de-a afecta şi tinerii. Până de curând,  tratamentele pentru parodontoză puteau doar să întârzie inevitabila situaţie de pierdere a dinţilor. Accesul la inovaţiile tehnologice din aria medicală permit în prezent vindecarea afecţiunii, iar tratamentul nu mai este un chin pentru pacient.

Nu ignora primele semne!

Dr. Adriana Celebidache, medic primar dentist la Clinica Dentexcela3 explică etapele evoluției parodontozei:

  • Prima fază a bolii debutează cu inflamaţia gingiilor, sângerare spontană sau sângerare la periaj
  • Gingiile se înroșesc și devin mai sensibile
  • Gingia începe să se ”desprindă” de pe dinți
  • Apar așa zisele ”pungi parodontale”, între dinte și os

 

Care sunt factorii ce duc la formarea parodontozei?

Menţinerea sănătaţii  înseamnă  cunoaşterea şi respectarea unei igiene orale corespunzătoare. Stilul de viaţă e o prevenţie în sine, alimentaţia si regimul ales precum şi importanţa acordată igienei orale ne pot păstra dinţii mai sănătoşi, explică dr. Adriana Celebidache.

Printre factorii ce sprijină apariţia afecţiunii se numără fumatul, trauma ocluzală, cariile, anumite stări fiziologice, boli sistemice, anomalii dentare, incongruență dento-alveolară sau tratamente medicamentoase folosite în vindecarea unor afecţiuni. De asemenea, existenţa unor cazuri de parodontoză în familie, creşte probabilitatea apariţiei bolii.

Cel mai eficient tratament este prevenţia

  • Periajul zilnic al dinților, dimineața și seara.
  • Controlul stomatologic periodic (o dată la șase luni).
  • Periajul dental profesional și air flow.
  • Atenţia la stilul alimentar si produsele consumate.

 

Dr. Celebidache recomandă pacienților să apeleze la detartraj și periaj dentar profesional în vederea  îndepărtării corespunzătoare a plăcii bacteriene și a tartrului, pentru a nu ajunge, în timp, la retragerea țesutului moale și la afectarea osului care susține dinții.

Stomatologul pune diagnosticul corect

”Diagnosticul de parodontoză poate fi stabilit cu certitudine doar în urma unui examen stomatologic. În timpul consultației, dentistul va verifica existența plăcii dentare și a tartrului și va stabili dacă există o sângerare a gingiei. El va măsura adâncimea șanțului gingival și va efectua un test de identificare și stabilire a încărcăturii bacteriene, determinând stadiu în care se află boala parodontală. În funcție de rezultate, specialistul va propune variantele de tratament”, explică dr. Celebidache.

Ce tip de tratament alegem?

Tratamentul ”clasic” al bolii parodontale urmarește încetinirea evoluției bolii, iar pașii de urmat se stabilesc în funcție de stadiul în care este diagnosticată. Tehnicile minim – invazive dezvoltate recent în acest domeniu oferă o mai mare eficiență a tratamentelor pentru boala parodontală, realizând asanarea cavității bucale, stopând boala și stimulând regenerarea osoasă. Ele au totodată avantajul de a fi mai simple și mai confortabile pentru pacient.

Tratatamentul clasic:

  • SCOP: încetinirea evoluției bolii
  • Fază incipientă: detartraj în vederea eliminării tartrului și bacteriilor de pe suprafața dintelui și de sub gingie
  • Complementar: netezirea radiculară, prin care sunt nivelate suprafețele rădăcinilor dinților, pentru a reduce depunerea ulterioară a tartrului
  • Fază avansată: O serie de proceduri chirurgicale în funcţie de caz:
  1. Operația cu lambou (curățarea rădăcinilor dinților prin efectuarea unor mici incizii în gingie).
  2. Grefă de țesut moale (înlocuirea țesutului deteriorat de la nivelul gingiei).
  3. Grefă de os (fixarea dinților prin repararea osului distrus de la rădăcina dinților).
  4. Regenerarea asistată a țesutului (repararea osului distrus prin inserarea unei bucăți de material biocompatibil între osul existent și dinte).

Tratamentul modern, cu laser:

  • Scop: combaterea bolii
  • Anterior începerii tratării cu laser se recomandă efectuarea unui test de laborator ce indică agenții patogeni care depășesc limita normală din flora saprofită( e posibilă recomandarea simultană a unui tratament cu antibiotic pe cale orală)
  • Combinarea a două tipuri de lasere:
  1. Biolase WaterLase MD: înlătură țesutul bolnav,  țesutul subgingival și sterilizează pungile parodontale, fără decoletarea gingiei.
  2. Biolase Epic Laser: cu rolul de sterilizare în profunzime (în procent de 99%) și biostimulare, vindecarea fiind astfel accelerată.

”Intervenția cu laser în tratarea pungilor parodontale elimină operațiile în câmp deschis chiar și în cazul pungilor de 7-8 mm și permite o sterilizare foarte bună a acestora. Tehnicile noi sunt simple, în câmp închis și uneori chiar fără anestezie locală. Pentru eficiența tratamentului minim – invaziv sunt necesare  5- 6 ședințe, iar beneficiile se observă după 3 săptămâni. În cazurile grave, cu dinți mobili, tratamentul se completează cu introducerea de plasma îmbogățită obținută din sânge extras de la pacient, concentrată în trombocite, care conține numeroși factori de creștere și celule ce susțin și stimulează vindecarea osoasă și a țesuturilor moi (PRF - Platelet-Rich Fibrin) prin proceduri de imobilizare a dinților. Folosirea dispozitivului Dr. Electronic (aparat de radiofrecvență) permite, de asemenea, refacerea osoasă, a ligamentelor și a țesutului moale”, explică medicul.

Un îndemn din partea dr. Celebidache pentru cei ce au realizat un tratament de combatere al parodontozei prin unelte minim invazive este revenirea la o şedinţă de biostimulare cu rolul de a evita retracția osoasă și de întreținere a stării de sănătate a gingiilor, după 3 luni de la tratamentul de asanare a cavității bucale. Este recomandată repetarea procedurii din 3 în 3 luni, timp de 2 – 3 ani, în funcție de gravitatea bolii și, de asemenea, realizarea lucrărilor protetice corecte din punctul de vedere al adaptării și ocluziei.

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

CONSENS ÎN LUMEA EXPERȚILOR INTERNAȚIONALI: VACCINAREA ANTI-HPV ESTE O PRIORITATE PENTRU ROMÂNIA

Stomatologi

Vizualizari: 15837

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

  • Board-ul Internațional al HPV: În contextul în care, în România, se înregistrează cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, implementarea unui program coerent de vaccinare anti-HPV devine o prioritate;
  • Dr. Alexandru Rafila, Președinte Societatea Română de Microbiologie: Ne bucurăm că a crescut interesul față de vaccinarea anti-HPV; doar anul trecut, părinții români au depus peste 12.000 de cereri de vaccinare a fetițelor, cereri care nu au fost încă onorate, dar sperăm să fie un bun start în 2018 pentru acestă activitate. Ar fi primul pas necesar pentru un program extins la care sa aibă acces toate fetele eligibile cu vârsta între 11-14 ani.

București, 17.05.2018: Board-ul Internațional de Prevenire și Control al Infecțiilor cu HPV, prin Universitatea din Antwerp, în parteneriat cu Societatea Română de Microbiologie, s-a reunit pentru prima oară în România, într-o sesiune de dezbateri și recomandări cu privire la rolul profesioniștilor din domeniul medical în organizarea programelor de vaccinare împotriva bolilor provocate de HPV și integrarea acestora cu screening-ul cancerului de col uterin și de detecție a infecției cu tipurile oncogene ale HPV. Derulată pe parcursul a două zile (15-16 mai 2018), întâlnirea celor mai importanți experți internaționali în domeniul prevenției bolilor provocate de HPV a avut o zi dedicată situației din România, la care au participat și autoritățile responsabile din domeniul sănătății publice: Sorina Pintea (Ministrul Sănătății), Dr. Cristian Vasile Grasu și Dr. Cora Pop (Secretari de Stat, Ministerul Sănătății), Dr. Adriana Pistol (Director Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile), Dr. Carmen Ungurean (Coordonator Programul Național de Screening pentru cancerul de col uterin, Institutul Național de Sănătate Publică).

În prezența autorităților locale și a specialiștilor din domeniul medical, grupul de experți a emis și o serie de recomandări pentru ca România să implementeze un program funcțional de vaccinare anti-HPV. Elaborarea unei politici naționale coerente de prevenire a bolilor provocate de infecțiile cu HPV, care să combine un program național de imunizare a fetițelor cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani cu programe de screening populațional al cancerului de col uterin și testarea pentru infecțiile cu tipurile oncogene de HPV, este o prioritate pentru România, dată fiind situația extrem de gravă în care se află țara noastră din punctul de vedere al incidenței și mortalității prin cancer de col uterin. De asemenea, conform reprezentanților Board-ului Internațional de Prevenire și Control al Infecțiilor cu HPV, vaccinarea anti-HPV trebuie să fie parte a Calendarului Național de Vaccinare și  comunicată corect populației, punând în lumină rezultatele deosebit de favorabile ale programelor naționale de vaccinare anti-HPV derulate în alte state.

Prof. Dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, care a contribuit la  organizarea acestei sesiuni a Boardului Internațional în România, a declarat: „ Femeile cu vârsta între 15 și 44 de ani din țara noastră sunt cele mai afectate de cancerul de col uterin, aceasta fiind principala cauză de mortalitate prin cancer, în rândul lor. În acest context, există un interes din ce în ce mai mare al părinților români în a-și proteja fetițele de această boală provocată în proporție de 100% de infecțiile cu virusurile HPV. Numai anul trecut au fost înregistrate peste 12.000 de cereri adresate medicilor de familie pentru vaccinarea anti-HPV a fetițelor cu vârsta între 11 și 14 ani, cereri care nu au fost încă soluționate. Sper ca astfel de recomandări fundamentate științific, venite din partea experților internaționali din domeniul luptei împotriva bolilor asociate infecțiilor cu  HPV, vor fi de ajutor în conturarea unui program coerent de vaccinare anti-HPV”.

 Board-ul Internațional de Prevenire și Control al infecțiilor cu  HPV, grupul internațional de expertiză în domeniul dezvoltării de programe de prevenire a bolilor cauzate de infecțiile cu HPV, s-a reunit pentru prima oară în România, tema întâlnirii fiind axată pe nevoia implicării profesioniștilor din domeniul medical în implementarea programelor de vaccinare împotriva bolilor provocate de HPV, detecție a infecției și screening pentru cancerul de col uterin. La întâlnirea ce s-a desfășurat pe parcursul a două zile (15-16 mai 2018) au participat experți internaționali de renume precum: Xavier Bosch (Coordonator al Programului de Cercetare a Epidemiologiei în Cancer, Institutul Oncologic Catalan, considerat părintele vaccinării anti-HPV), Alex Vorsters (Coordonator cercetare, Universitatea din Antwerp), Noel Brewer (PHD, Profesor la UNC-Chapel Hill, UNC Lineberger Cancer Prevention and Control), Pierre van Damme (Președinte al Institutului Pentru Vaccinuri și Boli Infecțioase, Universitatea din Antwerp).

La sesiunea dedicată elaborării unor recomandări de politici de prevenție împotriva bolilor provocate de HPV în România au participat reprezentanți ai autorităților centrale și profesioniști cunoscuți din domeniul medical: Sorina Pintea (Ministrul Sănătății), Dr. Cristian Vasile Grasu si Dr. Cora Pop (secretari de stat MS), Dr. Adriana Pistol (Director Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile), Dr. Carmen Ungurean (Coordonator Programul Național de Screening pentru cancerul de col uterin, Institutul Național de Sănătate Publică), Prof. dr. Patriciu Achimaș (Institutul Oncologic “Ion Chiricuță” Cluj-Napoca) Dr. Florian Nicula (Coordonator Unitatea Regională de Screening, Institutul Oncologic “Ion Chiricuță” Cluj-Napoca), Dr. Gindrovel Dumitra (Coordonatorul Grupului de Vaccinologie, Societatea Națională de Medicina Familiei), Dr. Sandra Alexiu (Societatea Națională de Medicina Familiei), Prof. Dr. Adriana Băban (specializată în Psihologia Sănătății, Medicină Comportamentală & Psihosomatică și Metode de Cercetare Calitativă, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca).

HPV - agentul patogen ce cauzează cancer, provocând 30% din cancerele noi atribuibile unei infecții, la nivel global

Infecția cu HPV este frecventă: se estimează că 8 din 10 persoane vor fi infectate în decursul vieții cu cel puțin un tip de HPV. De aceea, HPV a fost etichetat de Asociația Americană de Cercetare a Cancerului drept virusul ce cauzează cancer, provocând 30% din cancerele noi atribuibile unei infecții la nivel global4.  În fiecare an, în România, 4343 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, în timp ce 1909 pierd lupta cu această boală. Astfel, cancerul de col uterin este a doua cauză de mortalitate prin cancer în rândul româncelor și principala cauză de mortalitate pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani[1]. Nu în ultimul rând, alte 500 de cazuri noi de cancer vulvar, vaginal, penian, anal și orofaringian, atribuibile infecției cu HPV, sunt diagnosticate în fiecare an, în România, atât în rândul bărbaților cât și al femeilor[2].

În cei peste 10 ani de la debutul vaccinării anti-HPV, aceasta și-a dovedit eficiența atât în reducerea prevalenței infecțiilor cu tulpini HPV cu risc oncogen crescut, cât și a bolilor provocate de acestea. În această perioadă, au fost înregistrate reduceri de până la 90% a infecției cu HPV tip 6/11/16/18 în țări ce înregistrează o rată vaccinală optimă, reduceri de aproximativ 45% a leziunilor cervicale cu risc scăzut și de aproximativ 85% a celor cu risc înalt[3]. Alte studii au scos la lumină rezultate similare în ceea ce privește eficiența vaccinării: în Danemarca, s-a înregistrat o scădere semnificativă de 60% a leziunilor pre-canceroase (atipii celulare) la femeile născute în intervalul 1989 și 1999 care au fost vaccinate, comparativ cu femeile nevaccinate. De asemenea, riscul de a dezvolta CIN 2/3 sau CIN3 a fost redus semnificativ, cu până la 80%[4].  Nu în ultimul rând, Australia, țară ce înregistrează progrese remarcabile în vaccinarea anti-HPV atât a fetițelor, cât și a băieților, a anunțat că preconizează eradicarea aproape în întregime a tuturor cazurilor de cancer de col uterin într-o perioadă de până în 40 de ani[5].

[1] Bruni L, et al., ”ICO Information Centre on HPV and Cancer (HPV Information Centre). Human Papillomavirus and Related Diseases in Romania”. Summary Report 2016-02-26. Data Accesarii: August 2017

[2] Hartwig et al. Infectious Agents and Cancer (2017), Annex Cancer Country Tables

[3] Suzanne M. Garland et al, Impact and Effectiveness of the Quadrivalent Human Papillomavirus Vaccine: A Systematic Review of 10 Years of Real-world Experience, Clinical Infectious Diseases, Volume 63, Issue 4, 15 August 2016, Pages 519–527, https://doi.org/10.1093/cid/ciw354

[4] Baldur-Felskov B et al. J Natl Cancer Inst. 2014;106:djt460.

[5] The Guardian- Australia ould become first country to eradicate cervical cancer, Data accesării: Mai 2018,

https://www.theguardian.com/society/2018/mar/04/australia-could-become-first-country-to-eradicate-cervical-cancer

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Cancerul de col uterin, o provocare în România anului 2018

La nivel mondial, cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer în rândul femeilor, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Astfel, în anul 2012 au […]

Ziua comunității gluten free

Ziua Mondială a Bolii Celiace este marcată de Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG) prin lansarea unei campanii de conștientizare cu scopul de a atrage atenția asupra […]

Studiu: Românii au auzit de Boala Parkinson, dar majoritatea nu au fost niciodată la un consult neurologic

9 din 10 români au auzit de Boala Parkinson și 8 din 10 au identificat tremorul ca simptom al acestei afecțiuni. Doar o mică parte dintre respondenți au […]

Cursuri GDPR pentru angajatii din sistemul sanitar

  Ce trebuie sa stim despre GDPR ? Incepand cu 25 mai 2018 intra in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune […]

Dans în sala de operații a Spitalului Județean Covasna

Un videoclip inedit postat la sfârșitul săptămânii trecute pe pagina de Facebook a Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe a adunat în doar patru zile peste 45.000 de vizualizări. […]

Înscrieri la examen de primariat pentru medic, medic dentist și farmacist

Ministerul Sănătății organizează examen pentru obținerea gradului de primar pentru medici specialişti, medici dentiști specialişti și respectiv farmaciști specialişti, în perioada 20 iunie-20 iulie 2018, potrivit unui anunț […]

Piața serviciilor medicale și primele confuzii alarmante în implementarea GDPR

La nivelul unei companii cu peste 1.400 de angajați , implementarea greșită a regulilor de protecție a datelor personale a fost relevată de transmiterea unui e-mail către destinatarul necorespunzător. Importanța nu […]

A FI SAU A NU FI INTERCONECTAT ONLINE LA … SĂNĂTATE

În ultima decadă a crescut îngrijorător de mult frecvența afecțiunilor acute și cronice legate de stilul de viață necorespunzător, alimentația excesivă și neregulată, lipsa de activitate fizică sau […]

Precizări CNAS despre Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS)

Conform unui comunicat de presa transmis de CNAS, pentru data de 3 mai a.c., în care PIAS a fost indisponibilă pentru transmiterea și validarea serviciilor acordate sunt aplicabile […]

Versiune revizuită a ghidului referitor la evaluarea clinică a vaccinurilor

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a lansat o versiune revizuită a ghidului referitor la evaluarea clinică a vaccinurilor, supus consultării publice timp de șase luni, potrivit unui comunicat […]

Examen pentru obţinerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentişti şi farmacişti

Ministerul Sănătăţii organizează în perioada 16 mai-20 iunie 2018 sesiune de examen pentru obţinerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentişti şi farmacişti, potrivit unui anunț postat […]

EMA cere părerea publicului cu privire la antibioticele care conțin chinolone și fluorochinolone

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA) a deschis înscrierile pentru participarea la audierea publică care va avea loc la data de 13 iunie 2018, în […]

Este obligatoriu a desemna un DPO în unități farmaceutice? – punct de vedere juridic

Articol publicat sub egida Colegiului Farmaciștilor din România –Filiala Cluj Autor: Av. Oana Murariu   Începând cu data de 25 mai 2018 Regulamentul (UE) 2016/679[i] privind protecția persoanelor […]

Dezbatere publica pe proiectul Legii pentru aplicarea GDPR in Romania

A fost publicata propunerea legislativa privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal […]

A aparut standardul ocupational pentru DPO

Autoritatea Nationala pentru Calificari a aprobat conform deciziei 74/19.03.2018 standardul ocupational pentru educatia si formare profesionala a Responsabililor cu protectia datelor cu caracter personal – cod COR 242231. […]

Mesajul CNAS de Ziua Mondială a Sindromului Down

Sindromul Down este ansamblul de semne şi simptome care se manifestă la persoanele cu un cromozom 21 în plus în structura nucleului celulelor sale. Aceste semne şi simptome […]

Contractul cadru pe anul 2018 aprobat de Guvern

Contractul cadru pe anul 2018 a fost aprobat de Guvern în ședința de astăzi și va intra în vigoare la data de 1 aprilie, după publicarea în Monitorul […]

CNAS a publicat varianta actualizată a proiectului privind Normele Contractului cadru

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a postat la data de 12 martie 2018 pe site-ul web forma actualizată a proiectului de Ordin privind aprobarea Normelor metodologice de […]

Doar 3 din cele 6 tratamente inovatoare destinate pacienților cu mielom sunt disponibile în România

Asociația Sprijin, Organizare, Suport Mielom – S.O.S. Mielom, în contextul Lunii Internaționale a Acțiunilor de Combatere a Mielomului, solicită autorităților introducerea pe lista medicamentelor compensate a tratamentelor disponibile […]

Asistăm neputincioşi la revenirea la promovarea agresivă a tutunului, sub o nouă formă

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat, consideră că, deşi în ultimii ani s-a câştigat teren faţă de ofensiva fabricanţilor şi a comercianţilor de tutun, revine acum ofensiva […]