Potrivit unei propuneri legislative pentru modificarea și completarea art.34 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 înregistrată la Senat se dorește ca recunoștința pacientului ”să se manifeste doar prin donațiile transmise către unitatea medicală în care pacientul a fost îngrijit, nu și către medici sau alți angajați ai centrelor sanitare”, deoarece rezultatul final este un cumul de acțiuni ce a implicat întregul sistem medical, iar acesta poate obține un plus de calitate prin ”utilizarea adecvată a donațiilor primite”.
”Oferirea unui cadou medicului reprezintă o constantă în comportamentul pacientului român, prins la mijloc în lupta dintre dreptul la recunoștință și implicațiile penale ale unui astfel de gest. De-a lungul anilor, această practică a primit varii interpretări din partea diferitelor segmente de populație, iar cadrul legislativ, deși a suferit câteva modificări”, nu oferă un răspuns pe deplin clar”, se arată în Expunerea de motive a proiectului.
Potrivit suresei citate, ”Referitor la dreptul la recunoștință, apreciem că acesta nu poate fi considerat un argument valid în favoarea menținerii practicii ”plicului pentru medic”. La momentul actual, acest drept nu se transpune în plan financiar și la late categorii profesionale precum polițiștii, pompierii sau profesorii unde putem vorbi, de asemenea, despre crearea unei legături interpersonale ca urmare a unor acțiuni cu rezultate deosebite. În plus, practica juridică a ultimilor ani a demonstrat că dreptul la recunoștință ascunde, de cele mai multe ori, o condiționare a actului medical. Deși nu pot fi culpabilizați toți doctorii, statul român a profitat de perpetuarea acestei cutume, lăsând în grija pacienților o parte din responsabilitatea ce îi corespunde optima și eficienta susținere financiară a sistemului românesc de sănătate”.
Proiectul a fost înregistrat la Senat pe data de 12 decembrie 2017 primind avize favorabile din partea mai multor comisii, inclusiv a Guvernului -cu respectarea anumitor observații și propuneri. Comisia pentru sănătate publică din Senat a dat aviz negativ. ”În ședința din 20.03.2018, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere întrucât introducerea alin (3) în textul inițiativei legislative nu este necesară deoarece execuția bugetului de venituri și cheltuieli este reglementată de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și de Legea nr. 273/2002 privind finanțele publice locale, precum și de faptul că modul de transmitere și raportare a execuției bugetului de venituri și cheltuieli în vederea monitorizării cheltuielilor spitalelor publice este reglementată de Ordinul comun al ministrului Sănătății și al ministrului Finanțelor Publice nr. 858/1194/2012”, se precizează în raportul Comisiei pentru sănătate publică din Senat.
Senatul este prima cameră sesizată.

Printr-o Ordonanță de Urgență aprobată de Guvern în ședința de ieri, care modifică și completează OUG 77/2001, au fost stabilite noi mecanisme care vor sta la baza încheierii contractelor cost-volum/ cost-volum – rezultat, pentru medicamentele care dețin o decizie de includere condiționată în Lista de medicamente compensate și gratuite. Noile reglementări vor asigura accesul pacienților cu afecțiuni grave (oncologice, boli rare, hepatită C, cardiovasculare, scleroză multiplă) la toate medicamentele destinate unei indicații terapeutice în concordanță cu starea sănătății și comorbiditățile acestor pacienți, și nu la un singur medicament așa cum era reglementat până acum.
La baza încheierii contractelor cost-volum/cost-volum – rezultat, vor sta mecanisme distincte de tip progresiv, fie pacienți-volume, fie cost efectiv/pacient cu rezultat medical.
Noile mecanisme asigură predictibilitatea costurilor atât pentru bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, cât și pentru deținătorii de autorizație de punere pe piață.
Pentru pacienți nu va exista nicio contribuție personală, diferența dintre prețul de comercializare și costul efectiv/pacient va fi acoperită de deținătorii de autorizație de punere pe piață cu titlul de contribuție trimestrială.
Pentru asigurarea continuității tratamentelor pentru pacienții care beneficiază de medicamente ce fac obiectul unor contracte cost-volum/cost-volum – rezultat, actul normativ prevede o serie de măsuri tranzitorii. Astfel, contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență, rămân supuse legislației în vigoare la data la care acestea au fost încheiate. Contractele care vor expira în primele două luni ale ultimului trimestru calendaristic de valabilitate, vor putea fi prelungite, cu acordul părţilor, până la finalul trimestrului respectiv (30 iunie 2018) .
“Noile reglementări vor asigura accesul pacientului la tratamentul cel mai bun din punct de vedere științific și medical. Am solicitat conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să urgenteze realizarea normelor de aplicare precum și toate procedurile necesare încheierii contractelor cost-volum/ cost-volum – rezultat, astfel încât în cel mai scurt timp să permitem accesul la medicamente și să asigurăm continuitatea tratamentelor pentru pacienții cu afecțiuni grave”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătății.

Vârsta de pensionare a medicilor se majorează la 67 de ani, potrivit unui proiect de lege adoptat în Camera Deputaților. Documentul a mai trecut o dată prin Parlament, anul trecut, însă președintele statului a întors legea de la promulgare.
Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (PL-x 45/2017/2018) a primit vot favorabil în ultima ședință a Camerei Deputaților. Astfel, se creează cadrul legal prin care toți medicii, indiferent de sex, se vor putea pensiona la vârsta de 67 de ani. Proiectul urmează să ajungă, din nou, la președinte pentru promulgare.
”Pensionarea la 67 de ani este un lucru bun. Medicii pot să opteze pentru acest lucru. Dacă ei vor, pot să rămână până la 67 de ani. Cei care vor să se pensioneze la 65 de ani se pot pensiona la 65 de ani”, a precizat dr. Vass Levente, deputat UDMR în plenul Camerei Deputaților.