Lorena Macnaughtan: GDPR – „25 mai este doar începutul”

GDPR

Vizualizari: 12198

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Lorena Macnaughtan, MBA, este directorul iCEE.health, eveniment în inovația digitală în sănătate, destinat tuturor participanților în sistem: pacienți, doctori, asistenți, studenți, entreprenori, manageri, autorități. 

Acesta are loc în acest an pe 14 iunie, în București, sub umbrela iCEE.fest, unul dintre cele mai mari festivaluri de technologie digitală din Europa Centrală și de Est.

Lorena își scrie teza doctorală în inovația digitală în sănătate, în cadrul programului multidisciplinar Horizon Digital Economy Institute, Universitatea din Nottingham.

Lorena este activă în comunitatea internațională, fiind una dintre semnatarii actului Patients Included (https://patientsincluded.org/ ), a participat la multe conferințe internaționale: TEDx Praga, Doctors 2.0 and You (Paris, Franța), Stanford Medicine X (Stanford, SUA), Giant Health Event (Londra, UK) printre altele, iar opiinile sale au fost publicate pe diverse platforme, precum Digital Catapult CentreInnovate MedtecMayo Clinic Centre for Innovation sau Medtech Engine.

Lorena a fost inclusă in acest în comunitatea europeană HIMSS Future50 în sănătate digitală, iar în România, pe langa iCEE.health, este afiliată Institutului de Dezvoltare în Sănătate și Educație, susține startupuri ca mentor și ca juriu național în Central European Startup Awards. 
  1. Despre GDPR

Regulamentul a fost conceput ca urmare a avansului tehnologic și al necesității protejării datelor personale, dar și pentru a realiza o piață digitală unică în Europa, pentru a stimula economia prin inovație și cercetare.

Acest regulament marchează o schimbare de paradigmă, în care persoana fizică, cetățeanul, deține libertatea de a decide ce face cu datele sale personale. Și acest fapt trebuie înțeles foarte bine de societate, în ansamblul său.

Regulamentul oferă astfel o legislație unică și exhaustivă la nivel European, care protejează în mod egal toți cetățenii statelor membre și crează un cadru adecvat pentru formarea unei piețe digitale unice - portabilitatea datelor la nivel personal și fluidizează colaborarea în domeniul economic și cel al cercetării.

Regulamentul, și ghidurile emise pe marginea acestuia, oferă prin textul său toate pârghiile necesare statelor membre pentru protecția persoanei vizate și a datelor sale.

Prelucrarea datelor personale, se bazează astfel pe principii – "legalitate, echitate şi transparenţă”, limitare la scopul procesării, minimizarea colectării, exactitate, limitarea stocării, integrității și confidențialității și responsabilitatea pentru aceste date (colectare și stocare) - și drepturi ale persoanelor – informare și transparență, acces, rectificare, restricționare, de „a fi uitat”, portabilitate, refuz la prelucrarea datelor, refuz de a fi evaluat exclusiv în bază automată.

Un extras privind drepturile persoanelor vizate este disponibil pe website-ul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum si alte documente relevante – Regulament, ghiduri...

 

  1. Aplicarea Regulamentului și sănătatea

Există zone cu precizări speciale sau suplimentare – sănătate, cercetare, dreptul muncii, presă… pe care le regăsiți în principal în Capitolul 9 al Regulamentului.

Pentru sănătate, merită precizate următoarele aspecte:

  • Pentru că în sănătate vorbim de date personale sensibile, cerințele de protecție sunt sporite, astfel și răspunderea și riscul de sancționare.
  • Răspunderea este solidară, a operatorului și a terților implicați. Consimțământul este alt aspect relevant, pentru că el va trebui să îndeplinească anumite condiții conform Regulamentului.
  • Sunt prevederi speciale, precum cele din recitalurile 53 și 54, și mult discutatul Articol 9, privind categoriile speciale de date cu caracter personal, în vederea protecției sporite, a limitării drastice la scopul procesării, dar și a realizării unui echilibru între interesul vital și drepturile persoanei vizate sau a echilibrului dintre interesul personal și cel al societății.
  • Există limitări ale drepturilor personale vizate pentru că sunt balansate de interesul public (politici și intervenții ce țin de sănătatea publică, cercetare). În anumite situații, există limitări care nu pot fi ridicate prin consimțământ, în funcție de reglementări naționale.
  • Articolul 9, 37, precum și recitalurile 35 și 91, recunosc categorii profesionale care au un statut aparte (guvernate de “secretul profesional”), precum doctorii sau avocații. Doctorii nu necesită desemnarea unui responsabil cu protecția datelor pentru cabinete individuale. Această opinie este susținută de Cristiana Deca, Decalex.
  • Operatorii de date personale în sănătate (publici sau privați) vor trebui să acorde atenție foarte mare drepturilor pacienților și portabilității datelor (ca element de noutate).
  • Conform principiului „responsabilității”, vor trebui să acorde atenție sporită consimțământului (există spațiu amplu în Regulament despre cum trebuie formulat, obținut, menținut), securității datelor, trasabilității, relațiilor cu terți.
  • Sunt prevederi speciale pentru prelucrarea de date genetice și biometrice, de profilare și luare de decizii automată (a se vedea Ghidul privind deciziile automate individuale și profilare).
  • De reținut este faptul ca regulamentul oferă destul spațiu Statelor Membre pentru a impune prevederi specifice (Articolul 9, alineatul 4) în domeniul sănătății.

La crearea textului Regulamentului, Comisia Europeană a avut în vedere evoluția tehnologică din sănătate, importanța acesteia. Uniunea Europeană și-a propus să fie un pol de inovație în sănătate, nu a restricționat ca atare prelucrarea datelor medicale și genetice, ci a creat un cadru sănătos pentru astfel de prelucrări. Acest cadrul are ca temelie asigurarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate. Dacă această condiție e respectată, regulamentul permite prelucrarea datelor medicale și genetice. (Cristiana Deca, Decalex)

 

  1. Care sunt drepturile si obligatiile participantilor la sistemul de sanatate conform noului Regulament European privind Datele cu Caracter Personal?

Participanții la sănătate sunt foarte diverși (farma, instituții de învățământ și cercetare, doctori, pacienți, furnizori de servicii medicale, companii din zona IT și de sănătate digitală, laboratoare… ), ar necesita discuții ample pentru fiecare dintre ei. Pe parcursul acestui articol, am atins mai mult drepturile și obligații privitoare la cetățeni și profesioniști în sănătate.

Dar, la recentul eveniment pe care l-am organizat prin Institutul de Dezvoltare în Sănătate și Educație, cu sprijinul Administrației Prezidențiale a României, în parteneriat eHealth Romania, iCEE.health și APAA, pe 20 Aprilie, în aprilie, la Palatul Cotroceni, Aplicarea Regulamentului European privind Datele cu Caracter Personal în Sănătate, am obținut perspective din partea mai multor participanți la sănătate, precum și din partea guvernelor Estoniei și Olandei. Înregistrarea evenimentului poate fi urmărită online.

Partea 1 - Impactul GDPR în politicile de sănătate

Partea 2 - Masterclass : Aplicarea GDPR în Sănătate

Partea 3 - Protejarea datelor cu caracter personal, o provocare pentru IT și Datele din sănătate – bun public și bun personal

 

Iată cateva dintre recomandările specialiștilor prezenți la acest eveniment.

Cristina Deca, Decalex, despre condițiile de prelucrare a datelor de sănătate:

  • Consimțământ explicit si fără echivoc pentru utilizarea datele sale
  • Persoana face publice datele sale
  • Când este vorba despre interesul vital
  • În bază contractuală, cu scopul de a benefica de servicii medicale
  • În vederea unui interes public general
  • Din alte motive mai specifice obiectului de activitate - Fundațiile, asociațiile pot prelucra datele membrilor, foștilor membri sau persoanelor cu care se află adesea în contact în timpul activităților lor, cu condiția sa aplice garanții adecvate pentru protecția acestor date.
  • Datele privind sănătatea și datele genetice ale pacienților pot fi, de asemenea, procesate în cazul unei reclamații legale

Ecaterina Burlacu, PeliFilip, consideră că organizațiile care gestionează date medicale, trebuie să:

Aibă temei juridic (fundamentat prin lege sau consimțământ), să efectueze un studiu de impact, să aibă un ofițer de protecția datelor, să aibă măsuri stricte de securitate pentru stocarea și transferul datelor și să țină cont de reglementările naționale din acest domeniu. Prezentarea Ecaterinei, PeliFilip, o gasiti integral aici.

Repet, conform Cristianei Deca, Decalex, doctorii (și avocații) nu necesită desemnarea unui responsabil cu protecția datelor pentru cabinete individuale.

Rezerva fiind că există o lege în dezbatere în Parlament și vom vedea ce forma finală va avea.

 

4.Ce sanctiuni se vor aplica pentru incalcarea Regulamentului?

Conform etosului Regulamentului, menirea nu este de a acorda sancțiuni (Capitolul 6 și 7), ci de a educa în spiritual transparenței, demnității, libertății și interesului persoanelor, în balans cu interesul social atunci când se impune (sănătatea fiind unul dintre aceste domenii).

Dar, autoritățile naționale au la dispoziție și posibilitatea de a suspenda procesarea datelor, ceea ce pentru multe companii poate avea consecințe foarte serioase, sau de acorda amenzi administrative substanțiale în sectorul privat de până la 20 000 000 EUR sau de până la 4 % din cifra de afaceri mondială totală anuală corespunzătoare exerciţiului financiar anterior. În sectorul public, Statele Membre au libertatea de a decide în ce măsură și situații vor fi aplicate amenzi. În România, există în prezent un proiect de lege în Parlament care va stabili când și în ce cuantum vor fi acordate amenzi în sectorul public.

Monitorizarea Regulamentului la nivel național va fi făcută de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prevederi care urmează a fi definite prin legea în lucru.

Cum? Tot conform Regulamentului, dar... urmează de văzut ce reglementări suplimentare va aduce proiectul de lege menționat mai sus, inclusiv dacă vor fi desemnate și alte organisme de control și monitorizare la nivel național.

 

Impactul GDPR

Toate domeniile vor fi afectate, în domeniul public și privat. Impactul cel mai mare va fi asupra celor care gestionează date personale sensibile (sănătate,, cercetare) sau care folosesc algoritmi și automatizare (marketing, domeniul financiar și de asigurare, sănătate...).

Evoluția va fi treptată și sperăm că va fi pozitivă, în ciuda efortului de adaptare din prezent. Cu siguranță, vor mai exista clarificări și modificări ulterioare, chiar unele sunt în lucru. Trebuie să privim acest Regulament ca pe un organism care va evolua în următorii ani, pentru că și tehnologia evolueaza dramatic. Numai dacă ne uităm la inteligența artificială, robotică sau genomică realizăm cât de „aproape” este viitorul.

Scopul Regulamentului nu este punitiv, ci de armonizare, de acordare a dreptului asupra datelor personale fără echivoc persoanelor vizate și de a deschide cooperarea în toate domeniile în Europa, mai ales cercetare, inovație și sănătate.

Sperăm că acest etos este asimilat și de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care va avea în principal misiunea de a ghida și a educa societatea, și doar apoi de a aplica măsuri punitive. Sperăm la o schimbare… culturală, la mai multă colaborare, mai ales într-un domeniu atat de dinamic, unde și Autoritatea are nevoie de input.

Revenind la sănătate, pacienții vor beneficia de mai multă transparență, va trebui asigurată portabilitatea datelor.

Pentru inovație și cercetare, se oferă un cadru sănătos pentru procesarea datelor din sănătate.

 

Beneficiarii GDPR

Suntem noi, în primul rând, cetățenii. Repet, marchează o schimbare de paradigmă, în care persoana fizică, cetățeanul, deține libertatea de a decide ce face cu datele sale personale.

În al doilea rând, economia, prin stimularea cooperării, cercetării și inovației, prin creșterea competitivității datorită creării pieței digitale unice.

Impactul se simte deja, avem de la începutul anului multe evenimente, seminare, cursuri...

Unde se resimte mai mult acum? În mediul privat... multe companii sunt „prinse” în pregătiri.

Eventual, peste tot. Sperăm că vom vedea efecte cât mai curând și la nivelul organizațiilor publice.

Din păcate, consider că autoritățile au o latență mare în România și nu au făcut suficient până în prezent pentru a informa și pregăti sectoarele public și privat, deși dau dovadă de deshidere prin participarea la evenimente, în ultima perioadă. Ar fi utile comunicate specifice pentru anumite zone, sau ghiduri. Mai ales pe sănătate unde avem și un sistem informatizat național. Am să dau exemplul Biroului de Comisiei Informatice din Marea Britanică, pentru că au generat materiale online extrem de bune și ușor de parcurs de publicul neantrenat juridic.

Multe state europene au luat acest regulament foarte în serios și sunt destul de bine pregătite pentru el. În România, există un proiect de lege nefinalizat și niciun ghid special generat de autorități.

Data intrării în vigoare este 25 mai. Trebuie însă înțeles foarte bine faptul că acest Regulament necesită armonizare cu legislația locală. Astfel, deși acesta va intra în vigoare la data de 25 mai, este de așteptat să intre în conflict cu anumite legi și să atragă modificări legislative ulterioare.

Statelor Membre li s-au solicitat explicit ca anumite modificări să fie realizate până la data de 25 mai, de exemplu în legislația muncii. Chiar proiectul de lege existent în Parlament nu satisface această cerință în totalitatea și complexitatea sa, în opinia mea, și cred că vom mai avea modificări în această direcție și nu numai.

Societatea, în ansamblu, trebuie să devină mai activă în modificările din această zonă, oricine poate semnala un conflict cu legislația există. Este un exercițiu bun.

Astfel, pe 25 mai este doar începutul.

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

GDPR

Vizualizari: 24199

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, în 2018 în România este dificil de realizat o analiză la nivel practic a felului în care este respectată obligația de asigurare a confidențialității actului medical de către personalul din spitalele și farmaciile din România.

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, a personalului medical pentru divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Acest lucru a dat de gândit mai multor cadre medicale și chiar a creat panică, în prima zi de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, respectiv 25 mai 2018, fiind observat un adevărat “bombardament de consimțăminte” aplicat pacienților din dorința de a obține garanția legalității prelucrării datelor, chiar dacă aceștia o aveau deja prin temeiul legal al profesiei.

Sondajele publicate de instituțiile media din România au pus in evidență faptul că cea mai mare parte din consumatorii români își doresc să citească sau să urmărească la televizor emisiuni despre persoane aflate în situații tragice, astfel că există o tendință tot mai evidentă a instituțiilor de media de a promova articole cu subiecte medicale considerate senzaționale, cu referiri la accidente cu victime, cazuri de malpraxis, tentative de sinucidere, agresivitate și consum de alcool.

Acest lucru pune presiune pe specialiștii din domeniul sanitar și chiar pe pacienții care au fost internați în același salon cu persoana vizată de presă, care ignoră de multe ori faptul că confidențialitatea reprezintă mai mult decât un principiu, este un instrument de protecție a vieții private și secretul medical este o condiție de bază a relației dintre profesionistul din domeniul sanitar și pacient, care garantează acest echilibru între conștiința profesională și încrederea acordată de pacient.

În România confidențialitatea este reglementată printr-un pachet complex de reglementări legale și coduri deontologice și de etică. Cu toate acestea, constat că există probleme serioase privind respectarea drepturilor pacienților atât din partea personalului din mediul sanitar, cât și din partea jurnaliștilor. Sub pretextul interesului public este încălcat principiul confidențialității, fiind publicate date care duc la indentificarea persoanei, care reprezintă o intruziune în viața acestora și nu poate fi justificată.

În acest context, intrarea în vigoare la data de 25 Mai 2018 a Regulamentului (UE) 2016/679 pare că este o soluție pentru reechilibrarea acestei situații printr-o “conformare forțată” a operatorilor de date, datorită introducerii unor amenzi record la nivel internațional.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru obținerea conformitații față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din domeniul sanitar românesc, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea Responsabililor privind protecția datelor.

O alta problemă cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa educației populației și a personalului de specialitate, în egală măsură, în ceea ce privește conștientizarea importaței datelor cu caracter personal care poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

În demersul de a identifica profilul pacientului român, reținem faptul că acesta are un acces mărit la tehnologie, o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (informații medicale denumite generic “Dr.Google”) și de pe rețelele de socializare, fiind un utilizator frecvent al internetului, cu un grad redus de conștientizare asupra riscurilor și importanței datelor cu caracter personal, dar cu un puternic simț de proprietate asupra lor.

Analizând din această perspectivă, pacientul în sine devine o provocare pentru întreg sistemul sanitar românesc, mai ales în contextul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, prin care se redefinesc drepturile pacientului ( “Dreptul la acces”, “Dreptul la ștergere”, “ Dreptul la rectificare”) întreg corpul profesional sanitar se va confrunta cu solicitări nejustificate, insuficient documentate sau pur și simplu emise din curiozitate, privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate asupra informațiilor medicale înregistrate în documentele medicale care sunt consumatoare de timp și pot duce astfel la scăderea calității actului medical prin redirecționarea resurselor pentru a răspunde acestor solicitări și noi obligații legale.

Prin analiza breșelor de securitate din domeniul sanitar, anterior datei de 25 Mai 2018, și prin dezvoltarea unor analize de risc cu proceduri concrete și planuri de evitare a reapariției acestor situații putem obține o apropiere de principiile și cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, concluzionând totodată că o conformitate totală este o utopie.

Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea actului medical în sistemul sanitar românesc rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și în lipsa unor repere unitare privind implementarea GDPR.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

GDPR

Vizualizari: 27990

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției datelor, fiind mai degrabă o evoluție naturală în contextul procesului de digitalizare. Am putea spune chiar că “legislația aleargă după tehnologie” și era nevoie de o legislație unitară la nivel European, care să apere interesul cetățenilor în ceea ce privește informarea, transparența și asigurarea conștientizării și consimțământului asupra prelucrării datelor cu caracter personal.

România este ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% dintre gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%. Numai 6 din 10 agricultori au o maşină de spălat. 62% dintre ţăranii români nu au o baie în casă, cu o chiuvetă sau un duş, iar 72% dintre ei au toaletă în fundul grădinii. Aşa se face că pentru aproximativ jumătate dintre români, toaleta în condiţii civilizate rămâne un lux de neatins.

Cu toate acestea, două din trei gospodării au un computer acasă, iar circa 68% au internet, în creștere cu 3,6% puncte procentuale în 2017 față de 2016, conform unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică (INS). Mai mult, românii achziţionează produse IT şi articole de modă direct de pe telefonul mobil la fel de mult ca britanicii, în condiţiile în care rata de penetrare a smartphone-ului în rândul populaţiei de peste 16 ani a trecut de 70%.

Utilizatorii de internet din România petrec aproape 280 de minute zilnic online, 84% din utilizatori accesează internetul zilnic, mai exact 8 milioane de români, principalele lor teme de interes fiind ştirile, muzica, informaţiile din domeniul medical şi cele din zona culturală, potrivit Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).

Îngrijorător este faptul că, din ce în ce mai mulți români apelează la Dr. Google ( informații postate de pacienți și neprofesioniști pe forumuri, rețele de socializare, bloguri)  pentru a doua opinie,  crescând și mai mult lipsa de încredere în sistemul sanitar românesc și analizând “corectitudinea” fiecărui diagnostic sau schemei de tratament din prisma experienței altor pacienți.

 

Conștientizarea și educația, soluții pentru progres

Dacă ar fi fost să conștientizăm cu adevărat valoarea acestor date cu caracter personal ne-am fi dat deja seama că ele sunt și în prezent o monedă, plătim astăzi accesul “gratuit” la pagini cu informații de pe internet, cu acordul implicit de a ni se stoca și prelucra datele personale. Doar că această plată nu este întotdeauna transparentă, nu avem un extras bancar unde să contabilizăm aceste plăți, și valorile nu sunt rambursabile dacă nu suntem mulțumiți cu ceea ce “am cumpărat”.

Lipsa conștientizării importanței datelor cu caracter personal pentru cetățenii României este confirmată și de un studiu al UE care poziționează România pe ultimul loc, cu un procent de 47% răspunsuri afirmative date la ipoteza “Dezvăluirea de informații personale reprezintă o condiție a vieții moderne“. Interesant este totuși că în ciuda faptului că nu punem preț pe aceste date, 92% dintre români ar dori să fie informați dacă aceste date sunt pierdute sau furate, într-un mod absurd, având un simț pronunțat al posesiei unor date “fără importanță”. Altfel spus, românii nu pun un preț prea mare pe datele personale decât atunci când sunt furate sau pierdute.

Această lipsă a conștientizării duce la publicarea accidentală, pe rețelele de socializare, a foarte multe date cu caracter personal, de cele mai multe ori fără a ne pune problema obținerii consimțământului proprietarului. GDPR-ul nu poate stopa această practică, efectuată de către persoane fizice, având în vedere că el este obligatoriu de respectat de către operatorii de date cu interes economic, indiferent de forma de organizare.

În ianuarie 2017, în România erau înregistrate 9.600.000 de conturi de Facebook, cu o estimare oficială de conturi false sau duplicate între 1% și 2%. Dacă ar fi să ne raportăm la populația efectivă, în România aproape 45% dintre cetățenii cu vârsta între 0 și 100 de ani au cont de Facebook, adică 86% dintre internauții români.

Într-un alt studiul European, România este țara unde se înregistrează cea mai mare rată a utilizatorilor de rețele sociale și aplicații de mesagerie online, care au încredere în știrile și informațiile accesate prin intermediul acestora, 59% comparativ cu 36% media UE. La polul opus se află respondenții din Italia, Germania și Austria, unde numai 26%, 23%, respectiv 21% au încredere în informațiile și știrile disponibile pe rețelele sociale.

Poziția fruntașă în acest top nu face decât să confirme lipsa de conștientizare și educație a populației.

România, pe ultimul loc în topul țărilor digitalizate din Europa

Dacă vorbim despre tehnologizare, 1G, 2G, 3G, 4G și mai puțin cunoscut-ul 5G pot fi considerați indicatori ai digitalizarii. Primii patru indicatori ne duc cu gândul la tehnologia utilizată în comunicare, dar  5G-ul este mai mult decât atât: mașinile autonome, realitatea virtuală, orașele inteligente și dispozitivele IoT(Internet of things) sunt doar câteva dintre tehnologiile care vor beneficia masiv de apariția standardului 5G. Pe scurt, în viitor vom beneficia de proceduri chirurgicale mai simple, de mijloace de transport mai sigure și de posibilitatea de comunicații instant.

Comisia Europeană a publicat ultimul raport DESI, în care România figurează pe ultimul loc.

Indicele DESI (Digital Economy and Society Index) reprezintă gradul de digitalizare al economiei și al societății fiecăreia din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cea mai avansată țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%. Media UE este de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându-se pe ultimul loc.

Sunt 5 mari criterii după care Comisia Europeană se ghidează: Conectivitate, Capital Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale, Servicii publice digitale

Cum stăm la fiecare dintre aceste criterii DESI?

Conectivitate. Aici stăm cel mai bine, adică pe locul 22 din 28. Deşi acoperirea cu linii fixe  (89%) şi mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului (70% conexiuni rapide) şi prin costuri scăzute (1,1% din venit).

Capital Uman. Suntem pe ultimul loc la scorul agregat (28 din 28). Avem cel mai mic procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce priveşte competenţele de bază (28% din populaţie) şi numărul de angajaţi din IT (1,9% din angajaţi sunt în IT) şi pe locul 17 la numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT (16/mia de locuitori).

Modul de utilizare al internetului. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. 63% dintre utilizatori citesc ştiri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand şi 8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează reţele sociale.

Integrarea tehnologiei digitale. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. Prea puţine firme fac schimb electronic de informaţii (doar 22%), folosesc platforme de socializare pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii de cloud (5%) sau îşi vând produsele online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri).

Servicii publice digitale. Doar 6% dintre utilizatorii de internet accesează soluţii de e-guvernare, iar acestea nu folosesc formulare precompletate decât în proporţie de 12% şi nu rezolvă complet problema decât în 55% din cazuri. Stăm în schimb bine la publicarea datelor de către guvern, cu 63% din scorul maxim.

O altă observație este că Indicele DESI al României nu stagnează (e mai mare decât cel din 2017), dar viteza lui de creştere este mai mică decât a celorlalte state UE. Cu alte cuvinte, toate celelalte ţări UE se digitalizează mai repede decât România.

Proiecte ambițioase în domeniul digitalizarii în România

România are în plan introducerea unui sistem de identificare electronică (eID), un proiect ambițios pentru emiterea de cărți de identitate cu cip. Guvernul României intenționează să folosească eID ca instrument juridic pentru interacțiunea cetățenilor și a întreprinderilor cu guvernul. Sistemul vizat ar include, în mod voluntar, o semnătură electronică certificată, precum și o interconexiune cu cardul național de sănătate. Ca termen, prima introducere pe scară largă a noilor cărți de identitate este programată pentru 2019 (la 18 luni de la adoptarea actului legislativ).

Sistemul va fi finanțat din bugetul național, fiindu-i alocată o sumă de aproximativ 2 milioane de lei (aproximativ 450 000 de euro) pe an. Instituirea și utilizarea unui sistem de identificare electronică ușor de folosit și cu un grad ridicat de securitate ar facilita semnificativ interacțiunea electronică a cetățenilor și a IMM-urilor cu guvernul României. În plus, un astfel de sistem ar reduce semnificativ sarcinile administrative, cum ar fi costurile suplimentare suportate în prezent pentru utilizarea diferitelor scheme de certificare a semnăturii electronice.

În concluzie, poate GDPR-ul să reanimeze garantarea vieții private ?

GDPR-ul, în sine, ca și cadru legal, nu poate în mod direct să reanimeze garantarea vieții private, dar acest lucru va fi posibil prin ridicarea gradului de conștientizare al importanței acestor date cu caracter personal. Evident, a fost nevoie și încă este nevoie de o campanie intensivă de educare a populației, lucru care necesită timp și care va fi făcut cel mai probabil prin intermediul operatorilor și procesatorilor de date cu caracter personal, care au obligația asigurării transparenței și obligația informării angajaților și clienților persoanelor fizice.

Este nevoie de educație a personalului mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate.

Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc garantarea vieții private, dar trebuie să ținem cont în primul rând de ritmul lent de digitalizare și faptul că România ocupă în prezent ultimul loc în topul European al țărilor digitalizate.

În România, potențialul de crestere al garantării vieții private este unul mare dar dependența de internet și de informațiile online, dovedită prin numărul mare de accesări zilnice, și timpul petrecut online coroborat cu lipsa educației, dovedită prin gradul mare de încredere în știrile publicate pe rețelele de socializare, îngreunează semnificativ acest proces.

Rămâne să vedem rezultatele pe care le vor aduce toți acești factori, ținând cont de faptul că alinierea la principiile GDPR reprezintă de fapt schimbarea întregii opticii asupra datelor cu caracter personal și asupra protecției acestora. În primul rând trebuie să învățăm să recunoaștem o dată cu caracter personal dintr-un conglomerat de date și să ajungem să o protejăm în mod instinctiv și automat.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei […]

A fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679

In data de 19 Aprilie 2018 a fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în […]

Profesiune libera sau persoana vizata?

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special […]

Prioritate privind conștientizarea importanței GDPR

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 54 – editia tiparita – Aprilie 2018  

Cursuri GDPR pentru angajatii din sistemul sanitar

Ce trebuie sa stim despre GDPR ? Incepand cu 25 mai 2018 intra in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune in […]

Legea GDPR in Romania creeaza tensiuni

  Aparitia unei Legi „GDPR” in Romania este o initiativa asteptata de intreaga comunitate a organizatiilor din domeniul sanitar, existand mai multe proiecte in acest moment. Chiar daca […]

Piața serviciilor medicale și primele confuzii alarmante în implementarea GDPR

La nivelul unei companii cu peste 1.400 de angajați , implementarea greșită a regulilor de protecție a datelor personale a fost relevată de transmiterea unui e-mail către destinatarul necorespunzător. Importanța nu […]

Noi reglementări privind protecția datelor cu caracter personal în domeniul medical

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 53 – editia tiparita – Martie 2018

GDPR: „Îmi pare rău nu este de ajuns”

Grupul de Lucru Art. 29 (WP 29) privind protecţia datelor este un organism european independent, cu caracter consultativ, format din reprezentanţii autorităţilor naţionale pentru protecţia datelor din statele […]

Contextul aparitiei GDPR in Romania

Noul Regulament privind protectia datelor cu caracter personal va intra in vigoare in toate statele membre ale Uniunii Europene incepand cu data de 25 Mai 2018. In ultimele […]

Este obligatoriu a desemna un DPO în unități farmaceutice? – punct de vedere juridic

Articol publicat sub egida Colegiului Farmaciștilor din România –Filiala Cluj Autor: Av. Oana Murariu   Începând cu data de 25 mai 2018 Regulamentul (UE) 2016/679[i] privind protecția persoanelor […]

Dezbatere publica pe proiectul Legii pentru aplicarea GDPR in Romania

A fost publicata propunerea legislativa privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal […]

A aparut standardul ocupational pentru DPO

Autoritatea Nationala pentru Calificari a aprobat conform deciziei 74/19.03.2018 standardul ocupational pentru educatia si formare profesionala a Responsabililor cu protectia datelor cu caracter personal – cod COR 242231. […]

Conferință despre protecția datelor cu caracter personal în domeniul medical, la UMF Tîrgu Mureș

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș și Universitatea „Petru Maior” (UPM) din Tîrgu Mureș, în parteneriat cu alte instituții, organizează mâine, 22 martie 2018, în intervalul […]

GDPR Medical – revoluția relațiilor interumane în era informatică

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI. Articol publicat in Revista Health Anul 6 – […]

Ce trebuie sa stim despre GDPR ?

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI. Parlamentul European și Consiliul au adoptat, în data […]

Conferință despre protecția datelor cu caracter personal în domeniul medical

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI. Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu […]

Colegiul Pacientilor invoca normele GDPR

Colegiul Pacientilor cere primariei orasului Giurgiu stergerea imediata a  afectiunilor medicale ale asistatilor sociali. Primaria din Giurgiu incalca legea prin acest demers. Situatia de fapt:  Primarul orasului Giurgiu […]