Profesiune libera sau persoana vizata?

GDPR

Vizualizari: 18465

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, adresa de email, un număr national de identificare sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Evoluțiile tehnologice rapide și globalizarea au generat noi provocări pentru protecția datelor cu caracter personal. Amploarea colectării și a schimbului de date cu caracter personal a crescut în mod semnificativ. Tehnologia permite atât societăților private, cât și autorităților publice să utilizeze date cu caracter personal la un nivel fără precedent în cadrul activităților lor. Din ce în ce mai mult, persoanele fizice fac publice la nivel mondial informații cu caracter personal. Tehnologia a transformat deopotrivă economia și viața socială și ar trebui să faciliteze în continuare libera circulație a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii și transferul către țări terțe și organizații internaționale, asigurând, totodată, un nivel ridicat de protecție a datelor cu caracter personal.

Aceste evoluții au impus un cadru solid și mai coerent în materie de protecție a datelor în Uniune, prin aparitia GDPR, luând în considerare importanța creării unui climat de încredere care va permite economiei digitale să se dezvolte pe piața internă.

Protecția conferită de GDPR vizeaza persoanele fizice, indiferent de cetățenia sau de locul de reședință al acestora, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestora. Regulamentul nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal care privesc persoane juridice și, în special, întreprinderi cu personalitate juridică, inclusiv numele și tipul de persoană juridică și datele de contact ale persoanei juridice.

Medicul, farmacistul, asistentul medical sau farmacist, asistentul social, psihologul, fizioterapeutul, kinetoterapeutul sau logopedul sunt doar cateva exemple de profesii liberale pe care persoanele fizice le pot avea.

Deși expresia tradițională este cea de profesie liberală, dicționarul explicativ al limbii române, la fel ca și actele normative din ultima decadă, folosesc expresia profesie liberă. DEX-ul definește profesiunea liberă ca fiind profesiunea exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituție sau întreprindere). Profesii liberale sunt definite astfel ca activităţi economice a căror desfăşurare este organizată şi reglementată prin legi speciale şi cele cu regim juridic special,cu instituirea unor restricţii de desfăşurare sau alte interdicţii. 

Directiva nr. 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale specifica faptul ca „…profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clientului şi al publicului. Exercitarea profesiei poate, în statele membre, în conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligaţii juridice specifice, bazate pe legislaţia naţională şi reglementările stabilite, în mod autonom, în acest cadru, de către organismul profesional reprezentativ competent, care garantează şi îmbunătăţesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor şi confidenţialitatea relaţiilor cu clientul.”

Legislaţia română tratează global profesiile liberale în cadrul profesiilor reglementate şi a activităţilor independente, prin O.U.G. nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, coroborată cu Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România şi cu legislaţia fiscală.

Dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut, acesta trebuie luat în considerare în raport cu funcția pe care o îndeplinește în societate și echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționa­lității. Regulamentul 679 din 2016 respectă toate drepturile fundamentale și libertățile și principiile recunoscute, în special respectarea vieții private și de familie. 

Adresa de email sau numarul de telefon, fara alt identificator, poate reprezenta o dată cu caracter personal numai în măsura în care, singură, poate conduce la identificarea unei persoane fizice. Adresele de email pot fi considerate date cu caracter personal doar daca NU sunt utilizate in cadrul desfasurarii activitatii specifice profesiunii libere, caz in care e-mailul conduce catre un profesionist, in acceptiunea acestei notiuni data de Codul Civil.

In momentul in care o persoana fizica decide utilizarea numarului de telefon sau a adresei de email in interes profesional, cu scopul de a fi contactat, regimul acestor date cu caracter personal se schimba, nu mai fac referire la viata privata in acceptiunea de persoana fizica, ci la viata de "profesionist" care are un pronuntat caracter de publicitate si nu mai presupune o protectie precum cea oferita de Regulamentului 679 din 2016.

 

PROFESII LIBERALE SAU CARE SE EXERCITĂ  ÎN BAZA UNOR LEGI SPECIALE,

FĂRĂ ÎNREGISTRAREA ÎN REGISTRUL COMERŢULUI

Nr. crt. Denumire profesie/ocupaţie Act normativ
1 ARHITECT Legea nr. 184/2001, privind organizarea şi exercitarea  profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - art. 9-12, art. 17
2 ASISTENT MEDICAL GENERALIST

 

ASISTENT MEDICAL

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată prin Legea nr. 53/2014 - art. 12 şi art. 16
3 asistent social Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social – art.8
4 AUDITOR ENERGETIC PENTRU CLĂDIRI Legea nr. 372 din 13 decembrie 2005

privind performanţa energetică a clădirilor, art. 20

Ordinul nr. 550 din  9 aprilie 2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Îndrumător pentru atestarea auditorilor energetici pentru clădiri şi instalaţiile aferente", modificat prin Ordinul nr. 1083/2009

Ordin nr. 1767 din  6 octombrie 2009

privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici şi a Regulamentului pentru atestarea managerilor energetici

5 AUDITOR FINANCIAR Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind  activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – art. 1, art. 3, CAP. 4 - Exercitarea independentă a profesiei de auditor financiar
6 AVOCAT Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea  profesiei de avocat, republicată, cu completările şi modificările ulterioare - art. 1 alin. (1)

 

7 biochimist

în sistemul sanitar

Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România – art. 3, art. 4, art. 7

 

8 BIOLOG

în sistemul sanitar

Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România – art. 3, art. 4, art. 7

 

9 CHIMIST

în sistemul sanitar

Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor,Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România – art. 3, art. 4, art. 7
10 CONSERVATOR Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările ulterioare, art. 28
11 CONSILIER ÎN PROPRIETATE INDUSTRIALĂ Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată în temeiul Legii 331/2006-art.1 alin.(1), art. 2, art. 20

 

12 CONSULTANT FISCAL Ordonanţă  Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală,cu modificările ulterioare -  art.9

 

13 CONTABIL AUTORIZAT Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea   activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată - art.3 şi art. 10

 

14 DIRIGINTE DE ŞANTIER Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, art. 6 alin. (2) şi art. 21, alin. (2) lit. b).

Ordin MD nr. 1496/2011 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginţilor de şantier

15 EXECUTOR JUDECĂTORESC Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare - art.12 şi art. 16 

 

16 EXPERT CONTABIL Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea   activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată - art.3 şi art. 6

 

17 expert criminalist Ordonanţa Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti, cu modificările şi completările ulterioare - art. 3-5, art. 10

 

18 EXPERT TEHNIC JUDICIAR

EXPERT TEHNIC EXTRAJUDICIAR

Ordonanţa  Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară -  art. 29

Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor 488/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea examenului pentru dobândirea calităţii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea "vânătoare” – art. 8

Ordinul Ministerului Economiei şi Comerţului 905/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea atribuirii calităţii de expert tehnic extrajudiciar

19 EVALUATOR AUTORIZAT O.G. nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, cu modificările şi completările ulterioare, art. 12 alin. (1)
20 FARMACIST Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, Titlul XIV -     Exercitarea profesiei de farmacist. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România, art. 574 şi art. 586
21 FIZIOTERAPEUT / KINETOTERAPEUT

 

FIZIOTERAPEUT / FIZIOKINETOTERAPEUT

 

FIZIOTERAPEUT / PROFESOR DE CULTURĂ FIZICĂ MEDICALĂ

 

FIZIOTERAPEUT / BALNEOFIZIO-KINETOTERAPEUT

Legea nr. 229/2016 privind organizarea și exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum și pentru înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Fizioterapeuților din România - art. 14

Hotărârea CFR nr. 5/2018 privind procedura de eliberare a autorizaţiei de liberă practică pentru profesia de fizioterapeut

22 GEODEZ Regulamentul privind autorizarea sau recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparţine Spaţiului Economic European în vederea realizării şi verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei şi al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul M.A.I.- A.N.C.P.I. nr. 107/2010, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 231/13.04.2010
23 INTERPRET LIMBAJ MIMICO - GESTUAL Ordin nr. 671/1640/61/2007 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a interpreţilor limbajului mimico-gestual şi a interpreţilor limbajului specific persoanei cu surdocecitate, art. 1 alin. (2)
24 LOGOPED O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea 598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1)

ORDINUL Ministerului Sănătăţii nr. 979/2004 privind eliberarea autorizaţiei de liberă practică

25 MOAŞĂ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată prin Legea nr. 53/2014 - art. 12 şi art. 16
26 MEDIATOR Lege nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator –art. 7, art. 12, art. 22-24
27 MEDIC Lege nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, TITLUL XII - Exercitarea profesiei de medic. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România - art. 383
28 MEDIC  DENTIST Lege nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, TITLUL XIII - Exercitarea profesiei de medic dentist. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor Dentişti din România - art. 476, art. 482, art. 514
29 MEDIC VETERINAR Lege nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată în temeiul  art. 5 din Legea nr. 592/2003, cu modificările ulterioare – art. 1
30 NOTAR PUBLIC Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, cu modificările ulterioare-art. 14 alin. (1) si (2)
31 OPTICIAN-OPTOMETRIST O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea 598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1)

ORDINUL Ministerului Sănătăţii nr. 979/2004 privind eliberarea autorizaţiei de liberă practică

32 PRACTICIAN

ÎN INSOLVENŢĂ

Ordonanţa de urgenţă nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, cu modificările ulterioare - art. 3 pct. 27
33 PRACTICIAN ÎN MEDICINĂ

COMPLEMENTARĂ /ALTERNATIVĂ

Lege nr. 118/2007 privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă - art. 6
34 PSIHOLOG Lege nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare - art. 7, art. 8

 

35 RESTAURATOR Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările ulterioare, art. 28
36 SOCIOLOG O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea 598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2)

ORDINUL Ministerului Sănătăţii nr. 979/2004 privind eliberarea autorizaţiei de liberă practică

37 SPECIALIST ÎN DOMENIUL AMENAJĂRII TERITORIULUI ŞI URBANISMULUI Legea nr. 350 din  6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, art. 38

 

38 TEHNICIAN DE PROTEZE ŞI ORTEZE

 

TEHNICIAN DE PROTEZE AUDITIVE

 

TEHNICIAN DE APARATURĂ MEDICALĂ

O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea 598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2)

ORDINUL Ministerului Sănătăţii nr. 979/2004 privind eliberarea autorizaţiei de liberă practică

39 TRADUCĂTOR / INTERPRET AUTORIZAT  DE MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

Lege nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii,de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare - art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) şi (3) şi art. 6^¹

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Eliminați “Consimțământul GDPR” al pacientului pentru serviciile medicale

GDPR

Vizualizari: 5902

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La nivelul unităților din sistemul sanitar nu este nevoie de obținerea unui consimțământ GDPR, semnat de pacient, prin care acesta este de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Conform Regulamentului European pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, consimțământul GDPR este doar una din modalitățile de a asigura legalitatea prelucrării, în domeniul sanitar existând deja alte prevederi care justifică legalitatea activității de prelucrare. Este important a nu se confunda cu consimțământul medical informat, de asemenea reglementat legal, care are un cu totul alt scop. Unitatea medicală poate asigura transparența prelucrării datelor prin afișe, pictograme sau ghiduri la care pacientul să poată avea acces ușor. Acestea sunt o parte dintre concluziile care au rezultat la finalul primei ediții a Conferinței Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în Domeniul Sanitar, care a avut loc la Poiana Brașov în data de 11 octombrie 2018. În urma dezbaterilor s-a ajuns la concluzia că este nevoie încă de multă educație în rândul personalului din sistemul sanitar, privind respectarea Regulamentului European pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Conferința Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost organizată ca un eveniment satelit al celei de-a cincea ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, ce a avut loc în perioada 11-14 octombrie 2018, la Poiana Brașov.

La conferință au fost prezenți responsabili cu protecția datelor din peste 100 de spitale din România, case de asigurări de sănătate, clinici, lanțuri de farmacii. Conferința a fost una interactivă, cei 22 de speakeri din țară și străinătate, prin prezentări și trei workshop-uri, aducând noutăți din domeniul protecției datelor cu caracter personal, într-un interval de 10 ore, evenimentul fiind transmis live pe internet, unde a avut într-o singură zi peste 15.000 de vizualizări.

”Este o mare diferență între consimțământul luat de medici în relația cu pacienții și consimțământul cerut de Regulamentul 679/2016. Nu este nevoie ca în instituțiile sanitare să se ia consimțământul cerut de GDPR pentru realizarea serviciilor medicale. Așa cum ne-am obișnuit până acum, în relația cu pacientul, se ia doar consimțământul medical informat. (…) Consimțământul pe GDPR nu a fost introdus special pentru sistemul sanitar sau pentru a fi folosit în relația medic-pacient sau farmacist-pacient. Acest tip de consimțămînt este util în alte tipuri de activități, cum ar fi cele de marketing. Managerii unităților medicale trebuie să renunțe la acest formular de consimțământ GDPR și să introducă o informare a pacientului. Pot să demonstrez și altfel că am informat persoana vizată, pot să am un afiș, un ghid, să postez informația pe site, sunt alte modalități neintruzive pentru pacient prin care poate fi informat”, a explicat Cristiana Deca, vicepreședintele Asociației Naționale în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD).

”Obținerea unui consimțământ la internarea în spital prin solicitarea ”vă rog semnați aici, aici și aici” nu este o conformare GDPR, este o rezolvare formală prin care am crescut birocrația, am creat formulare noi ca să ne asigurăm în cazul în care pacientul ne dă în judecată. Dar avantajul va fi de partea pacientului pentru că el va spune ”nu am fost informat corect, consimțământul nu este conform GDPR, nu a fost obținut în mod real, nu am fost informat în prealabil”. Un consimțământ pentru a fi valabil conform GDPR trebuie să îndeplinească mult mai multe condiții decât semnatura pacientului. Consimțământul GDPR a devenit un concept care în medicină sperie un medic”, a adăugat Marius Dumitrescu, președintele ASCPD.

Specialiștii în protecția datelor au explicat și faptul că, prin obținerea unui consimțământ GDPR nu doar că a crescut birocrația, dar apare încă o dată personală ce trebuie prelucrată, respectiv semnătura.

Rezultatele Conferinței au fost comunicate și atutorităților și managerilor de spitale în cadrul CNFMS 2018, fiind subliniat faptul că spitalele au nevoie de echipe care să colaboreze pentru complianța GDPR, că este nevoie să existe un responsabil pentru protecția datelor, iar managerul unității medicale trebuie să înțeleagă că responsabilitatea rămâne a lui chiar dacă a numit un DPO, deoarece numirea unui DPO nu este o ”delegare de putere”, acesta este mai degrabă un “evaluator care are nevoie de o echipă cu care să colaboreze pe procesul de complianță”.

”Toate instituțiile publice sunt obligate să aibă acest om în echipă, responsabilul cu protecția datelor și el nu poate fi managerul IT, managerul de resurse umane, juristul sau altcineva mutat dintr-o funcție în alta, pentru că de cele mai multe ori este în incompatibilitate. (…) Nu este neapărat nevoie de investiții financiare mari ca să incerci să obții complianța. Un prim pas vizează sensibilizarea și conștientizare în rândul managerilor a importanței GDPR, apoi în rândul echipei de implementare GDPR și nu în ultimul rând restul angajații trebuie instruiți și educați privind modul de gestiune al datelor personale la care au acces”, a precizat Cristiana Deca.

Educația personalului medical este o altă direcție important și obligatorie conform Regulamentului (UE) 2016/679. ”Toți participanții la Conferință au adus la lumină nevoia de educație a personalului medical, acesta fost focusul general. Personalul medical pe langa activitatea medicala pe care o desfășoară va trebui să înțeleagă că de acum pacientii au noi drepturi legate de datele lor și că ei sunt podul de legatura între pacient și responsabilul cu protecția datelor. Să știi că trebuie să îți anunți DPO-ul când un pacient solicită ștergerea datelor presuspune din start că personalul medical să dețină un nivel de educație minim in aceasta zona”, a punctat și Cristian Deca, vicepreședinte al ASCPD

În prezent pacienții au un grad scăzut de conștientizare a importanței datelor cu caracter personal, existând posibilitatea ca peste un an sau doi să apară o serie de litigii. Și în prezent există breșe de securitate pe care responsabilii cu protecția datelor din spitale trebuie să le evalueze și să le raporteze către ANSPDCP, iar managerii de spitale să implementeze măsuri care să elimine posibilitate reapariției. Un exemplu de breșă, oferit de specialiștii în protecția datelor este accesul camerelor de filmat ale presei în spitale, filmarea pacienților internați fiind o încălcare a drepturilor la viața privată.

Sfaturi legate de protecția datelor cu caracter personal au fost oferite la CNFMS 2018 și conducerii spitalelor de psihiatrie din țară, participanți la un workshop organizat în cadrul evenimentului. ”Am discutat aspecte care țin de specificul domeniului psihiatriei, am vorbit despre internări fără consimțământul pacientului, nevoluntare. Am subliniat că nu este nevoie de consimțământ, mai ales în domeniul psihiatriei este dificil să obții consimțământ de la o persoană fără discernământ. S-a discutat și despre justificarea unor măsuri intruzive, filmarea unui pat de spital de exemplu, pentru a preîntâmpina rănirea pacientului. Am vorbit despre utilizarea unor instrumente precum accesul biometric într-o încăpere, monitorizarea accesului într-un spital de psihiatrie, fiind foarte important cine intră, dar mai ales cine părăsește insituția, despre metode de securitate în general. Rezolvarea formală a acestei complianțe de GDPR a fost constatată și în spitalele de psihiatrie, am observat spitale în subordinea Consiliilor Județene care și-au angajat persoană full time DPO și am observat spitale foarte mari care nu au reușit să angajeze o persoană și au făcut cumul de funcții în incompatibilitate”, a explicat Marius Dumitrescu.

În cadrul CNFMS, conducerea Asociației Naționale în Confidențialitate și Protecția Datelor a lansat un proiect de cercetare în rândul unităților sanitare din România. Este vorba despre un studiu realizat prin tehnica chestionarului elaborat în parteneriat cu Centrul pentru Protectia Datelor din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Tîrgu-Mureș și Safetech Innovations.

”Participanții la acest studiu vor oferi informația către experții noștri privind anumite elemente pe care le-au implementat deja, vom evalua statistic ce înseamnă acest grad de conformare, dar nu printr-un procent. Sunt trei direcții de analiză: partea organizatorică, partea tehnică și securitate. Vom evalua aceste trei categorii pentru fiecare spital/clinică/farmacie. Cei care vor lua parte la studiu vor primi înapoi un plan de riscuri GDPR și recomandările din partea specaliștilor noștri. Datele statistice și concluziile acestui studiu, dorim să le comunicăm autorităților române, respectiv autoritățile europene. Urmează să reluăm acest studiu la interval de 12 luni și să monitorizăm modul în care domeniul sanitar din România reușește să obțină conformitate. În acest moment putem înainta doar opinii, deoarece suntem într-un stadiu incipient de implementare, întreaga Europă este la fel, domeniul sanitar fiind puternic afectat”, a conchis președintele ASCPD.

Prima ediție a Conferinței Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în domeniul sanitar a fost organizată de Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) în parteneriat cu ISPOR România, Camera Deputaților – Comisia pentru Sănătate și Familie, Societatea Română de Farmacoeconomie, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologe Tîrgu-Mureș – Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management și Centrul Pentru Protecția Datelor, Autoritatea Națională de Management a Calității în Sănătate, Universitatea Sapientia din Tîrgu-Mureș și Asociația SURYAM, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de Health Events.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) își începe activitatea în România

S-a înființat Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD), creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea […]

CMR: Facem un apel ferm la respectarea confidenţialităţii datelor privind sănătatea pacienţilor.

Confidenţialitatea datelor de sănătate ale tuturor pacienţilor este un drept fundamental, consfinţit de legile naţionale şi europene. Din păcate, în ultimul timp,  asistăm la expunerea în spaţiul public […]

Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie protesteaza

Referitor la publicarea de către domnul Darius Vâlcov – consilier de stat al premierului României – pe pagina sa Facebook, a unui document medical confidențial, precum și a […]

Protecția datelor în domeniu sanitar, abordare pragmatică sau complianță formală?

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 56 – editia tiparita – Iunie-Iulie 2018

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]

Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei […]

A fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679

In data de 19 Aprilie 2018 a fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în […]

Prioritate privind conștientizarea importanței GDPR

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 54 – editia tiparita – Aprilie 2018  

Lorena Macnaughtan: GDPR – „25 mai este doar începutul”

Lorena Macnaughtan, MBA, este directorul iCEE.health, eveniment în inovația digitală în sănătate, destinat tuturor participanților în sistem: pacienți, doctori, asistenți, studenți, entreprenori, manageri, autorități.  Acesta are loc în acest an pe 14 iunie, […]

Cursuri GDPR pentru angajatii din sistemul sanitar

Ce trebuie sa stim despre GDPR ? Incepand cu 25 mai 2018 intra in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune in […]

Legea GDPR in Romania creeaza tensiuni

  Aparitia unei Legi „GDPR” in Romania este o initiativa asteptata de intreaga comunitate a organizatiilor din domeniul sanitar, existand mai multe proiecte in acest moment. Chiar daca […]

Piața serviciilor medicale și primele confuzii alarmante în implementarea GDPR

La nivelul unei companii cu peste 1.400 de angajați , implementarea greșită a regulilor de protecție a datelor personale a fost relevată de transmiterea unui e-mail către destinatarul necorespunzător. Importanța nu […]

Noi reglementări privind protecția datelor cu caracter personal în domeniul medical

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 53 – editia tiparita – Martie 2018

GDPR: „Îmi pare rău nu este de ajuns”

Grupul de Lucru Art. 29 (WP 29) privind protecţia datelor este un organism european independent, cu caracter consultativ, format din reprezentanţii autorităţilor naţionale pentru protecţia datelor din statele […]

Contextul aparitiei GDPR in Romania

Noul Regulament privind protectia datelor cu caracter personal va intra in vigoare in toate statele membre ale Uniunii Europene incepand cu data de 25 Mai 2018. In ultimele […]

Este obligatoriu a desemna un DPO în unități farmaceutice? – punct de vedere juridic

Articol publicat sub egida Colegiului Farmaciștilor din România –Filiala Cluj Autor: Av. Oana Murariu   Începând cu data de 25 mai 2018 Regulamentul (UE) 2016/679[i] privind protecția persoanelor […]

Dezbatere publica pe proiectul Legii pentru aplicarea GDPR in Romania

A fost publicata propunerea legislativa privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal […]

A aparut standardul ocupational pentru DPO

Autoritatea Nationala pentru Calificari a aprobat conform deciziei 74/19.03.2018 standardul ocupational pentru educatia si formare profesionala a Responsabililor cu protectia datelor cu caracter personal – cod COR 242231. […]

Conferință despre protecția datelor cu caracter personal în domeniul medical, la UMF Tîrgu Mureș

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș și Universitatea „Petru Maior” (UPM) din Tîrgu Mureș, în parteneriat cu alte instituții, organizează mâine, 22 martie 2018, în intervalul […]