Raportul Curții de Conturi: bani reținuți în contul Ministerului Sănătății în loc să fie alocați sistemului

Manageri

Vizualizari: 6.630

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Ministerul Sănătății a alocat pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate în perioada 2011-2015, aproximativ 5.071 mii lei pentru fiecare din cele 375 spitale publice existente, dar raportat la numărul de locuitori publicat de Institutul Național de Statistică pentru perioada 2011-2015 (tabel nr.3), a rezultat faptul că Ministerul Sănătății a alocat în medie pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, aproximativ 95 lei/locuitor, ceea ce înseamnă foarte puțin comparativ cu necesitățile imediate în dotarea infrastructurii în sănătate, se arată în raportul recent publicat de Curtea de Conturi privind activitatea Ministerului Sănătății în perioada 2011-2015.

În urma misiunii de audit desfășurată la Ministerul Sănătății, au rezultat o serie de concluzii, respectiv:

 Menținerea la finele anilor analizați a unor sume neutilizate din venituri proprii în contul de disponibil (în medie de 180 milioane lei), situație care a atins cel mai înalt nivel la finele anului 2015, când disponibilul nealocat a fost în sumă de 522 milioane lei. Auditul a estimat că numai din disponibilul nealocat în sumă de 522 milioane lei se puteau achiziționa un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preț de achiziție mediu realizat la nivelul unităților sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unități sanitare (spitale publice).

 Împrumuturile accesate de către MS de la instituții de credit internaționale au generat costuri în sumă de 35 milioane lei (dobândă și comisioane de angajament) în timp ce aferent disponibilului menținut în cont MS a încasat dobânzi de numai 1,6 milioane lei. Astfel, costurile generate de împrumuturile accesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât sumele încasate sub formă de dobândă.

 Finalizarea unor obiective de investiții care au fost inițiate în coordonarea MS au avut ca durată de realizare o perioadă mare de timp respectiv între 15 și 19 ani, ceea ce a avut consecințe asupra creșterii valorii obiectivelor și implicit asupra majorării resurselor alocate pentru finalizarea acestora.

 Finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate s-a realizat fără ca MS să urmărească judicios atât fundamentarea cât mai reală a nevoilor de resurse cât și buna utilizare a acestora în cursul anului, prin disponibilizarea în timp util de resurse neconsumate în vederea redistribuirii altor unități subordonate.  Aparatură medicală în valoare estimată de 98,5 mil. lei a fost pusă în funcțiune/exploatare uneori cu întârzieri de peste 300 zile sau nu a fost dată în exploatare

 MS nu a procedat la efectuarea unei analize obiective a solicitărilor de resurse din partea unităților sanitare pentru achiziția de aparatură medicală. MS a asigurat finanțarea investițiilor pentru un număr redus din unitățile sanitare care au solicitat fonduri pentru investiții deși a dispus de resurse importante din venituri proprii.

 MS nu a procedat la efectuarea unei analize comparative (cost/eficiență) în funcție de plățile efectuate pentru achiziția de echipamente medicale și cheltuielile efectuate pentru serviciile de investigații efectuate pe bază de contract încheiat cu prestatori privați, pentru a se adopta soluția cea mai eficientă.

 MS a prevăzut la finanțare fonduri pentru asigurarea finanțării investițiilor pentru unitățile sanitare din subordine și mai puțin resursele au fost canalizate către unitățile sanitare locale, dar fără a fi definite criterii obiective de selecție și prioritizare a investițiilor și a unităților sanitare. Repartizarea/alocarea resurselor financiare pentru investiții s-a efectuat în principal începând cu trimestrul II al anului bugetar menținându-se la dispoziția ministerului resurse importante.

 La nivelul MS nu se cunoaște situația reală a dotărilor unităților sanitare cel puțin pentru aparatură medicală de înaltă performanță în vederea prioritizării în continuare a investițiilor de acest tip.

 Raportat la populație, România se situează pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește dotarea cu echipamente de imagistică medicală iar în ceea ce privește dotarea cu echipamente medicale de tratare a cancerului prin radioterapie se situează pe ultimul loc. Ministerul Sănătății nu a instituit un sistem de indicatori fizici și de eficiență și nu a elaborat o metodologie de urmărire/analiză a îndeplinirii indicatorilor privind dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare.  Ministerul Sănătății nu a coordonat și nu a monitorizat în totalitate activitatea de control desfășurată în cadrul sistemului de sănătate, pentru a asigura un cadru investițional necesar dezvoltării infrastructuii sanitare în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale Strategiei Naționale de Sănătate.

 Ministerul Sănătății nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea utilizării unor resurse importante din fonduri alocate prin acordul de împrumut dintre România şi BIRD. ”Auditul performanţei privind dezvoltarea infrastructurii în sănătate la nivel naţional, reg Neimplicarea factorilor de decizie ai ordonatorului principal a condus atât la perimarea unui sistem informatic pentru care s-a achitat suma de 44.625 mii lei care nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune cât și la ineficiența investițiilor de natura studiilor de fezabilitate achitate de către Ministerul Sănătății în valoare de 114.839 mii lei . Neluarea măsurilor de către MS cu privire la accesarea și derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă, a condus la atât la pierderea unor finanțări din fonduri europene, în valoare de 79.000 mii lei cât și la neaccesarea de fonduri nerambursabile în valoare de 470.250 mii lei, din fondul regional (POR 2007-2013). Neîntreprinderea de către MS a tuturor măsurilor necesare în vederea finalizării cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 mii lei, din fondul regional (POR 2014-2020).

 Ministerul Sănătății a accesat fonduri structurale și a implementat proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate cu o valoare estimată de 239.308 mii lei, precum împrumuturi din resurse BEI și BIRD din care au fost efectuate trageri în sumă de 164.722 mii lei.

Raportul poate fi lecturat în întregime aici.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Cum poate fi redresată piața de medicamente generice în România

Manageri

Vizualizari: 901

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Peste 2000 de medicamente cu costuri sub 25 de lei înregistrează scăderi semnificative ale volumelor de vânzări și sunt cu risc mare de dispariție de pe piață în perioada următoare, în condițiile în care finanțarea nu este una potrivită iar sistemul așa cum este structurat nu încurajează nicio eficiență, a susținut Adrian Grecu, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, în cadrul celei de a IV-a ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS), ce a avut loc în perioada 12-14 octombrie 2017.

”Sistemul așa cum este structurat nu încurajează nicio eficiență, adică din punctul de vedere al Ministerului Sănătății dacă am fraude, dacă resursele nu sunt utilizate corespunzător, dacă se fac rambursări, compensări nepotrivite, false tot felul de situații Ministerul, Casa nu văd nicio problemă, totul se duce pe spinarea producătorilor”, a precizat Adrian Grecu.

În România, utilizarea medicamentelor generice este în scădere , 58% din zile de tratament reprezintă industria de generice în România și 29% în valoare, însă încurajarea medicamentelor generice la un nivel mai înalt decât cel prezent ar putea aduce economii substanțiale.

Reprezentantul APMGR a subliniat faptul că în cazul industriei producătoare de medicamente generice povara fiscală este distribuită neuniform, nu ține cont de condiționarea de preț, bugetul de referință nu ține cont de consumul real, adaosurile de distribuție și farmacie sunt incluse în baza de calcul a taxei. ”Până acum nu a venit nimeni să-mi spună cu o justificare rezonabilă de ce ar trebui genericul în România să plătească pentru introducerea de molecule noi”, a punctat Grecu.

”Finanțarea ar trebui să fie cea potrivită, moleculele inovative să intre, să fie finanțate corespunzător, iar genericele cu menirea lor fie să vină să mărească accesul dat de prețul mult mai scăzut sau efectiv să facă niște economii în sistem care să poată fi folosite în alte parte.  (...) Trebuie să fie admiterea situației acestea că așa nu se mai poate și statul trebuie să se implice în această nevoie, să nu o lase doar în brațele industriei, pentru mine lucrurile sunt clare”, a adăugat președintele APMGR.

Acesta a prezentat o serie de soluții pentru redresarea pieței de generice, respectiv introducerea imediată a taxei clawback, să se țină cont de prețuri pentru medicamentele generice pe termen scurt și eliminarea taxei clawback pentru medicamenteke generice pe termen mediu, eliminarea referențierii externe pentru medicamentele generice, o procedură mai rapidă de aprobare a medicamentelor generice pe piață ar ajuta la scăderea costurilor medicamentelor, precum și introducerea medicamentelor inovative cu prețuri ridicate pe lista de medicamente compensate și gratuite doar cu contracte cost volum și/sau cost volum rezultat ce ar duce la economii pentru bugetul de stat de 290 milioane lei sau 490 milioane lei dacă discountul negociat ar fi de 20% respectiv 30%.

A patra ediție a CNFMS a avut loc în perioada 12-14 octombrie 2017 la Hotel Piatra Mare din Poiana Brașov și a reunit peste 300 de participanți din întreaga țară. Evenimentul a fost organizat sub egida ISPOR România, Camera Deputaților-Comisia pentru Sănătate, Societatea Română de Farmacoeconomie, UMF Tîrgu-Mureș-Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management, Universitatea Sapientia. Organizator științific este UMF Tîrgu-Mureș și Asociația Suryam, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de Health Events.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

România, pe ultimul loc în topul Euro Health Consumer Index

Manageri

Vizualizari: 689

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Problemele de finanțare, cele legislative, de organizare , de infrastructură, de personal, fraudele din sistem/corupția sunt punctele slabe ale sistemului sanitar românesc potrivit unei analize prezentate de conf. Dr. Diana Păun, Consilier de stat pe proble de sănătate în cadrul Președenției României, în cadrul celei de a IV-a ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS), ce a avut loc în perioada 12-14 octombrie 2017.

”Absența unui cadru strategic stabil a unei legislații coerente predictibile și sustenabile a unei finanțări adecvate au determinat ca sectorul serviciilor de sănătate să fie afectat de schimbările politice frecvente. Rezultatele slabe ale indicatorilor stării de sănătate sunt asociate cu disfuncționalitățile cunoscute ale sistemului de sănătate: deficit de medici și asistente medicale, piramida inversată a serviciilor medicale, corupție, infrastructură deficitară. Baza sistemului o reprezintă asistența medicală spitalicească-număr mare de internări, durata mare a spitalizării, număr mare de paturi de spital, toate acestea rezultând în costuri foarte mari pe acest segment, în detrimentul medicinei preventive”, a punctat conf. Dr. Diana Păun.

Există, însă, și puncte tari, resursa umană, sistemul de asigurări de sănătate, existența unei Strategii Naționale în domeniul sănătății și a unui Sistem Informatic Unic Integrat ăn ciuda frecventelor disfucnționalități ale acestuia.

România este unul dintre puținele state care nu a înregistrat un trend pozitiv în ultimii ani în ceea ce privește indicatorii incluși în analiza Euro Health Consumer Index, în anul 2015 fiind pe locul 32 din 35 de țări analizate, iar în anul 2016 ocupând ultimul loc. ”Rapoartele din anii 2015 și 2016 arată că toate statele care în anul 2015 ocupau o poziție inferioară României în clasament-Albania, Polonia, Muntenegru, au înregistrat o creștere a scorului total în 2016”, a adăugat Păun.

Prioritizarea prevenției, prin educarea populației în vederea menținerii stării de cănătate și alocarea de fonduri mai mari pentru emdicina primară, dar și prioritizarea aspectelor ce țin de sănătatea publică pentru diminuarea decalajului față de restul statelor membre aspecte ce trebuie luate în considerare, potrivit cosilierului de stat în Adminiztrația Prezidențială.

”Sănătatea trebuie privită ca un factor cheie de dezvoltare, ca o resursă pe termen lung și nu ca o consumatoare de resurse”, a mai spus Păun.

A patra ediție a CNFMS a avut loc în perioada 12-14 octombrie 2017 la Hotel Piatra Mare din Poiana Brașov și a reunit peste 300 de participanți din întreaga țară. Evenimentul a fost organizat sub egida ISPOR România, Camera Deputaților-Comisia pentru Sănătate, Societatea Română de Farmacoeconomie, UMF Tîrgu-Mureș-Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management, Universitatea Sapientia. Organizator științific este UMF Tîrgu-Mureș și Asociația Suryam, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de Health Events.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Achizițiile publice vor fi făcute centralizat prin Ministerul Sănătății

Toate procedurile de achiziții pe medicamente, dezinfectanți și servicii ale spitalelor din țară vor fi derulate la nivel central prin Ministerul Sănătății, a anunțat ministrul Sănătății, Florian Bodog, […]

Priorități în noul Contract Cadru

Debirocratizarea sistemului de asigurări de sănătate din România este un obiectiv pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate intenționează să-l atingă, motiv pentru care, recent, a fost […]

Experții analizează soluții pentru sistemul de sănătate la CNFMS 2017

Problemele din sistemul sanitar- accesibilitatea și disponibilitatea medicamentelor pe piață, politica de preț și taxa clawback, creșterile salariale în spitalele publice, Contractul Cadru, plata pe performanță, raportarea și […]

Conferința Națională de Farmacie, ediție aniversară

Cazuri clinice, interacțiuni medicamentoase, reglementări actuale în prescrierea medicamentelor, noutăți în medicația diferitelor patologii sunt teme ce vor fi dezbătute în cadrul celei de a zecea ediții a […]

Aproape 200 milioane de euro pentru noi programe de screening implementate de Ministerul Sănătății

Peste 14.000 de specialiști vor beneficia de formare în managementul diferitelor specialități pentru implementarea a noi programe de screening, derulate în premieră de către Ministerul Sănătății.  România va […]

Sistemul sanitar slăbit de lipsa de strategie și performanță scăzută

Articol publicat in Revista Health Anul 5 – Nr. 47 – editia tiparita – August 2017.

Institutul Cantacuzino predat Ministerului Apărării

Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino” va deveni Institutul Naţional de Cercetare Medico-Militară „Cantacuzino” trecând din subordinea Ministerului Sănătaţii în subordinea Ministerului Apărării Naționale, cu patrimoniul şi personalul aferent. […]

Director din Ministerul Sănătății demis pentru întârzierea achiziției vaccinului antigripal

Ministrul Sănătății, Florian Bodog a decis demiterea directorului general al Direcției generale de asistență medicală și sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății, Amalia Șerban, pe ”fondul întârzierilor înregistrate […]

Angajări la Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății va organiza concursuri sau examene pentru ocuparea unor posturi vacante din cadrul ministerului si a unor instituții aflate în subordinea sa, potrivit unui memorandum discutat în […]

Buget majorat în special pentru plata personalului din spitale

La prima rectificare bugetară pe anul 2017 Ministerului Sănătății i-a fost asigurată suplimentar  suma de 431 milioane lei pentru plata personalului, în principal pentru personalul medical din unitățile […]

Philips prezintă la IFA noi platforme digitale

La ediţia din acest an a IFA din Berlin, Germania, Royal Philips prezintă produse şi servicii noi care le permit consumatorilor să se implice mai mult în îngrijirea […]

Raport ”Relațiile financiare dintre industria farmaceutică și sistemul sanitar românesc 2016”

Un raport al Observatorului Român de Sănătate, intitulat ”Relațiile financiare dintre industria farmaceutică și sistemul medical românesc 2016” prezintă harta transferurilor de valoare realizate în 2016 între companiile […]

Modificări la Codul Fiscal privind serviciile medicale sub formă de abonament

Serviciile medicale sub formă de abonament suportate de către angajatori pentru angajații proprii nu vor fi incluse în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, în aceeași […]

CMR: Actul medical trebuie să se poată desfăşura în condiţii optime, în interesul profesiei şi al pacienţilor

Colegiul Medicilor din România atrage ateția asupra faptului că actul medical trebuie să se poată desfăşura în condiţii optime, în interesul profesiei şi al pacienţilor, făcând referire la […]

Fraudă la nivel înalt în sistemul de sănătate

Fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza […]

Poziția Comisiei de specialitate din Ministerul Sănătății privind tratamentele inovative în ortopedia pediatrică

Comisia Națională de Ortopedie Pediatrică a Ministerului Sănătății se opune oricărui tratament inovativ care nu are o susținere științifică potrivit prevederilor naționale și internaționale, potrivit unui comunicat de […]

Premieră națională la Institutul Inimii din Tîrgu-Mureș

La Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) Tîrgu-Mureș au fost efectuate, în premieră în România, două implantări percutane de valve pulmonare,  la două paciente în […]

Piața de produse OTC – ușoară scădere în T2 față de primele trei luni ale anului 2017

Piața de produse OTC din România, ce include medicamentele fără prescripție medicală, suplimentele alimentare și dispozitivele medicale pentru îngrijire personală, a scăzut cu aproximativ 7% în T2 2017 […]

1000 de abonați Concierge Medical, în primele șase luni de la lansare

Abonamentul Concierge Medical, lansat în luna ianuarie de Intermedicas, în colaborare cu Sanador, Spitalul Monza, Centrul Medical Medsana și Centrul Medical Academica a ajuns la peste 1000 de […]

Reprezentanții pacienților ar putea face parte din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății

Secretarul de stat Cristian Grasu a anunțat că se ia în calcul posibilitatea ca reprezentanții pacienților să facă parte din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, potrivit Agerpres. […]