Potrivit unei propuneri legislative pentru modificarea și completarea art.34 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 înregistrată la Senat se dorește ca recunoștința pacientului ”să se manifeste doar prin donațiile transmise către unitatea medicală în care pacientul a fost îngrijit, nu și către medici sau alți angajați ai centrelor sanitare”, deoarece rezultatul final este un cumul de acțiuni ce a implicat întregul sistem medical, iar acesta poate obține un plus de calitate prin ”utilizarea adecvată a donațiilor primite”.
”Oferirea unui cadou medicului reprezintă o constantă în comportamentul pacientului român, prins la mijloc în lupta dintre dreptul la recunoștință și implicațiile penale ale unui astfel de gest. De-a lungul anilor, această practică a primit varii interpretări din partea diferitelor segmente de populație, iar cadrul legislativ, deși a suferit câteva modificări”, nu oferă un răspuns pe deplin clar”, se arată în Expunerea de motive a proiectului.
Potrivit suresei citate, ”Referitor la dreptul la recunoștință, apreciem că acesta nu poate fi considerat un argument valid în favoarea menținerii practicii ”plicului pentru medic”. La momentul actual, acest drept nu se transpune în plan financiar și la late categorii profesionale precum polițiștii, pompierii sau profesorii unde putem vorbi, de asemenea, despre crearea unei legături interpersonale ca urmare a unor acțiuni cu rezultate deosebite. În plus, practica juridică a ultimilor ani a demonstrat că dreptul la recunoștință ascunde, de cele mai multe ori, o condiționare a actului medical. Deși nu pot fi culpabilizați toți doctorii, statul român a profitat de perpetuarea acestei cutume, lăsând în grija pacienților o parte din responsabilitatea ce îi corespunde optima și eficienta susținere financiară a sistemului românesc de sănătate”.
Proiectul a fost înregistrat la Senat pe data de 12 decembrie 2017 primind avize favorabile din partea mai multor comisii, inclusiv a Guvernului -cu respectarea anumitor observații și propuneri. Comisia pentru sănătate publică din Senat a dat aviz negativ. ”În ședința din 20.03.2018, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere întrucât introducerea alin (3) în textul inițiativei legislative nu este necesară deoarece execuția bugetului de venituri și cheltuieli este reglementată de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și de Legea nr. 273/2002 privind finanțele publice locale, precum și de faptul că modul de transmitere și raportare a execuției bugetului de venituri și cheltuieli în vederea monitorizării cheltuielilor spitalelor publice este reglementată de Ordinul comun al ministrului Sănătății și al ministrului Finanțelor Publice nr. 858/1194/2012”, se precizează în raportul Comisiei pentru sănătate publică din Senat.
Senatul este prima cameră sesizată.

SIUI va funcționa fără probleme peste doi ani, după ce va fi implementat un proiect de înființare a unei agenții de e-Health, a anunțat ministrul Sănătății, Sorina Pintea, în cadrul celei de a cincea ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, ce a avut loc în perioada 11-14 octombrie la Poiana Brașov.
Proiectul va fi implementat pe o durată de doi ani de zile și are o valoare de 30 de milioane de euro.

”În ceea ce privește sistemul informatic al casei naționale are niște probleme majore venite din trecut și îmi asum ceea ce spun. (...) Lucrurile nu se vor rezolva de pe o zi pe alta, nu are cine să spune că de mâine sistemul va funcționa perfect. Pe de altă parte Ministerul Sănătății împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate va depune cât de curând o cerere de finanțare, s-a lansau un ghid deja, pentru înființarea unei agenții de e-Health. Această agenție va aduna într-un loc tot ce ține de sistemul informatic al sistemului de sănătate. Valoarea proiectului este de 30 milioane euro, perioada de implementare este 2 ani de zile.

Da, putem spune că în doi ani de zile, după ce acest proiect va fi implementat cu siguranță și SIUI va funcționa. Dar nu mai repede, ar fi păcat să ne ascundem după degete”, a declarat Sorina Pintea în cadrul evenimentului.

Planificarea strategică, creșterea calității serviciilor publice, dar și reducerea birocrației și simplificarea procedurilor în relația cu asigurații și furnizorii de servicii medicale reprezintă obiectivele unui proiect derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a anunțat Răzvan Vulcănescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în cadrul celei de a cincea ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, ce are loc în perioada 11-14 octombrie la Poiana Brașov.
Data Mining System este un proiect finanțat prin fonduri europene și va permite o reașezare a modului în care se iau deciziile bazate pe dovezi, dar și o obligativitate din partea tuturor furnizorilor de servicii medicale de a raporta serviciile efectuate în Dosarul Electronic al Pacientului, fie că sunt sau nu în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate. Proiectul se va derula pe o perioadă de trei ani de zile și este finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional -Capacitatea administrativă, având o valoare de 350 milioane lei. ”Lucrăm în momentul de față și am depus o fișă de proiect care va asigura creșterea calității deciziilor care se adoptă la nivelul instituției prin dezvoltarea de instrumente moderne de analiză a datelor colectate în platforma informatică a asigurărilor de sănătate. Acesta va permite o reașezare a modului în care luăm deciziile bazate pe dovezi, bazate pe date, o obligativitate a tuturor furnizorilor indiferent că sunt în relație contractuală cu Casa sau nu să raporteze aceste date pentru a avea o idee de ansamblu cu privire la întreaga patologie, cu privire la întreaga adresabilitate pentru a lua deciziile subsecvente pe politici publice, de construcție a bugetului și să minimizăm frauda”, a declarat Răzvan Vulcănescu.
Proiectul privind Dosarul Electronic al Pacientului a fost adoptat de Guvern și înaintat Parlamentului pentru revizuirea întregului concept de ”dosar electronic de sănătate, făcându-l obligatoriu pentru absolut toți furnizorii”, deoarece sunt mulți pacienți tratați în serviciile private despre care autoritățile nu cunosc ce servicii medicale au primit și ce probleme de sănătate au.
”Raportarea de către toți furnizorii, fie ei în relație contractuală cu Casa sau nu este absolut esențială dacă vrem să discutăm despre o mapare a tuturor serviciilor de sănătate din România și vă dau un singur exemplu, afirmația nu-mi aparține, sunt 1.200.000 de beneficiari ai serviciilor în baza abonamentelor medicale care nu sunt raportate absolut nicăieri. Nu mă refer la asigurări private de sănătate unde există obligația de a raporta la ASF, nu mă refer la ceea ce se raportează la Casa de Asigurări de Sănătate. 1.200.000 de oameni din țara noastră beneficiază de servicii medicale fără ca Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate, responsabilii de politici publice să știe ce s-a făcut pentru ei. Prin proiectul prin care regândim modul în care ar trebui să funcționeze mult mai optim Dosarul Electronic de Sănătate există o responsabilizare, o obligativitate a tuturor furnizorilor care prestează servicii medicale în România să le raporteze astfel încât să ne fie mult mai ușor în dimensionarea problemelor, în corecta mapare a lor și în corecta luare a deciziilor subsecvente în sensul de politici publice de sănătate, în sensul de bugetare a serviciilor la adevărata lor dimensiune”, a explicat președintele CNAS.