GlaxoSmithKline continuă să fie alături de pacienți de Ziua Mondială a Lupusului

Asistenti Medicali

Vizualizari: 11434

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

  • În România, aproximativ 8.000 de persoane suferă de Lupus, iar la nivel internaţional această boală afectează 5 milioane de oameni[1];
  • 9 din 10 pacienţi sunt femei tinere active[2];
  • În medie sunt necesari patru ani şi consultarea a trei medici diferiţi înainte ca pacienţilor să li se stabilească diagnosticul corect.

In data de 10 mai 2018  marcăm Ziua Mondială a Lupusului, o zi dedicată informării și susținerii pacienților care suferă de această afecțiune. Lupusul este o boală complexă din cauza multitudinii şi diversităţii simptomelor, cu un impact semnificativ asupra vieţii sociale şi activităţii profesionale a pacienţilor.

 70% din cazurile de lupus sunt reprezentate de Lupusul Eritematos Sistemic (LES)1, o afecțiune cronică, autoimună în care sistemul imunitar interpretează în mod eronat celulele, ţesuturile şi organele sănătoase ca fiind străine organismului şi generează anticorpi care afectează unul sau mai multe organe interne.

La nivel global, Lupusul afectează între 40 și 100 de persoane la fiecare 100.000 de oameni[1],[2],[3], 9 din 10 pacienţi fiind femei tinere active2. Deoarece severitatea si intensitatea simptomelelor specifice LES variază considerabil, afecțiunea reprezintă o adevărată provocare clinică în ceea ce privește diagnosticarea și gestionarea.

Diagnosticarea LES poate fi dificilă. În medie sunt necesari patru ani şi consultarea a trei medici diferiţi înainte ca pacienţilor să li se stabilească diagnosticul corect[4]. Acest lucru se datorează faptului că simptomele imită adesea caracteristicile altor afecţiuni, variază mult de la un pacient la altul şi pot suferi modificări în timp[5]. Mai multe tipuri de analize de sânge sunt folosite în mod frecvent pentru diagnosticarea LES, inclusiv analiza pentru determinarea anticorpilor antinucleari şi anti-ADNdc şi a valorilor serice ale complementului seric7, însă, în prezent, nu există un test unic pentru diagnostic.

GSK România continuă să fie alături de pacienţii cu Lupus oferindu-le singurul medicament special dezvoltat și aprobat pentru tratamentul acestei boli. Tratamentul produs de GSK este un anticorp monoclonal care inhibă proteina stimulatoare a limfocitelor B, care are un rol important în producția excesivă de autoanticorpi care atacă și distrug țesuturile sănătoase ale organismului.

„Unul dintre obiectivele principale care stau la baza activității GSK este sprijinul constant al pacienților. Prin activitatea noastră, ne dorim să creștem calitatea vieții oamenilor și să îi ajutăm să își protejeze sănătatea. Pentru pacienții care suferă de Lupus, această boală autoimună și, din nefericire, incurabilă, încercăm să oferim cât mai multe informații cu privire la simptome și manifestări. De asemenea, facem toate demersurile necesare pentru a facilita accesul pacienților români la singurul tratament special dezvolat şi aprobat pentru tratarea LES activ cu grad înalt de activitate a bolii în ciuda terapiei standard. În acest moment, ne aflăm în ultima etapă a procesului prin care acest tratament va putea fi accesibil şi rambursat integral pentru pacienţii din România.a declarat Laura Munteanu, Director Medical GSK România.

Consecințele Lupusului se reflectă în numeroase aspecte ale vieții cotidiene (profesie, maternitate, viață de familie, proiecte sau vise personale), fapt care determină apariția multor prejudecăți în legătură cu persoanele bolnave. În lipsa unui tratament eficient și a înțelegerii din partea celorlați oameni, toate aceste probleme agravează starea pacientului.

„Suportul moral joacă un rol foarte important în ceea ce privește starea de spirit a persoanelor care suferă de o boală autoimună, cum e Lupusul. În aceeași măsură contează și nivelul de informare a oamenilor din preajma celor bolnavi. Afecțiunile autoimune nu sunt contagioase, așadar și suferinzii de Lupus pot fi integrați în societate. Acești oameni au nevoie de sprijin din partea celorlalți şi de o viziune pozitivă asupra vieții.” declară Rozalina Lăpădatu, Președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune - APAA.

Pentru mai multe informații referitoare la boala Lupus, dar și pentru a afla detalii suplimentare în legătură cu tratamente, medici sau modalități prin care puteți ajuta persoanele care se confruntă cu această boală, accesați www.infolupus.ro.

 

Despre Lupusul Eritematos Sistemic (LES)

Lupusul Eritematos Sistemic (LES) este cea mai frecventă formă de lupus, afectând aproximativ 70% din cei 5 milioane de pacienţi la nivel global. Este o boală autoimună în care sistemul imunitar interpretează în mod eronat celulele, ţesuturile şi organele sănătoase ca fiind străine organismului şi generează anticorpi care afectează unul sau mai multe organe interne, cele mai frecvente fiind pielea, sisteul osteo-articular, rinichii, sistemul nervos şi plamânii[6]. Astfel, boala este asociată cu o serie de simptome care pot fluctua în timp: articulații inflamate şi dureroase, oboseală debilitantă, febră, erupții cutanate și leziuni ale organelor interne.

Informații suplimentare

Despre GSK: GSK este una dintre cele mai importante companii din lume din domeniul farmaceutic și medical, a cărei activitate se bazează pe cercetare. GSK este o companie globală din domeniul sănătății, care își desfășoară activitatea cu misiunea de a-i ajuta pe oameni să realizeze mai multe, să se simtă mai bine și să trăiască mai mult. Obiectivul GSK este de a contribui, prin toate acțiunile sale, la creșterea speranței de viață a românilor. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați www.gsk.ro.

Despre modelul de business al GSK: GSK România este singura companie farmaceutică din România care a mers dincolo de dezvăluirea transferurilor de valoare prin introducerea unor schimbări revoluționare în modelul său de afaceri în ceea ce privește colaborarea cu profesioniștii și organizațiile din domeniul sănătăţii.

De la 1 ianuarie 2014, GSK România a încetat toate plățile directe către profesioniștii din domeniul medical și și-a asumat angajamentul de a promova o colaborare mai transparentă și mai echilibrată între industria farmaceutică și partenerii din sectorul sanitar.

[1] Danchenko N,Satia JA, Anthony MS.Epidemiology of systemic lupus erythematosus: a comparison of worldwide disease burden.Lupus2006

[2] Manzi S.Epidemiology of systemic lupus erythematosus. Am J Manag Care 2001;7:S474–9

[3] Rahman A, Isenberg DA.Systemic lupus erythematosus.N Engl J Med 2008;358:929–39

[4] Stephens, Stephanie M.A. Neurology Now. Lupus and Your Heart: Two's a crowd when it comes to lupus and cardiovascular problems. July/August 2010 edition; Volume 6(4); pp 19,23–25

[5] NHS Choices – Lupus. http://www.nhs.uk/conditions/lupus/pages/introduction.aspx

8 www.worldlupusday.org

[1] Lupus Foundation of America.Statistics on lupus. Available at: http://www.lupus.org/about/statistics-on-lupus, ultima accesare mai2018

[2] Women’sHealth.gov.Factsheet:Lupus. Available at: http://www.womenshealth.gov/publications/our-publications/fact-sheet/lupus.html, ultima accesare mai 2018

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Afirmaţiile referitoare la limitarea accesului la tratamentele antireumatice sunt false

Asistenti Medicali

Vizualizari: 6194

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

CNAS respinge categoric afirmaţiile puse în circulaţie în spaţiul public, conform cărora instituţia nu ar permite accesul pacienţilor cu afecţiuni reumatice la tratamentele cu noile substanţe active introduse în lista medicamentelor compensate prin HG 127/2018.

Conform legislaţiei în vigoare, pentru medicamentele a căror prescriere se face pe bază de protocoale terapeutice, până la publicarea şi intrarea în vigoare a acestor protocoale prescrierea se face de medicul curant pe baza rezumatului caracteristicilor produsului (prospectul) care însoţeşte medicamentul respectiv. Prin urmare, tratarea pacienţilor se poate efectua fără oprelişti şi anterior finalizării elaborării protocoalelor terapeutice de Comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

În privinţa afirmaţiilor conform cărora CNAS ar fi propus includerea în protocoalele terapeutice a unui set de criterii care ar restrânge nejustificat accesul pacienţilor la tratamente şi ar reprezenta o imixtiune în actul medical, menţionăm că propunerile formulate de instituţie, trimise spre analiză Comisiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, se bazează pe ghidurile medicale internaţionale şi vizează oferirea posibilităţii ca un număr cât mai mare de asiguraţi să poată fi incluşi în tratament, în condiţii de eficienţă terapeutică, cu încadrare în limitele bugetare. Medicul curant are atât posibilitatea cât şi responsabilitatea de a stabili schema de tratament optimă pentru fiecare pacient în parte, în funcţie de particularităţile acestuia, de stadiul bolii şi de comorbidităţi, ţinând cont de protocolul terapeutic specific fiecărui medicament.

În acest context, atragem atenţia că protocoalele terapeutice constituie baza de prescriere, monitorizare şi decontare a medicamentelor care se acordă asiguraţilor pe baza reţetelor eliberate de medicii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. CNAS are obligaţia de a urmări utilizarea eficientă a Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS), în condiţiile în care în poliartrita reumatoidă şi în spondilita anchilozantă există mai multe terapii cu efect identic, dar cu costuri diferite. Monitorizările de consum al medicamentelor au indicat creşteri nejustificate din cauza schimbărilor multiple de terapie, cu epuizarea variantelor alternative de tratament al pacienţilor într-un interval de sub doi ani, şi în detrimentul cazurilor noi.

Propunerile CNAS de control al schimbărilor de terapie respectă ghidul EULAR (European League Against Rheumatism), utilizat de NICE (National Institute for Health and Care Excellence, Marea Britanie).

Pe plan internaţional, protocoalele terapeutice reprezintă o modalitate larg utilizată de a evita prescrierea nejustificată a medicamentelor scumpe pentru afecţiuni sau stadii de boală în care acestea nu sunt eficiente, iar această limitare nu reprezintă în nici un fel o discriminare.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

„Sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” este neconstitutional

Asistenti Medicali

Vizualizari: 39553

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.30 alin.(2) și (3) și art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.30 alin.(2) și (3), precum și sintagma 'sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului' din cuprinsul art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt neconstituționale.

Curtea a constatat că dosarul electronic de sănătate, instituit prin reglementările criticate, cuprinde date personale cu caracter medical, protejate prin art.26 din Constituție. În măsura în care statul a instituit prin lege o măsură în aplicarea dreptului la ocrotirea sănătății persoanei, prevăzut de art.34 din Constituție, tot acestuia îi revine obligația de a proteja și garanta caracterul confidențial al informațiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de același nivel. Aceasta întrucât nu este îndeajuns ca protejarea datelor medicale să fie realizată printr-o legislație infralegală, care este caracterizată printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate [a se vedea în acest sens Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, Decizia nr.51 din 16 februarie 2016 sau Decizia nr.61 din 7 februarie 2017]. Or, dispozițiile legale criticate nu reglementează în sine nicio măsură care să poată fi calificată drept garanție a dreptului la viață intimă, familială sau privată, astfel încât Curtea a constatat încălcarea art.26 din Constituție.

Totodată, Curtea a reținut că legislația infralegală adoptată în temeiul textelor legale criticate cuprinde, în realitate, garanțiile asociate art.26 din Constituție. Prin urmare, s-a ajuns la situația în care un act administrativ cu caracter normativ să stabilească aceste garanții, neprevăzute de lege, în condițiile în care legislația secundară trebuia să se limiteze doar la organizarea punerii în executare a acestor garanții. Actul administrativ normativ nu poate, prin conținutul său, să excedeze domeniului organizării executării legii. Printr-un atare procedeu s-ar ajunge la modificarea/ completarea însăși a legii. În consecință, Curtea a constatat și încălcarea art.1 alin.(5) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Ca-mere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, care a sesizat Curtea Constituțională.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi […]

MediWeb – primul sistem informatic destinat gestionării pacienților

MediWeb – primul sistem informatic destinat gestionării pacienților, implementat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, cu sprijinul Fundației Telekom Romania Fundația Telekom Romania a furnizat […]

Gala Premiilor de Excelență în Asistența Medicală – ediția a VI-a

Gala Premiilor de Excelență în Asistența Medicală – ediția a VI-a Reprezentanți ai autorităților, medici, asociații de pacienți și profesioniști au sărbătorit vineri, 6 iulie, calitatea serviciilor medicale […]

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre: șase produse noi lansate şi sprijinirea sistemului de sănătate din România GSK România şi-a reîntărit angajamentul de a identifica, […]

Pacienta cu “aorta de portelan”, tratata minim invaziv prin procedura TAVI Transapical

Anual mii de pacienti romani sunt diagnosticati cu stenoza aortica, o afectiune degenerativa severa a inimii, pentru care tratamentul uzual recomandat este interventia pe cord deschis. Unii pacienti […]

2017: Sănătatea românească în cifre

Conform unei analize facute de Institutul National de Statistică, în anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60 mii unităţi sanitare (49 mii de […]

Durata de valabilitate a cardului național de sănătate se prelungește la 7 ani

Astăzi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se prelungește de la 5 la 7 ani termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data […]

Un pacient diagnosticat cu o formă severă de tumoră cerebrală a fost operat minim – invaziv

Un pacient in varsta de 66 de ani a fost operat cu succes pe creier de o echipa neurochirurgicala a Spitalului Clinic Sanador, printr-o interventie minim-invaziva realizata cu […]

Prima combinație injectabilă a două clase de medicamente antidiabetice disponibilă acum în România

Sanofi, lider pe piața locală de diabet, anunță disponibilitatea în România a tratamentului inovator SULIQUA, prima combinație titrabilă cu raport fix de insulină glargin 100 unități/ml și lixisenatidă, […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament nou pentru o boală rară

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piața […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament indicat în prevenirea migrenei

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piață […]

Reevaluare a medicamentelor ce conțin substanța analgezică metamizol

Agenţia Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA) a demarat acțiunea de reevaluare a medicamentelor care conțin substanța analgezică metamizol, utilizată într-o serie de state membre ale […]

Profesiune libera sau persoana vizata?

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special […]

Înființarea a opt centre de transfuzie sanguină, cu puncte de colectare a plasmei, în planul Ministerului Sănătății

Ministerul Sănătății are în vedere înfiinţarea a opt centre regionale de transfuzie sanguină, cu puncte de colectare a plasmei, reabilitarea şi dotarea centrelor judeţene de transfuzie sanguină, dar […]

Crosul pentru epilepsie ia startul în România

Telepilepsy, reţeaua de telemedicină în epilepsie în România, organizează cel mai mare cros pentru epilepsie din ţara noastră, intitulat „Epilepsy Challenge” şi se va desfăşura în 10 oraşe […]

Tehnologia revoluționează sistemul medical și industria farmaceutică. iCEE.health revine în București, pe 14 iunie.

Lansat acum trei ani ca secțiune dedicată inovației în sănătate la iCEE.fest, iCEE.health reunește întregul ecosistem eHealth – fiind singurul eveniment în inovație în sănătate din Europa care […]

CNAS, ”sistemul informatic este pe deplin operațional”

Lucrările de soluţionare a fluctuaţiilor apărute în funcţionarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate au fost finalizate cu succes, iar rezultatul confirmă faptul că nu au existat pierderi/deteriorări […]

Reconfirmare privind suspendare a autorizației de punere pe piață pentru soluțiile perfuzabile care conțin hidroxietilamidon

Ca urmare a solicitării Comisiei Europene privind analiza anumitor aspecte legate de suspendarea autorizației de punere pe piață pentru soluțiile perfuzabile care conțin hidroxietilamidon (HES), Comitetul EMA de […]

Lista de medicamente compensate și gratuite ar putea fi actualizată trimestrial

Lista cu denumirile medicamentelor de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală şi a celor acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate trebuie actualizate trimestrial susține ministrul […]