Sanofi obţine aprobarea FDA pentru Toujeo, insulina bazală cu o singură administrare pe zi

Farmacisti

Vizualizari: 6743

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Sanofi a anunţat recent că Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) a autorizat medicamentul Toujeo® (insulină glargin [de origine ADNr] injectabilă, 300 U/ml), o insulină bazală cu acţiune de lungă durată, care se administrează o dată pe zi şi care contribuie la îmbunătăţirea controlului glicemiei la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 sau 2. Se preconizează că Toujeo® va fi disponibil în SUA la începutul celui de-al doilea trimestru al anului 2015.

“Sanofi se mândreşte cu portofoliul său de tradiţie îndelungată în diabet şi în tratamentul cu insulină, care include Lantus®, medicamentul care îi ajută pe pacienţi să-şi gestioneze diabetul de mai bine de un deceniu. Prin obţinerea autorizaţiei FDA pentru Toujeo, Sanofi îşi consolidează moştenirea solidă şi aşteaptă cu nerăbdare să le ofere persoanelor cu diabet această nouă opţiune de tratament”, a declarat Pierre ChancelSenior Vice-Preşedinte al Diviziei Globale Diabet a Sanofi.

Un nou studiu clinic randomizat, TAKE CONTROL1, a demonstrat un control mai bun glicemic (HbA1c) fără a creşte riscul de hipoglicemie la persoanele cu diabet zaharat tip 2 (DZ 2) care au utilizat Toujeo® (insulină glargin 300 unități/ml, Gla-300) şi au folosit o schemă simplă de titrare a dozei („titrare condusă de pacient”) comparativ cu pacienții a căror titrare a dozei a fost gestionată de către medicul lor („titrare condusă de medic”).

Participanții fie au început tratamentul cu insulina bazală Toujeo® sau au schimbat regimul de insulină bazală şi au trecut la Toujeo® de la o altă insulină bazală (incluzând insulină glargin 100 unități/ml, insulină detemir și NPH), menținând în același timp medicamentele antidiabetice orale administrate anterior (OAD). După 6 luni, pacienții cu diabet de tip 2 care au utilizat schema de titrare condusă de pacient au obținut o îmbunătățire a HbA1c (diferenţa mediei celor mai mici pătrate 0,13%, p=0,0247) comparativ cu cei care au urmat o schemă de titrare condusă de medic. Proporția de pacienți care au atins ținta glicemiei predefinite fără a prezenta hipoglicemie severă și/sau confirmată a fost de 67,5% în grupul cu titrarea condusă de pacient, spre deosebire de 58,4% în grupul în care  s-a folosit titrarea condusă de medic (RR 1,15 [1,02; 1,3], p=0,0187). Proporții similare de pacienți din ambele grupuri (6,4% comparativ cu 6,3%) au prezentat cel puțin un episod de hipoglicemie severă și/sau confirmată (<54 mg/dl). Rezultatele complete vor fi prezentate în 2018.

Rezultatele studiului TAKE CONTROL demonstrează faptul că pacienții pot aduce o contribuție importantă în ceea ce privește atingerea valorii țintă eficiente a glicemiei lor atunci când sunt bine instruiți și folosesc o insulină bazală precum Toujeo®”, a declarat Riccardo Perfetti, Vicepreședinte Departament Medical, Diabet şi Cardiovascular, Sanofi.

Sanofi desfășoară un program extins, comparativ, de date din practica clinică de rutină care include peste 200.000 pacienți din bazele de date din S.U.A. și UE. Datele comparative din practica curentă pot fi relevante pentru autorităţi şi societăţi de asigurare, precum și pentru alte organizații care evaluează modul în care rezultatele din studiile clinice pot fi transpuse în gestionarea de zi cu zi a diabetului. Două studii observaționale retrospective comparative, DELIVER 22 și DELIVER 33, au fost prezentate anterior, iar în DELIVER 22 s-a observat o reducere de 48% a evenimentelor hipoglicemice ce conduc la internare în spital sau la internare în Unitatea de Primiri Urgențe (rata de evenimente per 100 pacienți-luni: 1,97 comparativ cu 3,82, respectiv; p<0,01) cu Toujeo® spre deosebire de alte insuline bazale din S.U.A., ceea ce a dus la economii potențiale de până la 2.000 dolari USD per pacient pe an. Se estimează că în 2017 vor fi trimise pentru publicare date suplimentare din practica de rutină.

Design-ul și rezultatele studiului TAKE CONTROL

TAKE CONTROL este un studiu multinațional, multicentric, cu 2 grupuri paralele, randomizat în raport 1:1, în regim deschis, controlat, cu durata de 24 de săptămâni, care compară tratamentul cu Gla-300 al persoanelor cu diabet de tip 2 necontrolat (DZ 2), cu scheme de titrare diferite una gestionată de pacient, comparativ cu cea gestionată de medic. Obiectivul principal a fost acela de a demonstra non-inferioritatea controlului glicemic obţinut, măsurat prin modificarea HbA1c între momentul inițial și săptămâna 24. Pacienții au continuat tratamentul cu medicaţia antidiabetică orală (OAD) administrată anterior.

Acest studiu a inclus 631 pacienți cu DZ 2 necontrolat la screening (62% trataţi cu insulină bazală, 38% fără insulină), cu o vârstă medie de 63 de ani și cu o durată medie a diabetului de 12 ani. Diferența medie a reducerii HbA1c a fost de -0,13% în favoarea schemei de titrare a dozei condusă de pacient (p<0,0001 pentru non-inferioritate; ulterior s-a calculat p=0,0247 pentru superioritate, care a îndeplinit cerința de p=0,025). Procentul de pacienți la care s-a obţinut obiectivul compus (definit drept obiectiv secundar de evaluare) şi anume o țintă a glicemiei plasmatice a jeun automăsurate predefinite (SMPG) de 80-130 mg/dl fără evenimente hipoglicemice severe și/sau confirmate la  săptămâna 24 a fost în favoarea grupului cu titrarea dozei condusă de pacient. Per total, cel puțin un episod de hipoglicemie a fost raportat de 36,2% dintre pacienții din grupul cu titrarea dozei condusă de pacient și de 37,0% dintre pacienții din grupul cu titrarea dozei gestionată de medic. Hipoglicemia severă a fost raportată în cazul a 0,6% dintre pacienții din grupul cu titrarea dozei condusă de pacient și în cazul a 0,3% dintre pacienții din grupul cu titrarea dozei condusă de medic.


Rezumatul programului DELIVER

Programul DELIVER include mai multe analize retrospective non-intervenționale ale datelor din baza de date Predictive Health Intelligence Environment (PHIE) care include fișele medicale electronice din practica din S.U.A. şi reprezintă în prezent 37 de rețele integrate de furnizare de servicii medicale. Hipoglicemia a fost identificată prin codul de diagnostic (coduri ICD9/10) sau nivelul glicemiei (≤70 mg/dl la analiza de laborator).

Studiul observațional retrospectiv DELIVER 22 a inclus două grupuri cu caracteristici asemănătoare de 1.827 (n=3.654) adulți cu diabet tip 2 care sunt trataţi cu insulină bazală, şi care au schimbat regimul terapeutic anterior şi au trecut  fie pe Toujeo®, fie pe o altă insulină bazală (insulină glargin 100 unități/ml, insulină detemir sau insulină degludec). După 6 luni, pacienții care au trecut pe Toujeo® au prezentat cu 25% mai puține episoade hipoglicemice comparativ cu pacienții care au trecut pe alte insuline bazale (rata medie de episoade hipoglicemice per pacient pe an: 0,667 comparativ cu 0,902; diferență: -0,225 evenimente per pacient pe an; p<0,01) fără a compromite controlul glicemic. Pacienții care au trecut pe Toujeo® au prezentat mai puține vizite din orice cauză la spital, și mai puţine evenimente care au necesitat tratamente în ambulatoriu în perioada de urmărire de 6 luni spre deosebire de pacienții care trec pe o altă insulină bazală (diferența mediei celor mai mici pătrate referitoare la rata de evenimente: vizite la spital −0,177 evenimente/per pacient pe an, IÎ 95% [între −0,319 și −0,036], p=0,01; pacient tratat în ambulatoriu −0,985 evenimente/per pacient pe an, IÎ 95% [între −1,610 și −0,359], p<0,01). Aceste rezultate pot fi translatate în economii potențiale de până la 2.071 dolari USD per pacient pe an.

Studiul observațional retrospectiv DELIVER 33 a inclus 1.610 persoane cu diabet de tip 2 cu vârsta ≥65 care sunt tratate cu insulină bazală, care au schimbat regimul terapeutic anterior şi au trecut fie pe Toujeo®, fie pe o altă insulină bazală (insulină glargin 100 unități/ml, insulină detemir sau insulină degludec). Pacienții care au trecut pe Toujeo® au prezentat o probabilitate mai scăzută cu 57% de evenimente hipoglicemice în perioada de urmărire de 6 luni (raportul probabilităților: 0,432; IÎ 95%: 0,307 - 0,607, p<0,0001) comparativ cu cei care au trecut pe o altă insulină bazală. Trecerea pe Toujeo® sau pe o altă insulină bazală a condus la modificări comparabile ale HbA1c (diferența mediei celor mai mici pătrate -0,09%, p=0,24).

Referinţe bibliografice

  1. Sanofi, date la dosar: studiul TAKE CONTROL, număr EUdraCT 2015-001626-42, septembrie 2017.
  2. Zhou FL et al, Lower Risk of Hypoglycemia and Less Health Care Utilization in Basal Insulin-Treated Patients with Type 2 Diabetes (T2D) After Switching to Insulin Glargine 300 U/mL (Gla-300) vs Other Basal Insulins in Real-World Clinical Settings, Poster NR 1151, American Association of Clinical Endocrinologists (AACE) 26th Annual Scientific & Clinical Congress, Austin, TX, U.S., May 3–7 2017.
  3. Zhou FL et al, Older Adults with Type 2 Diabetes (T2D) Experience Less Hypoglycemia When Switching to Insulin Glargine 300 U/mL (Gla-300) vs Other Basal Insulins (DELIVER 3 Study), Poster 986-P, American Diabetes Association (ADA) 77th Scientific Sessions, San Diego, CA, U.S., June 10, 2017.

 

Pentru resurse multimedia asociate și mai multe informații despre programul DELIVER, accesați http://www.epresspack.net/sanofi-diabetes-toujeo/real-world-evidence.

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

„Sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” este neconstitutional

Farmacisti

Vizualizari: 10798

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.30 alin.(2) și (3) și art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.30 alin.(2) și (3), precum și sintagma 'sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului' din cuprinsul art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt neconstituționale.

Curtea a constatat că dosarul electronic de sănătate, instituit prin reglementările criticate, cuprinde date personale cu caracter medical, protejate prin art.26 din Constituție. În măsura în care statul a instituit prin lege o măsură în aplicarea dreptului la ocrotirea sănătății persoanei, prevăzut de art.34 din Constituție, tot acestuia îi revine obligația de a proteja și garanta caracterul confidențial al informațiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de același nivel. Aceasta întrucât nu este îndeajuns ca protejarea datelor medicale să fie realizată printr-o legislație infralegală, care este caracterizată printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate [a se vedea în acest sens Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, Decizia nr.51 din 16 februarie 2016 sau Decizia nr.61 din 7 februarie 2017]. Or, dispozițiile legale criticate nu reglementează în sine nicio măsură care să poată fi calificată drept garanție a dreptului la viață intimă, familială sau privată, astfel încât Curtea a constatat încălcarea art.26 din Constituție.

Totodată, Curtea a reținut că legislația infralegală adoptată în temeiul textelor legale criticate cuprinde, în realitate, garanțiile asociate art.26 din Constituție. Prin urmare, s-a ajuns la situația în care un act administrativ cu caracter normativ să stabilească aceste garanții, neprevăzute de lege, în condițiile în care legislația secundară trebuia să se limiteze doar la organizarea punerii în executare a acestor garanții. Actul administrativ normativ nu poate, prin conținutul său, să excedeze domeniului organizării executării legii. Printr-un atare procedeu s-ar ajunge la modificarea/ completarea însăși a legii. În consecință, Curtea a constatat și încălcarea art.1 alin.(5) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Ca-mere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, care a sesizat Curtea Constituțională.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Farmacisti

Vizualizari: 9748

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, în 2018 în România este dificil de realizat o analiză la nivel practic a felului în care este respectată obligația de asigurare a confidențialității actului medical de către personalul din spitalele și farmaciile din România.

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, a personalului medical pentru divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Acest lucru a dat de gândit mai multor cadre medicale și chiar a creat panică, în prima zi de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, respectiv 25 mai 2018, fiind observat un adevărat “bombardament de consimțăminte” aplicat pacienților din dorința de a obține garanția legalității prelucrării datelor, chiar dacă aceștia o aveau deja prin temeiul legal al profesiei.

Sondajele publicate de instituțiile media din România au pus in evidență faptul că cea mai mare parte din consumatorii români își doresc să citească sau să urmărească la televizor emisiuni despre persoane aflate în situații tragice, astfel că există o tendință tot mai evidentă a instituțiilor de media de a promova articole cu subiecte medicale considerate senzaționale, cu referiri la accidente cu victime, cazuri de malpraxis, tentative de sinucidere, agresivitate și consum de alcool.

Acest lucru pune presiune pe specialiștii din domeniul sanitar și chiar pe pacienții care au fost internați în același salon cu persoana vizată de presă, care ignoră de multe ori faptul că confidențialitatea reprezintă mai mult decât un principiu, este un instrument de protecție a vieții private și secretul medical este o condiție de bază a relației dintre profesionistul din domeniul sanitar și pacient, care garantează acest echilibru între conștiința profesională și încrederea acordată de pacient.

În România confidențialitatea este reglementată printr-un pachet complex de reglementări legale și coduri deontologice și de etică. Cu toate acestea, constat că există probleme serioase privind respectarea drepturilor pacienților atât din partea personalului din mediul sanitar, cât și din partea jurnaliștilor. Sub pretextul interesului public este încălcat principiul confidențialității, fiind publicate date care duc la indentificarea persoanei, care reprezintă o intruziune în viața acestora și nu poate fi justificată.

În acest context, intrarea în vigoare la data de 25 Mai 2018 a Regulamentului (UE) 2016/679 pare că este o soluție pentru reechilibrarea acestei situații printr-o “conformare forțată” a operatorilor de date, datorită introducerii unor amenzi record la nivel internațional.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru obținerea conformitații față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din domeniul sanitar românesc, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea Responsabililor privind protecția datelor.

O alta problemă cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa educației populației și a personalului de specialitate, în egală măsură, în ceea ce privește conștientizarea importaței datelor cu caracter personal care poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

În demersul de a identifica profilul pacientului român, reținem faptul că acesta are un acces mărit la tehnologie, o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (informații medicale denumite generic “Dr.Google”) și de pe rețelele de socializare, fiind un utilizator frecvent al internetului, cu un grad redus de conștientizare asupra riscurilor și importanței datelor cu caracter personal, dar cu un puternic simț de proprietate asupra lor.

Analizând din această perspectivă, pacientul în sine devine o provocare pentru întreg sistemul sanitar românesc, mai ales în contextul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, prin care se redefinesc drepturile pacientului ( “Dreptul la acces”, “Dreptul la ștergere”, “ Dreptul la rectificare”) întreg corpul profesional sanitar se va confrunta cu solicitări nejustificate, insuficient documentate sau pur și simplu emise din curiozitate, privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate asupra informațiilor medicale înregistrate în documentele medicale care sunt consumatoare de timp și pot duce astfel la scăderea calității actului medical prin redirecționarea resurselor pentru a răspunde acestor solicitări și noi obligații legale.

Prin analiza breșelor de securitate din domeniul sanitar, anterior datei de 25 Mai 2018, și prin dezvoltarea unor analize de risc cu proceduri concrete și planuri de evitare a reapariției acestor situații putem obține o apropiere de principiile și cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, concluzionând totodată că o conformitate totală este o utopie.

Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea actului medical în sistemul sanitar românesc rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și în lipsa unor repere unitare privind implementarea GDPR.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

19 medicamente noi intra pe listele acordate compensat si gratuit

Lista medicamentelor compensate și gratuite de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, în sistemul public de sănătate, se completează cu încă 19 noi denumiri comune internaționale […]

Un lanț de farmacii american își face intrarea pe piața din vestul țării

Kiehl’s, farmacia și compania creatoare de produse de îngrijire a pielii şi părului, originară din New York, inaugurează la Timişoara, luna aceasta, primul său magazin din vestul ţării […]

GSK România publică Raportul de Responsabilitate Corporativă

GSK România publică Raportul de Responsabilitate Corporativă, care arată impactul activității companiei asupra sistemului de sănătate și pacienților din România, în 2016 – 2017 Este singurul raport de […]

855 de farmacii independente s-au înrolat in programul Respiro, în primii 2 ani de la lansare

  RESPIRO, unul dintre cele mai dinamice programe de susținere a industriei farmaceutice din România, dezvoltat de A&D Pharma, lider pe piața locală de retail și distribuție de […]

Bayer îl numeşte pe Cătălin Radu la conducerea diviziei Pharmaceuticals

Operaţiunile diviziei Bayer Pharmaceuticals din România şi Republica Moldova vor fi coordonate, începând cu luna aceasta, de către Cătălin Radu, care preia astfel atribuţiile de la Dr. Gerhard […]

Încep negocierile pentru noi contracte cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita C

CNAS anunţă începerea procesului de negociere pentru încheierea de noi contracte cost-volum-rezultat pe aria terapeutică  hepatita cronică virală C, pentru un număr total de 13.000 pacienţi eligibili. Noua […]

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre: șase produse noi lansate şi sprijinirea sistemului de sănătate din România GSK România şi-a reîntărit angajamentul de a identifica, […]

Pacienta cu “aorta de portelan”, tratata minim invaziv prin procedura TAVI Transapical

Anual mii de pacienti romani sunt diagnosticati cu stenoza aortica, o afectiune degenerativa severa a inimii, pentru care tratamentul uzual recomandat este interventia pe cord deschis. Unii pacienti […]

„Cea mai mare rată a creșterii accidentale a transaminazelor este cauzată de suplimentele alimentare.”

„Farmacistul poate fi un adevărat „gatekeeper”, care să nu lase ca orice substanță să fie consumată fără recomandare  de către  pacient”, a declarat prof.univ.dr. Mircea Petru-Adrian în cadrul […]

2017: Sănătatea românească în cifre

Conform unei analize facute de Institutul National de Statistică, în anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60 mii unităţi sanitare (49 mii de […]

Durata de valabilitate a cardului național de sănătate se prelungește la 7 ani

Astăzi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se prelungește de la 5 la 7 ani termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data […]

Un pacient diagnosticat cu o formă severă de tumoră cerebrală a fost operat minim – invaziv

Un pacient in varsta de 66 de ani a fost operat cu succes pe creier de o echipa neurochirurgicala a Spitalului Clinic Sanador, printr-o interventie minim-invaziva realizata cu […]

Prima combinație injectabilă a două clase de medicamente antidiabetice disponibilă acum în România

Sanofi, lider pe piața locală de diabet, anunță disponibilitatea în România a tratamentului inovator SULIQUA, prima combinație titrabilă cu raport fix de insulină glargin 100 unități/ml și lixisenatidă, […]

Precizări privind activitatea furnizorilor de servicii medicale cu certificate digitale noi

Deoarece unele case de asigurări de sănătate au semnalat că în Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) nu pot fi înregistrate certificate digitale noi pentru acei furnizori […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament nou pentru o boală rară

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piața […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament indicat în prevenirea migrenei

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piață […]

Reevaluare a medicamentelor ce conțin substanța analgezică metamizol

Agenţia Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA) a demarat acțiunea de reevaluare a medicamentelor care conțin substanța analgezică metamizol, utilizată într-o serie de state membre ale […]

Viitorul produselor farmaceutice în contextul schimbării de atitudine și mentalitate a cumpărătorilor din farmacii, temă de dezbatere la Frama Practic

Există mai multe tipuri de pacienți cu care profesionistul din farmacie intră în contact zilnic. Sunt pacienți care vin în farmacie pentru a solicita sfatul specialistului, alții pentru […]

Dezbatere despre reglementarea și autoreglementarea publicității suplimentelor alimentare și dispozitivelor medicale

PRIA events, în parteneriat cu RAC și PRISA organizează conferința PRIA Food Supplements and Medical Devices Regulations în data de 20 iunie 2018, la hotel InterContinental București, sala […]