Ce trebuie sa stim despre GDPR ?

Asistenti Medicali

Vizualizari: 33635

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI.

Parlamentul European și Consiliul au adoptat, în data de 27 aprilie 2016, Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter
personal și privind libera circulaţie a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor - GDPR).
Regulamentul (UE) 2016/679 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii L119 din 4 mai 2016, iar prevederile lui vor fi direct aplicabile în toate statele membre ale Uniunii Europene, începând cu
data de 25 mai 2018.
Regulamentul (UE) 2016/679 impune un set unic de reguli în materia protecţiei datelor cu caracter personal, înlocuind Directiva 95/46/CE și, implicit, prevederile Legii nr. 677/2001.

NOUTĂŢI

  • Regulamentul (UE) 2016/679 pune accent pe transparenţa faţă de persoana vizată și responsabilizarea operatorului de date faţă de modul în care prelucrează datele cu caracter personal.
  • Regulamentul (UE) 2016/679 stabilește o serie de garanţii specifice pentru a proteja cât mai eficient viaţa privată a minorilor, în special în mediul on-line.
  • Regulamentul (UE) 2016/679 consolidează drepturile garantate persoanelor vizate și introduce noi drepturi: dreptul de a fi uitat, dreptul la portabilitatea datelor și dreptul la restricţionarea prelucrării.
  • Regulamentul (UE) 2016/679 introduce sancţiuni severe, pâna la 10 – 20 milioane de euro sau între 2% și 4% din cifra de afaceri la nivel internaţional, pentru operatorii din sectorul privat

GDPR se aplică:

  • Prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul activităţilor derulate la sediul unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator pe teritoriul Uniunii, indiferent dacă prelucrarea are loc sau nu pe teritoriul Uniunii.
  • Prelucrării datelor cu caracter personal ale unor persoane vizate care se află în Uniune de către un operator sau o persoană împuternicită de operator care nu este stabilit(ă) în Uniune, atunci când activităţile de prelucrare sunt legate de:
    - oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate în Uniune, indiferent dacă se solicită sau nu efectuarea unei plăţi de către persoana vizată; sau
    -  monitorizarea comportamentului lor dacă acesta se manifestă în cadrul Uniunii.
  • Prelucrării datelor cu caracter personal de către un operator care nu este stabilit în Uniune, ci într-un loc în care dreptul intern se aplică în temeiul dreptului internaţional public.

CARE SUNT PRINCIPALELE OBLIGAŢII PENTRU OPERATORII DE DATE ÎN APLICAREA GDPR ?

1. DESEMNAREA UNUI RESPONSABIL CU PROTECŢIA DATELOR

2. CARTOGRAFIEREA PRELUCRĂRILOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL

3. PRIORITIZAREA ACŢIUNILOR DE ÎNTREPRINS

4. GESTIONAREA RISCURILOR

5. ORGANIZAREA PROCEDURILOR INTERNE

 

DESEMNAREA UNUI RESPONSABIL CU PROTECŢIA DATELOR

Pentru a îndruma modul în care sunt gestionate datele cu caracter personal în cadrul unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator, în anumite situaţii, este necesară o persoană care să exercite o misiune de informare, de consiliere și de control în plan intern: responsabilul cu protecţia datelor.
Desemnarea unui responsabil cu protecţia datelor este obligatorie din 25 mai 2018, raportat la dispoziţiile art. 37 - 39 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor, în cazul în care operatorul sau persoana împuternicită de operator:
- este o autoritate publică sau un organism public, cu excepţia instanţelorîn exercitarea funcţiei lor jurisdicţionale;
- desfășoară o activitate principală care conduce la realizarea unei monitorizări constante și sistematice pe scară largă a persoanelor;
- desfășoară o activitate principală care constă în prelucrarea pe scară largă de date sensibile (cum ar fi : date privind originea rasială sau etnică, convingerile religioase, apartenenţa sindicală, date genetice, biometrice, privind starea de sănătate) sau referitoare la condamnări penale și infracţiuni.

Chiar dacă entitatea nu are obligaţia expresă de a desemna un responsabil cu protecţia datelor, ANSPDCP recomandă numirea acestuia, în considerarea efectului benefic al activităţii responsabilului în vederea asigurării respectării Regulamentului General de Protecţia Datelor de către operatorul respectiv sau persoana împuternicită de operator.
Un responsabil cu protecţia datelor reprezintă un avantaj major pentru operator în vederea înţelegerii și respectării obligaţiilor prevăzute de GDPR, dialogului cu autorităţile pentru protecţia datelor și reducerii riscurilor apariţiei unor litigii.

Rolul responsabilului cu protecţia datelor
- să informeze și să consilieze operatorul sau persoana împuternicită de operator, precum și angajaţii acestora cu privire la obligaţiile existente în domeniul protecţiei datelor cu caracter
personal;
- să monitorizeze respectarea GDPR și a legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei datelor;
- să consilieze operatorul sau persoana împuternicită în legătură cu realizarea de studii de impact privind protecţia datelor și să verifice efectuarea acestora;
-  să coopereze cu autoritatea pentru protecţia datelor și să reprezinte punctul de contact în relaţia cu aceasta.

 

CARTOGRAFIEREA PRELUCRĂRILOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL

Toţi operatorii din sistemul public, persoanele împuternicite de operator, precum și operatorii din sistemul privat cu peste 250 de angajaţi, au obligaţia cartografierii prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate, raportat la prevederile art. 30 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Chiar și operatorii din sistemul privat cu mai puţin de 250 de angajaţi au obligaţia cartografierii prelucrărilor în cazurile în care prelucrarea pe care o efectuează este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertăţile persoanelor vizate, în cazul în care prelucrarea nu este ocazională sau prelucrarea include categorii speciale de date ori date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracţiuni.

În acest sens:
Pentru a evalua în mod eficient impactul GDPR asupra activităţii entităţii, este necesară identificarea prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate și păstrarea evidenţei activităţilor de prelucrare.
Pentru a avea o evidenţă completă și exactă a prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate și pentru a răspunde noilor exigenţe, trebuie identificate, în prealabil, cu precizie:
- diferitele prelucrări de date cu caracter personal;
- categoriile de date cu caracter personal prelucrate;
- scopurile urmărite prin operaţiunile de prelucrare a datelor;
- persoanele care prelucrează aceste date;
- fluxurile de date, indicând originea și destinaţia datelor, în special pentru a identifica eventualele transferuri de date în afara Uniunii Europene.

Evidenţa păstratăde operator va cuprinde:
(a) numele și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale operatorului asociat, ale reprezentantului operatorului și ale responsabilului cu protecţia datelor;
(b) scopurile prelucrării;
(c) o descriere a categoriilor de persoane vizate și a categoriilor de date cu caracter personal;
(d) categoriile de destinatari cărora le-au fost sau le vor fi divulgate datele cu caracter personal, inclusiv destinatarii din ţări terţe sau organizaţii internaţionale;
(e) dacă este cazul, transferurile de date cu caracter personal către o ţară terţă sau o organizaţie internaţională, inclusiv identificarea ţării terţe sau a organizaţiei internaţionale respective și, în cazul transferurilor menţionate la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul General privind Protecţia Datelor, documentaţia care dovedește existenţa unor garanţii adecvate;
(f) acolo unde este posibil, termenele-limită preconizate pentru ștergerea diferitelor categorii de date;
(g) acolo unde este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate menţionate la articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.

Ca atare, pentru fiecare prelucrare de date cu caracter personal, este necesar a se avea în vedere urmatoarele:

CINE ?
Se înscriu în evidenţa numele și coordonatele operatorului (și ale reprezentantului sau legal) și, dupa caz, ale responsabilului cu protecţia datelor; Se întocmește lista persoanelor împuternicite, după caz.

CE ?
Se identifică categoriile de date cu caracter personal prelucrate; Se identifică datele susceptibile de a prezenta riscuri datorită naturii lor sensibile deosebite (datele privind sănătatea sau infracţiunile)

DE CE ?
Se precizează scopul sau scopurile în care sunt colectate sau prelucrate datele cu caracter personal (ex. gestionarea relaţiei comerciale, managementul resurselor umane, geolocalizare, videosupraveghere etc.)

UNDE ?
Se stabilește locaţia sistemului de evidenţă și, dacă e cazul, destinatarii datelor. Se stabilesc statele către care sunt, eventual, transferate datele.

PÂNĂ CÂND?
Se precizează, pentru fiecare categorie de date, perioada de stocare.

CUM ?
Se precizează masurile de securitate implementate pentru a reduce la minimum riscurile de acces neautorizat la date și, în consecinţa, impactul asupra vieţii private a persoanelor vizate.

 

PRIORITIZAREA ACŢIUNILOR DE ÎNTREPRINS

Operatorul și persoana împuternicită de operator identifică acţiunile care trebuie întreprinse pentru conformarea la cerinţele impuse de GDPR
Se prioritizează aceste acţiuni în funcţie de riscurile pe care le prezintă prelucrările efectuate pentru drepturile și libertăţile persoanelor vizate. După identificarea prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate în cadrul entităţii, se stabilesc, pentru fiecare dintre acestea, acţiunile care trebuie întreprinse în vederea respectării obligaţiilor impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Indiferent de prelucrările efectuate, se vor avea în vedere, în principal, următoarele aspecte:

- colectarea și prelucrarea doar a datelor strict necesare pentru realizarea scopurilor;
- identificarea temeiului legal în baza căruia se efectuează prelucrarea raportat la art. 6 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor (ex. consimţământul persoanelor vizate,
contract, obligaţie legală);
- revizuirea/completarea informaţiilor furnizate persoanelor vizate, astfel încât să respecte cerinţele impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor (articolele 12, 13 și 14);
- asigurarea că persoanele împuternicite își cunosc noile obligaţii și responsabilităţi;
- verificarea existenţei clauzelor contractuale și actualizarea obligaţiilor persoanelor împuternicite privind securitatea, confidenţialitatea și protecţia datelor cu caracter personal
prelucrate;
- stabilirea modalităţilor de exercitare a drepturilor persoanelor vizate (ex. dreptul de acces, dreptul de rectificare, dreptul la portabilitate, retragerea consimţământului);
- verificarea măsurilor de securitate implementate.

Se pot aplica măsuri speciale, precum: evaluarea impactului asupra protecţiei datelor, extinderea dreptului la informare al persoanelor vizate, obţinerea consimţământului persoanelor vizate (după caz), obţinerea autorizării pentru transferurile de date în state terţe (dacă este cazul), în cazul în care prelucrările de date cu caracter personal efectuate în cadrul operatorului sau persoanei împuternicite de operator îndeplinesc următoarele caracteristici:
- Prelucrarea efectuată vizează și categorii de date precum:

  • date care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, filozofice sau religioase, apartenenţa sindicală;
  • date privind sănătatea sau orientarea sexuală, date genetice sau biometrice;
  • date referitoare la infracţiuni sau condamnări penale;
  • date referitoare la minori.

- Prelucrarea efectuată are ca scop și ca efect:

  • monitorizarea permanentă pe scară largă a unei zone accesibile publicului;
  • evaluarea sistematică și aprofundată a unor aspecte personale, inclusiv profilarea, pe baza căreia sunt luate decizii care produc efecte juridice referitoare la o persoană fizică sau care o afectează pe aceasta în mod semnificativ.

- Prelucrarea efectuată implică transferuri de date în afara Uniunii Europene, către state care nu asigură un nivel de protecţie adecvat recunoscut de Comisia Europeană.
Se realizează o analiză aprofundată a legislaţiei privind protecţia datelor și a cerinţelor impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor pentru a stabili măsurile care trebuie aplicate la nivelul fiecărui operator, în funcţie de sectorul de activitate și specificul prelucrării/prelucrărilor efectuate.

GESTIONAREA RISCURILOR

În cazul în care au fost identificate prelucrări de date cu caracter personal susceptibile de a prezenta riscuri ridicate pentru drepturile și libertăţile persoanelor fizice, operatorul va efectua o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor, în condiţiile art. 35 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor se realizează anterior colectării datelor cu caracter personal și efectuării prelucrării.
Se va pune accent pe estimarea riscurilor asupra protecţiei datelor din punctul de vedere al persoanelor vizate, luând în considerare natura datelor, domeniul de aplicare, contextul și
scopurile prelucrării și utilizarea noilor tehnologii.
Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor presupune:
- o descriere a prelucrării de date efectuate și a scopurilor acesteia;
- o evaluare a necesităţii și a proporţionalităţii prelucrării de date efectuate;
- o estimare a riscurilor asupra drepturilor și libertăţilor persoanelor vizate;
- măsurile prevăzute pentru a trata riscurile și a asigura conformitatea cu dispoziţiile GDPR.

Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor permite:
- realizarea unei prelucrări de date cu caracter personal sau a unui produs care respectă viaţa
privată;
- estimarea impactului asupra vieţii private a persoanelor vizate;
- demonstarea faptului că principiile fundamentale ale Regulamentul General privind Protecţia Datelor sunt respectate.

Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor se impune, mai ales, în cazul:
(a) unei evaluări sistematice și cuprinzătoare a aspectelor personale referitoare la persoane fizice, care se bazează pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, și care stă la baza unor decizii care produc efecte juridice privind persoana fizică sau care o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă;
(b) prelucrării pe scară largă a unor categorii speciale de date, menţionată la articolul 9 alineatul (1), sau a unor date cu caracter personal privind condamnări penale și infracţiuni, menţionată la articolul 10; sau
(c) unei monitorizări sistematice pe scară largă a unei zone accesibile publicului.

Când evaluarea de impact indică riscuri ridicate, în absenţa unor măsuri luate de operator pentru atenuarea acestora, se consultă Autoritatea naţională de supraveghere

ORGANIZAREA PROCEDURILOR INTERNE

Pentru a asigura permanent un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal, operatorul trebuie să elaboreze proceduri interne care să garanteze respectarea protecţiei datelor în orice moment, luând în considerare toate evenimentele care pot apărea pe parcursul efectuării prelucrărilor de date, precum:
- breșe de securitate;
- solicitări privind exercitarea drepturilor persoanelor vizate;
- modificarea datelor cu caracter personal colectate;
- schimbarea prestatorului.

Organizarea procedurilor interne implică, în special: 

  •  luarea în considerare a protecţiei datelor cu caracter personal încă de la momentul conceperii (privacy by design) unei aplicaţii sau a unei prelucrări: minimizarea colectării
    datelor în funcţie de scop, cookie-uri, perioada de stocare, informaţiile furnizate persoanelor vizate, obţinerea consimţământului persoanelor vizate, securitatea și confidenţialitatea datelor
    cu caracter personal, garantarea rolului și responsabilităţii părţilor implicate în efectuarea prelucrării datelor;
  • aplicarea de măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a asigura că, în mod implicit, sunt prelucrate numai date cu caracter personal care sunt necesare pentru
    fiecare scop specific al prelucrării (privacy by default), având în vedere: volumul de date colectate, gradul de prelucrare a acestora, perioada de stocare și accesibilitatea lor, astfel încât
    datele cu caracter personal să nu fie accesate, fără intervenţia persoanei, de un număr nelimitat de persoane;
  • sensibilizarea și organizarea diseminării informaţiei, în special prin stabilirea unui plan de pregătire și de comunicare cu persoanele care prelucrează date cu caracter personal;
  • soluţionarea plângerilor și cererilor adresate de persoanele vizate în exercitarea drepturilor lor, stabilind părţile implicate și modalităţile de exercitare a acestora; exercitarea
    drepturilor trebuie să se poată realiza inclusiv pe cale electronică, în cazul în care datele au fost colectate prin astfel de mijloace;
  • anticiparea unei posibile încălcări a securităţii datelor specificând, pentru anumite cazuri, obligativitatea notificării autorităţii pentru protecţia datelor în termen de 72 de ore și a persoanelor
    vizate în cel mai scurt timp;
  • asigurarea confidenţialităţii și securităţii prelucrării prin adoptarea de măsuri tehnice și organizatorice adecvate, incluzând printre altele, după caz:
    a) pseudonimizarea și criptarea datelor cu caracter personal;
    b) capacitatea de a asigura confidenţialitatea, integritatea, disponibilitatea și rezistenţa
    continue ale sistemelor și serviciilor de prelucrare;
    c) capacitatea de a restabili disponibilitatea datelor cu caracter personal și accesul la acestea
    în timp util în cazul în care are loc un incident de natură fizică sau tehnică;
    d) un proces pentru testarea, evaluarea și aprecierea periodice ale eficacităţii măsurilor
    tehnice și organizatorice pentru a garanta securitatea prelucrării.

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI.

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Asistenti Medicali

Vizualizari: 5590

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, în 2018 în România este dificil de realizat o analiză la nivel practic a felului în care este respectată obligația de asigurare a confidențialității actului medical de către personalul din spitalele și farmaciile din România.

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, a personalului medical pentru divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Acest lucru a dat de gândit mai multor cadre medicale și chiar a creat panică, în prima zi de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, respectiv 25 mai 2018, fiind observat un adevărat “bombardament de consimțăminte” aplicat pacienților din dorința de a obține garanția legalității prelucrării datelor, chiar dacă aceștia o aveau deja prin temeiul legal al profesiei.

Sondajele publicate de instituțiile media din România au pus in evidență faptul că cea mai mare parte din consumatorii români își doresc să citească sau să urmărească la televizor emisiuni despre persoane aflate în situații tragice, astfel că există o tendință tot mai evidentă a instituțiilor de media de a promova articole cu subiecte medicale considerate senzaționale, cu referiri la accidente cu victime, cazuri de malpraxis, tentative de sinucidere, agresivitate și consum de alcool.

Acest lucru pune presiune pe specialiștii din domeniul sanitar și chiar pe pacienții care au fost internați în același salon cu persoana vizată de presă, care ignoră de multe ori faptul că confidențialitatea reprezintă mai mult decât un principiu, este un instrument de protecție a vieții private și secretul medical este o condiție de bază a relației dintre profesionistul din domeniul sanitar și pacient, care garantează acest echilibru între conștiința profesională și încrederea acordată de pacient.

În România confidențialitatea este reglementată printr-un pachet complex de reglementări legale și coduri deontologice și de etică. Cu toate acestea, constat că există probleme serioase privind respectarea drepturilor pacienților atât din partea personalului din mediul sanitar, cât și din partea jurnaliștilor. Sub pretextul interesului public este încălcat principiul confidențialității, fiind publicate date care duc la indentificarea persoanei, care reprezintă o intruziune în viața acestora și nu poate fi justificată.

În acest context, intrarea în vigoare la data de 25 Mai 2018 a Regulamentului (UE) 2016/679 pare că este o soluție pentru reechilibrarea acestei situații printr-o “conformare forțată” a operatorilor de date, datorită introducerii unor amenzi record la nivel internațional.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru obținerea conformitații față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din domeniul sanitar românesc, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea Responsabililor privind protecția datelor.

O alta problemă cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa educației populației și a personalului de specialitate, în egală măsură, în ceea ce privește conștientizarea importaței datelor cu caracter personal care poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

În demersul de a identifica profilul pacientului român, reținem faptul că acesta are un acces mărit la tehnologie, o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (informații medicale denumite generic “Dr.Google”) și de pe rețelele de socializare, fiind un utilizator frecvent al internetului, cu un grad redus de conștientizare asupra riscurilor și importanței datelor cu caracter personal, dar cu un puternic simț de proprietate asupra lor.

Analizând din această perspectivă, pacientul în sine devine o provocare pentru întreg sistemul sanitar românesc, mai ales în contextul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, prin care se redefinesc drepturile pacientului ( “Dreptul la acces”, “Dreptul la ștergere”, “ Dreptul la rectificare”) întreg corpul profesional sanitar se va confrunta cu solicitări nejustificate, insuficient documentate sau pur și simplu emise din curiozitate, privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate asupra informațiilor medicale înregistrate în documentele medicale care sunt consumatoare de timp și pot duce astfel la scăderea calității actului medical prin redirecționarea resurselor pentru a răspunde acestor solicitări și noi obligații legale.

Prin analiza breșelor de securitate din domeniul sanitar, anterior datei de 25 Mai 2018, și prin dezvoltarea unor analize de risc cu proceduri concrete și planuri de evitare a reapariției acestor situații putem obține o apropiere de principiile și cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, concluzionând totodată că o conformitate totală este o utopie.

Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea actului medical în sistemul sanitar românesc rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și în lipsa unor repere unitare privind implementarea GDPR.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

MediWeb – primul sistem informatic destinat gestionării pacienților

Asistenti Medicali

Vizualizari: 7144

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

MediWeb - primul sistem informatic destinat gestionării pacienților, implementat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, cu sprijinul Fundației Telekom Romania

  • Fundația Telekom Romania a furnizat echipamentele necesare pentru dezvoltarea sistemului informatic destinat gestionării pacienților din ambulatoriul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” din Bucureşti;
  • Spitalul “Grigore Alexandrescu” este primul spital public care implementează un sistem pentru eficientizarea gestiunii pacienților și a timpului de asteptare.

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” din Bucureşti a inaugurat astăzi sistemul informatic destinat gestionării pacienților, MediWeb, implementat cu sprijinul Fundației Telekom Romania. “Grigore Alexandrescu” este, astfel, primul spital public care eficientizează gestiunea pacienților și timpul de așteptare, integrând tehnologia în relația cu pacienții.

În cadrul proiectului, Fundația Telekom Romania a furnizat echipamentele necesare pentru dezvoltarea sistemului informatic destinat gestionării pacienților. Sistemul integrează echipamente precum: monitoare TV, tablete, routere și imprimante de ultimă generație.

În plus, Fundația Telekom a modernizat spațiul de așteptare din spital cu mobilier special pentru copii și coșuri pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

Numărul record de pacienți care s-au prezentat în ultimii ani la ambulatoriul de Ortopedie și Chirurgie Pediatrică din cadrul spitalului, peste 250 de prezentări pe zi, a făcut ca experiența pacienților să devină neplăcută, iar timpul mare de așteptare, de peste 2-3 ore, să dăuneze calității serviciilor medicale oferite. Astfel, MediWeb asigură o mai bună organizare internă și o gestionare integrată a informațiilor specifice circuitului pe care pacienții trebuie să-l urmeze în unitatea medicală.

Fiecare pacient care se prezintă în ambulatoriu primește un număr de ordine arondat de sistem, pe care îl va utiliza în tot circuitul și care îi va permite să-și păstreze ordinea în accesarea serviciilor medicale.

„Cu ajutorul tehnologiei, spitalele pot beneficia astăzi de soluții eficiente pentru a putea oferi pacienților servicii medicale de calitate. Ne bucurăm să fim parte din această inițiativă și ne dorim ca demersul nostru să nu rămână singular. Suntem convinși că aceste funcționalități, disponibile în premieră într-un spital public din România, vor crește calitatea actului medical prin diminuarea timpului de așteptare, acces rapid la istoricul pacientului și prin facilitarea comunicării interne. Beneficiile sunt multiple, atât pentru pacienți, cât și pentru spital”, a declarat Ionela Paunică, Director Executiv, Fundația Telekom Romania și Expert PR, Telekom Romania.

Pe lângă utilitatea în relația cu pacienții, sistemul informatic permite o evidență clară a numărului de persoane care au beneficiat de serviciile medicale și a tipului de afecțiuni tratate, ceea ce reprezintă premisele pentru realizarea de statistici și cercetări medicale. Totodată, procesele de lucru sunt îmbunătățite prin centralizarea informațiilor, realizarea unui registru electronic cu pacienții și printarea rețetei pacientului în faza finală a circuitului.

„Rezultatele obținute în perioada de testare a sistemului informatic ne indică atât o îmbunătățire a experienței pacientului în cadrul ambulatoriului de specialitate Ortopedie-Chirurgie, cât și a experienței medicilor. Timpul de așteptare al pacienților a scăzut cu aproximativ 40%, în timp ce timpul alocat consultației a crescut cu 75%, în favoarea pacientului. Toate informațiile pe care medicii le înregistrau manual sunt acum preluate de sistemul informatic și formează dosarul electronic al pacientului. Se face astfel trecerea de la folosirea unui registru medical clasic la o bază de date securizată. Totodată, informațiile colectate facilitează realizarea de statistici și viitoare cercetări medicale.

Sistemul informatic spitalicesc MediWeb a fost dezvoltat cu sprijinul colegului nostru, Dr. Alexandru Herdea, un medic rezident ce poate fi considerat modelul implicării tinerilor în îmbunătățirea sistemului medical. Acest sistem informatic, ce se adaptează permanent la progresele tehnologice, permite creșterea timpului și a calității actului medical”, a declarat Conf. Dr. Alexandru Ulici, Managerul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Gala Premiilor de Excelență în Asistența Medicală – ediția a VI-a

Gala Premiilor de Excelență în Asistența Medicală – ediția a VI-a Reprezentanți ai autorităților, medici, asociații de pacienți și profesioniști au sărbătorit vineri, 6 iulie, calitatea serviciilor medicale […]

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre: șase produse noi lansate şi sprijinirea sistemului de sănătate din România GSK România şi-a reîntărit angajamentul de a identifica, […]

Pacienta cu “aorta de portelan”, tratata minim invaziv prin procedura TAVI Transapical

Anual mii de pacienti romani sunt diagnosticati cu stenoza aortica, o afectiune degenerativa severa a inimii, pentru care tratamentul uzual recomandat este interventia pe cord deschis. Unii pacienti […]

2017: Sănătatea românească în cifre

Conform unei analize facute de Institutul National de Statistică, în anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60 mii unităţi sanitare (49 mii de […]

Durata de valabilitate a cardului național de sănătate se prelungește la 7 ani

Astăzi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se prelungește de la 5 la 7 ani termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data […]

Un pacient diagnosticat cu o formă severă de tumoră cerebrală a fost operat minim – invaziv

Un pacient in varsta de 66 de ani a fost operat cu succes pe creier de o echipa neurochirurgicala a Spitalului Clinic Sanador, printr-o interventie minim-invaziva realizata cu […]

Prima combinație injectabilă a două clase de medicamente antidiabetice disponibilă acum în România

Sanofi, lider pe piața locală de diabet, anunță disponibilitatea în România a tratamentului inovator SULIQUA, prima combinație titrabilă cu raport fix de insulină glargin 100 unități/ml și lixisenatidă, […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament nou pentru o boală rară

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piața […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament indicat în prevenirea migrenei

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piață […]

Reevaluare a medicamentelor ce conțin substanța analgezică metamizol

Agenţia Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA) a demarat acțiunea de reevaluare a medicamentelor care conțin substanța analgezică metamizol, utilizată într-o serie de state membre ale […]

Profesiune libera sau persoana vizata?

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special […]

Înființarea a opt centre de transfuzie sanguină, cu puncte de colectare a plasmei, în planul Ministerului Sănătății

Ministerul Sănătății are în vedere înfiinţarea a opt centre regionale de transfuzie sanguină, cu puncte de colectare a plasmei, reabilitarea şi dotarea centrelor judeţene de transfuzie sanguină, dar […]

Crosul pentru epilepsie ia startul în România

Telepilepsy, reţeaua de telemedicină în epilepsie în România, organizează cel mai mare cros pentru epilepsie din ţara noastră, intitulat „Epilepsy Challenge” şi se va desfăşura în 10 oraşe […]

Tehnologia revoluționează sistemul medical și industria farmaceutică. iCEE.health revine în București, pe 14 iunie.

Lansat acum trei ani ca secțiune dedicată inovației în sănătate la iCEE.fest, iCEE.health reunește întregul ecosistem eHealth – fiind singurul eveniment în inovație în sănătate din Europa care […]

CNAS, ”sistemul informatic este pe deplin operațional”

Lucrările de soluţionare a fluctuaţiilor apărute în funcţionarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate au fost finalizate cu succes, iar rezultatul confirmă faptul că nu au existat pierderi/deteriorări […]

Reconfirmare privind suspendare a autorizației de punere pe piață pentru soluțiile perfuzabile care conțin hidroxietilamidon

Ca urmare a solicitării Comisiei Europene privind analiza anumitor aspecte legate de suspendarea autorizației de punere pe piață pentru soluțiile perfuzabile care conțin hidroxietilamidon (HES), Comitetul EMA de […]

Lista de medicamente compensate și gratuite ar putea fi actualizată trimestrial

Lista cu denumirile medicamentelor de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală şi a celor acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate trebuie actualizate trimestrial susține ministrul […]

Studiu: Obezitatea crește riscul de cancer la tinerii cu vârste între 20 și 44 de ani

19 mai – Ziua Europeană a Obezității. Un studiu publicat de Asociația Europeană de Studiu al Obezității asociază epidemia de obezitate cu apariția cancerului la adulții tineri, cu […]

CONSENS ÎN LUMEA EXPERȚILOR INTERNAȚIONALI: VACCINAREA ANTI-HPV ESTE O PRIORITATE PENTRU ROMÂNIA

Board-ul Internațional al HPV: În contextul în care, în România, se înregistrează cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, implementarea unui […]