Pe 3 decembrie marcăm Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități

Stomatologi

Vizualizari: 37736

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în prezent, peste un miliard de oameni, adică 15% din populația lumii trăiesc cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre aceștia provenind din țările în curs de dezvoltare, iar 50% neavând acces la sistemul de îngrijire medicală. O statistică îngrijorătoare este și aceea care arată că mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilități sunt copii, iar probabilitatea ca aceștia să se confrunte cu violența este de patru ori mai mare decât în rândul copiilor fără probleme.

In 1992 Organizatia Natiunilor Unite a proclamat 3 decembrie drept Ziua Internationala a Persoanelor cu Dizabilitati. De atunci, an de an, in intreaga lume este promovat acelasi mesaj: "Oameni egali - Drepturi egale". Un mesaj de constientizare a faptului ca persoanele cu dizabilitati au aceleasi drepturi ca toti ceilalti.

Tema aleasă în 2017 pentru a marca Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități este "Transformarea către o societate durabilă și rezistentă pentru toți", menționează site-ul ONU, www.un.org/en/events/disabilitiesday.

Marcarea zilei are ca obiectiv promovarea unei mai bune înțelegeri în ceea ce privește problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități și susținerea demnității, a drepturilor și a bunăstării acestora. Este, totodată, o ocazie pentru o schimbare de atitudine față de aceste persoane, prin eliminarea barierelor în ceea ce privește implicarea lor în diverse sfere de activitate.

Bazându-se pe multe decenii de activitate a ONU în domeniul dizabilităților, Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap, adoptată în 2006, și semnată de 153 de țări, promovează drepturile și bunăstarea persoanelor cu dizabilități în vederea implementării Agendei pentru dezvoltare durabilă din anul 2030 și a altor cadre internaționale de dezvoltare, cum ar fi Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre, Carta privind incluziunea persoanelor cu handicap în acțiunile umanitare, Noua Agendă Urbana și Agenda de acțiune de la Addis Abeba privind finanțarea pentru dezvoltare.

Potrivit site-ului ONU, Agenda 2030 se angajează să "nu lase pe nimeni în urmă". "Persoanele cu dizabilități, atât în calitate de beneficiari, cât și ca agenți ai schimbării, pot accelera procesul de dezvoltare incluzivă și durabilă și pot promova o societate rezistentă pentru toți, inclusiv în contextul reducerii riscului de dezastre și a acțiunii umanitare și al dezvoltării urbane. Guvernele, persoanele cu dizabilități și organizațiile reprezentative, instituțiile academice și sectorul privat trebuie să funcționeze ca o 'echipă' pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (SDG)", se notează pe www.un.org/en/events/disabilitiesday.

Legislatie actualizata in 2017

In Romania, Societățile care au mai mult de 50 de salariați și nu au 4% din personal angajat din rândul persoanelor cu dizabilități plătesc dublu la stat din 2017, respectiv salariul minim brut pe economie înmulțit cu numărul de persoane pe care trebuia să le angajeze. Până acum erau scutite de această taxă firmele care cumpărau produse de la unitățile protejate – entități care produc cu ajutorul persoanelor cu handicap angajate. Dacă nu mai există această posibilitate, unitățile protejate nu mai au cui să vândă producția realizată și riscă să disponibilizeze exact persoanele cu dizabilități.

Guvernul, prin Ministerul Muncii, produce dezechilibre însemnate în bugetele firmelor mijlocii sau mari printr-o simplă modificare a unui act normativ legat de angajarea de persoane cu dizabilități. Ordonanța de urgență care ar fi trebuit să protejeze drepturile persoanelor cu handicap ar putea conduce la efectul invers, și anume la pierderea unor locuri de muncă ale unor astfel de persoane cu dizabilități, din cauză că dispar peste noapte condițiile favorizante pentru firmele angajatoare. OUG nr. 60/2017 adoptată recent modifică Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap care prevede la articolul 78, alin. (2) că autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de salariați. Rămâne în vigoare obligativitatea aceasta de la avea 4% din personal angajat din rândul persoanelor cu handicap, însă măsurile sunt dure pentru societățile și autoritățile care nu angajează persoane cu dizabilități și se transpun în plata unei taxe lunare însemnate către stat, taxă care până acum era de 50% din salariul minim pe economie pentru fiecare persoană cu dizabilități care nu a fost angajată de societate, potrivit legii. Adică, entitățile care nu aveau 4% din angajați persoane cu dizabilități trebuia să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. De acum încolo, această taxă se dublează, ajungând la nivelul salariului minim pe economie pentru fiecare persoană cu handicap care nu a fost angajată.

Totodată s-a eliminat o prevedere din lege prin care societățile și autoritățile cu peste 50 de angajați erau scutite de la plata lunară către bugetul de stat a taxei respective dacă achiziționau produse sau servicii realizate de „unități protejate“, adică de la unități economice în care lucrau persoane cu dizabilități. Cu alte cuvinte, o firmă care are 50 de salariați și nu are doi dintre ei angajați din rândul persoanelor cu handicap (4% din total) plateste la stat lunar 2.900 de lei (1.450 de lei x2). Până acum, firmele acestea și autoritățile aveau posibilitatea ca de acei bani să cumpere produse de la unități protejate, adică de la acele unități care produc diverse produse cu ajutorul persoanelor cu dizabilități. Această facilitate au disparut prin abrogarea literei b) de la același aliniat (3) din lege, care spunea că firmele care nu angajau persoane cu dizabilități puteau „să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condițiile prevăzute la lit. a)“. Așadar, o firmă care are 100 de angajați și are o activitate care nu îi permite sub nici o formă să angajeze cele patru persoane cu dizabilități cerute de Legea nr. 448/2006 modificată recent, atunci va trebui să achite lunar la stat „un bir“ egal cu 5.800 de lei (1.450 de lei x 4 persoane), pentru că nu mai există posibilitatea de a achiziționa produse de la unitățile protejate, în sensul legii, pentru a fi scutite de acea taxă. Modificările acestea au intrat în vigoare de la 1 septembrie 2017.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Stomatologi

Vizualizari: 9425

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției datelor, fiind mai degrabă o evoluție naturală în contextul procesului de digitalizare. Am putea spune chiar că “legislația aleargă după tehnologie” și era nevoie de o legislație unitară la nivel European, care să apere interesul cetățenilor în ceea ce privește informarea, transparența și asigurarea conștientizării și consimțământului asupra prelucrării datelor cu caracter personal.

România este ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% dintre gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%. Numai 6 din 10 agricultori au o maşină de spălat. 62% dintre ţăranii români nu au o baie în casă, cu o chiuvetă sau un duş, iar 72% dintre ei au toaletă în fundul grădinii. Aşa se face că pentru aproximativ jumătate dintre români, toaleta în condiţii civilizate rămâne un lux de neatins.

Cu toate acestea, două din trei gospodării au un computer acasă, iar circa 68% au internet, în creștere cu 3,6% puncte procentuale în 2017 față de 2016, conform unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică (INS). Mai mult, românii achziţionează produse IT şi articole de modă direct de pe telefonul mobil la fel de mult ca britanicii, în condiţiile în care rata de penetrare a smartphone-ului în rândul populaţiei de peste 16 ani a trecut de 70%.

Utilizatorii de internet din România petrec aproape 280 de minute zilnic online, 84% din utilizatori accesează internetul zilnic, mai exact 8 milioane de români, principalele lor teme de interes fiind ştirile, muzica, informaţiile din domeniul medical şi cele din zona culturală, potrivit Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).

Îngrijorător este faptul că, din ce în ce mai mulți români apelează la Dr. Google ( informații postate de pacienți și neprofesioniști pe forumuri, rețele de socializare, bloguri)  pentru a doua opinie,  crescând și mai mult lipsa de încredere în sistemul sanitar românesc și analizând “corectitudinea” fiecărui diagnostic sau schemei de tratament din prisma experienței altor pacienți.

 

Conștientizarea și educația, soluții pentru progres

Dacă ar fi fost să conștientizăm cu adevărat valoarea acestor date cu caracter personal ne-am fi dat deja seama că ele sunt și în prezent o monedă, plătim astăzi accesul “gratuit” la pagini cu informații de pe internet, cu acordul implicit de a ni se stoca și prelucra datele personale. Doar că această plată nu este întotdeauna transparentă, nu avem un extras bancar unde să contabilizăm aceste plăți, și valorile nu sunt rambursabile dacă nu suntem mulțumiți cu ceea ce “am cumpărat”.

Lipsa conștientizării importanței datelor cu caracter personal pentru cetățenii României este confirmată și de un studiu al UE care poziționează România pe ultimul loc, cu un procent de 47% răspunsuri afirmative date la ipoteza “Dezvăluirea de informații personale reprezintă o condiție a vieții moderne“. Interesant este totuși că în ciuda faptului că nu punem preț pe aceste date, 92% dintre români ar dori să fie informați dacă aceste date sunt pierdute sau furate, într-un mod absurd, având un simț pronunțat al posesiei unor date “fără importanță”. Altfel spus, românii nu pun un preț prea mare pe datele personale decât atunci când sunt furate sau pierdute.

Această lipsă a conștientizării duce la publicarea accidentală, pe rețelele de socializare, a foarte multe date cu caracter personal, de cele mai multe ori fără a ne pune problema obținerii consimțământului proprietarului. GDPR-ul nu poate stopa această practică, efectuată de către persoane fizice, având în vedere că el este obligatoriu de respectat de către operatorii de date cu interes economic, indiferent de forma de organizare.

În ianuarie 2017, în România erau înregistrate 9.600.000 de conturi de Facebook, cu o estimare oficială de conturi false sau duplicate între 1% și 2%. Dacă ar fi să ne raportăm la populația efectivă, în România aproape 45% dintre cetățenii cu vârsta între 0 și 100 de ani au cont de Facebook, adică 86% dintre internauții români.

Într-un alt studiul European, România este țara unde se înregistrează cea mai mare rată a utilizatorilor de rețele sociale și aplicații de mesagerie online, care au încredere în știrile și informațiile accesate prin intermediul acestora, 59% comparativ cu 36% media UE. La polul opus se află respondenții din Italia, Germania și Austria, unde numai 26%, 23%, respectiv 21% au încredere în informațiile și știrile disponibile pe rețelele sociale.

Poziția fruntașă în acest top nu face decât să confirme lipsa de conștientizare și educație a populației.

România, pe ultimul loc în topul țărilor digitalizate din Europa

Dacă vorbim despre tehnologizare, 1G, 2G, 3G, 4G și mai puțin cunoscut-ul 5G pot fi considerați indicatori ai digitalizarii. Primii patru indicatori ne duc cu gândul la tehnologia utilizată în comunicare, dar  5G-ul este mai mult decât atât: mașinile autonome, realitatea virtuală, orașele inteligente și dispozitivele IoT(Internet of things) sunt doar câteva dintre tehnologiile care vor beneficia masiv de apariția standardului 5G. Pe scurt, în viitor vom beneficia de proceduri chirurgicale mai simple, de mijloace de transport mai sigure și de posibilitatea de comunicații instant.

Comisia Europeană a publicat ultimul raport DESI, în care România figurează pe ultimul loc.

Indicele DESI (Digital Economy and Society Index) reprezintă gradul de digitalizare al economiei și al societății fiecăreia din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cea mai avansată țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%. Media UE este de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându-se pe ultimul loc.

Sunt 5 mari criterii după care Comisia Europeană se ghidează: Conectivitate, Capital Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale, Servicii publice digitale

Cum stăm la fiecare dintre aceste criterii DESI?

Conectivitate. Aici stăm cel mai bine, adică pe locul 22 din 28. Deşi acoperirea cu linii fixe  (89%) şi mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului (70% conexiuni rapide) şi prin costuri scăzute (1,1% din venit).

Capital Uman. Suntem pe ultimul loc la scorul agregat (28 din 28). Avem cel mai mic procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce priveşte competenţele de bază (28% din populaţie) şi numărul de angajaţi din IT (1,9% din angajaţi sunt în IT) şi pe locul 17 la numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT (16/mia de locuitori).

Modul de utilizare al internetului. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. 63% dintre utilizatori citesc ştiri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand şi 8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează reţele sociale.

Integrarea tehnologiei digitale. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. Prea puţine firme fac schimb electronic de informaţii (doar 22%), folosesc platforme de socializare pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii de cloud (5%) sau îşi vând produsele online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri).

Servicii publice digitale. Doar 6% dintre utilizatorii de internet accesează soluţii de e-guvernare, iar acestea nu folosesc formulare precompletate decât în proporţie de 12% şi nu rezolvă complet problema decât în 55% din cazuri. Stăm în schimb bine la publicarea datelor de către guvern, cu 63% din scorul maxim.

O altă observație este că Indicele DESI al României nu stagnează (e mai mare decât cel din 2017), dar viteza lui de creştere este mai mică decât a celorlalte state UE. Cu alte cuvinte, toate celelalte ţări UE se digitalizează mai repede decât România.

Proiecte ambițioase în domeniul digitalizarii în România

România are în plan introducerea unui sistem de identificare electronică (eID), un proiect ambițios pentru emiterea de cărți de identitate cu cip. Guvernul României intenționează să folosească eID ca instrument juridic pentru interacțiunea cetățenilor și a întreprinderilor cu guvernul. Sistemul vizat ar include, în mod voluntar, o semnătură electronică certificată, precum și o interconexiune cu cardul național de sănătate. Ca termen, prima introducere pe scară largă a noilor cărți de identitate este programată pentru 2019 (la 18 luni de la adoptarea actului legislativ).

Sistemul va fi finanțat din bugetul național, fiindu-i alocată o sumă de aproximativ 2 milioane de lei (aproximativ 450 000 de euro) pe an. Instituirea și utilizarea unui sistem de identificare electronică ușor de folosit și cu un grad ridicat de securitate ar facilita semnificativ interacțiunea electronică a cetățenilor și a IMM-urilor cu guvernul României. În plus, un astfel de sistem ar reduce semnificativ sarcinile administrative, cum ar fi costurile suplimentare suportate în prezent pentru utilizarea diferitelor scheme de certificare a semnăturii electronice.

În concluzie, poate GDPR-ul să reanimeze garantarea vieții private ?

GDPR-ul, în sine, ca și cadru legal, nu poate în mod direct să reanimeze garantarea vieții private, dar acest lucru va fi posibil prin ridicarea gradului de conștientizare al importanței acestor date cu caracter personal. Evident, a fost nevoie și încă este nevoie de o campanie intensivă de educare a populației, lucru care necesită timp și care va fi făcut cel mai probabil prin intermediul operatorilor și procesatorilor de date cu caracter personal, care au obligația asigurării transparenței și obligația informării angajaților și clienților persoanelor fizice.

Este nevoie de educație a personalului mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate.

Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc garantarea vieții private, dar trebuie să ținem cont în primul rând de ritmul lent de digitalizare și faptul că România ocupă în prezent ultimul loc în topul European al țărilor digitalizate.

În România, potențialul de crestere al garantării vieții private este unul mare dar dependența de internet și de informațiile online, dovedită prin numărul mare de accesări zilnice, și timpul petrecut online coroborat cu lipsa educației, dovedită prin gradul mare de încredere în știrile publicate pe rețelele de socializare, îngreunează semnificativ acest proces.

Rămâne să vedem rezultatele pe care le vor aduce toți acești factori, ținând cont de faptul că alinierea la principiile GDPR reprezintă de fapt schimbarea întregii opticii asupra datelor cu caracter personal și asupra protecției acestora. În primul rând trebuie să învățăm să recunoaștem o dată cu caracter personal dintr-un conglomerat de date și să ajungem să o protejăm în mod instinctiv și automat.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Ce este ocluzia și cum poate afecta întregul corp

Stomatologi

Vizualizari: 4750

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

De câte ori nu vi s-a întâmplat să mergeți la medicul stomatolog și să-l auziți vorbind în alți termeni decât cei pe care îi cunoașteți? Expresiile obișnuite, folosite în viața de zi cu zi, sunt înlocuite de cele științifice, din domeniile de specialitate, care de multe ori pot crea confuzie.

Majoritatea oamenilor spun pur și simplu „mușcătură”, însă puțini dintre aceștia știu denumirea folosită de medicii stomatologi. În limbajul medical, „mușcătura” poartă denumirea  de ocluzie. Mai exact, ocluzia în medicina dentară este locul în care dinții maxilarului superior intră în contact cu dinții maxilarului inferior. Orice poziție greșită a dinților, chiar și a unui singur dinte va duce la dezechilibrarea ocluziei.

Dr. Adriana Lucia Celebidache, medic primar dentist la Clinica DENTEXCELA3, ne oferă o serie de informații utile despre acest subiect

”Buturuga mică răstoarnă carul mare”

”Este foarte important ca în timpul vorbirii sau al masticației să avem o ocluzie dentară corectă. Un moment semnificativ, care influențează relația dintre maxilare, este erupția primului molar definitiv. În cele mai multe cazuri, primul dinte permanent erupe la vârsta de 6 ani. Mai târziu, dacă molarul nu crește corespunzător pot apărea o serie de complicații care vor duce la un maxilar cu probleme. Fără o atenție acordată din partea părinților, copilul riscă  să ajungă într-un stadiu irecuperabil. Suptul degetului, scrâșnitul dinților sau pierderea dinților de lapte prea devreme sunt doar câteva dintre simptomele care pot fi posibile pentru o ocluzie incorectă”, afirmă medicul

Maxilarul nu este singura parte care va avea de suferit în urma unei ocluzii inadecvate. O mușcătură greșită duce la o  poziție a craniului incorectă, care acesta la rândul lui va avea efecte asupra coloanei cervicale și lombare. Poziția strâmbă a bazinului poate porni de la o deviație a maxilarului inferior, la fel și lungimea diferită a picioarelor, care poate afecta tălpile și călcâiele. ”Deși pare greu de crezut, carențele de postură pot fi conectate cu apariția  primului molar. Fiecare parte a corpului se află într-o strânsă legătură cu celelalte organe, care dacă nu sunt tratate la timp, pot avea consecințe importante  asupra sănătății”, explică dr. Celebidache.

Poziționarea incorectă a dinților poate genera afecțiune dentare

”În cazul în care dinții nu sunt poziționați corespunzător pe arcade, apare „malocluzia”. Un simplu dezechilibru la nivelul maxilarului superior sau inferior poate genera diferite probleme cum ar fi: mobilitatea dentară, retragerea gingiei și a osului la nivelul dintelui, încleștarea sau frecarea dinților (bruxismul), apariția glaucoamelor și a chisturilor dentare. Acestea din urmă sunt cauzate de folosirea exclusiv a unor dinți (traume ocluzale, afecțiuni ale articulațiilor temporaro-mandibulare (ATM), hipertrofie musculară din cauza suprasolicitării)", arată medicul.

În cazul în care nu aveți o aliniere corectă a dinților sau jocul limbii este prea scurt, iar vorbirea vă este afectată din cauza danturii, este posibil să vă confruntați cu o malocluzie. Dacă vă deranjează și vi se pare supărător sau aveți dinți lipsă, cel mai bine ar fi să consultați un medic specialist.

Persoanele cu dinții înghesuiți sunt un caz mai „norocos”, întrucât acest tip de ocluzie poate fi tratat cu ajutorul aparatului dentar la orice vârstă. Este bine de știut faptul că pacienții care au suferit o extracție dentară se vor confruntă în timp cu o migrare a dinților aflați în apropierea celui lipsă, ceea ce duce la o ocluzie incorectă apărând astfel contacte premature cu solicitare exgaerată a unor dinți și mobilitatea lor. În momentul în care ați hotărât să faceți această operație, de scoatere a unui dinte, nu trebuie să lăsați locul liber. Optați pentru un implant dentar sau o lucrare protetică.

Fără un tratament adecvat, consecințele sunt de multe ori greu de suportat. De la un aspect inestetic al danturii se poate ajunge la ineficiență masticatorie, dureri articulare, tulburări fonice sau apariția unei boli parodontale. ”Le spun deseori pacienților mei că cel mai bun tratament este prevenția. Vizita la stomatolog este necesară pentru a afla din timp cu ce fel de probleme se confruntă aceștia, pentru a putea interveni încă de la primele simptome. Astfel de tratamente sunt mai ieftine atunci când sunt făcute încă de la primele semne, deoarece gradul de distrugere a cavității bucale este mult mai redus. În ultimul timp, o consultație stomatologică poate include și o consultație ocluzală, depistându-se astfel eventualele traume ocluzale”, subliniază dr. Celebidache.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Profesiune libera sau persoana vizata?

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special […]

Tehnologia revoluționează sistemul medical și industria farmaceutică. iCEE.health revine în București, pe 14 iunie.

Lansat acum trei ani ca secțiune dedicată inovației în sănătate la iCEE.fest, iCEE.health reunește întregul ecosistem eHealth – fiind singurul eveniment în inovație în sănătate din Europa care […]

Tu ştii de ce suferă dinţii tăi? Parodontoza: Prevenire, manifestare şi tratare

Un zâmbet larg nu arată doar fericirea, ci şi starea de sănătate a dinţilor tăi. Dar tu? Eşti pregătit să zâmbeşti? Boala parodontală este o afecțiune cronică a […]

CONSENS ÎN LUMEA EXPERȚILOR INTERNAȚIONALI: VACCINAREA ANTI-HPV ESTE O PRIORITATE PENTRU ROMÂNIA

Board-ul Internațional al HPV: În contextul în care, în România, se înregistrează cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, implementarea unui […]

Cancerul de col uterin, o provocare în România anului 2018

La nivel mondial, cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer în rândul femeilor, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Astfel, în anul 2012 au […]

Ziua comunității gluten free

Ziua Mondială a Bolii Celiace este marcată de Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG) prin lansarea unei campanii de conștientizare cu scopul de a atrage atenția asupra […]

Studiu: Românii au auzit de Boala Parkinson, dar majoritatea nu au fost niciodată la un consult neurologic

9 din 10 români au auzit de Boala Parkinson și 8 din 10 au identificat tremorul ca simptom al acestei afecțiuni. Doar o mică parte dintre respondenți au […]

Cursuri GDPR pentru angajatii din sistemul sanitar

Ce trebuie sa stim despre GDPR ? Incepand cu 25 mai 2018 intra in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune in […]

Dans în sala de operații a Spitalului Județean Covasna

Un videoclip inedit postat la sfârșitul săptămânii trecute pe pagina de Facebook a Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe a adunat în doar patru zile peste 45.000 de vizualizări. […]

Înscrieri la examen de primariat pentru medic, medic dentist și farmacist

Ministerul Sănătății organizează examen pentru obținerea gradului de primar pentru medici specialişti, medici dentiști specialişti și respectiv farmaciști specialişti, în perioada 20 iunie-20 iulie 2018, potrivit unui anunț […]

Piața serviciilor medicale și primele confuzii alarmante în implementarea GDPR

La nivelul unei companii cu peste 1.400 de angajați , implementarea greșită a regulilor de protecție a datelor personale a fost relevată de transmiterea unui e-mail către destinatarul necorespunzător. Importanța nu […]

A FI SAU A NU FI INTERCONECTAT ONLINE LA … SĂNĂTATE

În ultima decadă a crescut îngrijorător de mult frecvența afecțiunilor acute și cronice legate de stilul de viață necorespunzător, alimentația excesivă și neregulată, lipsa de activitate fizică sau […]

Precizări CNAS despre Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS)

Conform unui comunicat de presa transmis de CNAS, pentru data de 3 mai a.c., în care PIAS a fost indisponibilă pentru transmiterea și validarea serviciilor acordate sunt aplicabile […]

Versiune revizuită a ghidului referitor la evaluarea clinică a vaccinurilor

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a lansat o versiune revizuită a ghidului referitor la evaluarea clinică a vaccinurilor, supus consultării publice timp de șase luni, potrivit unui comunicat […]

Examen pentru obţinerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentişti şi farmacişti

Ministerul Sănătăţii organizează în perioada 16 mai-20 iunie 2018 sesiune de examen pentru obţinerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentişti şi farmacişti, potrivit unui anunț postat […]

EMA cere părerea publicului cu privire la antibioticele care conțin chinolone și fluorochinolone

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA) a deschis înscrierile pentru participarea la audierea publică care va avea loc la data de 13 iunie 2018, în […]

Este obligatoriu a desemna un DPO în unități farmaceutice? – punct de vedere juridic

Articol publicat sub egida Colegiului Farmaciștilor din România –Filiala Cluj Autor: Av. Oana Murariu   Începând cu data de 25 mai 2018 Regulamentul (UE) 2016/679[i] privind protecția persoanelor […]

Dezbatere publica pe proiectul Legii pentru aplicarea GDPR in Romania

A fost publicata propunerea legislativa privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal […]

A aparut standardul ocupational pentru DPO

Autoritatea Nationala pentru Calificari a aprobat conform deciziei 74/19.03.2018 standardul ocupational pentru educatia si formare profesionala a Responsabililor cu protectia datelor cu caracter personal – cod COR 242231. […]

Mesajul CNAS de Ziua Mondială a Sindromului Down

Sindromul Down este ansamblul de semne şi simptome care se manifestă la persoanele cu un cromozom 21 în plus în structura nucleului celulelor sale. Aceste semne şi simptome […]