Potrivit unei propuneri legislative pentru modificarea și completarea art.34 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 înregistrată la Senat se dorește ca recunoștința pacientului ”să se manifeste doar prin donațiile transmise către unitatea medicală în care pacientul a fost îngrijit, nu și către medici sau alți angajați ai centrelor sanitare”, deoarece rezultatul final este un cumul de acțiuni ce a implicat întregul sistem medical, iar acesta poate obține un plus de calitate prin ”utilizarea adecvată a donațiilor primite”.
”Oferirea unui cadou medicului reprezintă o constantă în comportamentul pacientului român, prins la mijloc în lupta dintre dreptul la recunoștință și implicațiile penale ale unui astfel de gest. De-a lungul anilor, această practică a primit varii interpretări din partea diferitelor segmente de populație, iar cadrul legislativ, deși a suferit câteva modificări”, nu oferă un răspuns pe deplin clar”, se arată în Expunerea de motive a proiectului.
Potrivit suresei citate, ”Referitor la dreptul la recunoștință, apreciem că acesta nu poate fi considerat un argument valid în favoarea menținerii practicii ”plicului pentru medic”. La momentul actual, acest drept nu se transpune în plan financiar și la late categorii profesionale precum polițiștii, pompierii sau profesorii unde putem vorbi, de asemenea, despre crearea unei legături interpersonale ca urmare a unor acțiuni cu rezultate deosebite. În plus, practica juridică a ultimilor ani a demonstrat că dreptul la recunoștință ascunde, de cele mai multe ori, o condiționare a actului medical. Deși nu pot fi culpabilizați toți doctorii, statul român a profitat de perpetuarea acestei cutume, lăsând în grija pacienților o parte din responsabilitatea ce îi corespunde optima și eficienta susținere financiară a sistemului românesc de sănătate”.
Proiectul a fost înregistrat la Senat pe data de 12 decembrie 2017 primind avize favorabile din partea mai multor comisii, inclusiv a Guvernului -cu respectarea anumitor observații și propuneri. Comisia pentru sănătate publică din Senat a dat aviz negativ. ”În ședința din 20.03.2018, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere întrucât introducerea alin (3) în textul inițiativei legislative nu este necesară deoarece execuția bugetului de venituri și cheltuieli este reglementată de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și de Legea nr. 273/2002 privind finanțele publice locale, precum și de faptul că modul de transmitere și raportare a execuției bugetului de venituri și cheltuieli în vederea monitorizării cheltuielilor spitalelor publice este reglementată de Ordinul comun al ministrului Sănătății și al ministrului Finanțelor Publice nr. 858/1194/2012”, se precizează în raportul Comisiei pentru sănătate publică din Senat.
Senatul este prima cameră sesizată.

Vârsta de pensionare a medicilor se majorează la 67 de ani, potrivit unui proiect de lege adoptat în Camera Deputaților. Documentul a mai trecut o dată prin Parlament, anul trecut, însă președintele statului a întors legea de la promulgare.
Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (PL-x 45/2017/2018) a primit vot favorabil în ultima ședință a Camerei Deputaților. Astfel, se creează cadrul legal prin care toți medicii, indiferent de sex, se vor putea pensiona la vârsta de 67 de ani. Proiectul urmează să ajungă, din nou, la președinte pentru promulgare.
”Pensionarea la 67 de ani este un lucru bun. Medicii pot să opteze pentru acest lucru. Dacă ei vor, pot să rămână până la 67 de ani. Cei care vor să se pensioneze la 65 de ani se pot pensiona la 65 de ani”, a precizat dr. Vass Levente, deputat UDMR în plenul Camerei Deputaților.

În perioada 29 martie – 2 aprilie, reprezentanţii legali ai furnizorilor de medicamente, servicii şi dispozitive medicale sunt aşteptaţi la sediile caselor de asigurări de sănătate din întreaga ţară, în timpul programului de lucru, pentru a semna documentele de prelungire a relaţiilor contractuale, a anunțat Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin intermediul unui comunicat de presă.
Noul Contract-cadru, ce va reglementa condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum şi normele metodologice de aplicare a acestui act normativ în anul 2018, vor intra în vigoare începând cu data de 1 aprilie.
Potrivit sursei citate, preşedinţii-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate vor putea decide, după caz, prelungirea programului de lucru al instituţiilor pe care le conduc, astfel încât să permită tuturor furnizorilor să semneze actele adiţionale menţionate.
„Ca instituţii care reprezintă interesele asiguraţilor, casele de asigurări de sănătate vor prelungi programul de lucru ori de câte ori va fi necesar și vor acordă toată asistența furnizorilor, pentru ca aceștia să poată semna documentele de prelungire în timp util, astfel încât să se asigure continuitatea serviciilor medicale”, a declarat președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu.