Sanofi și Regeneron anunță obținerea aprobării FDA pentru Dupixent® (dupilumab)

Management

Vizualizari: 1279

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Sanofi și Regeneron Pharmaceuticals, Inc. au anunțat că Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a aprobat Dupixent® (dupilumab) injectabil, primul și singurul medicament biologic aprobat pentru tratamentul adulților cu dermatită atopică (DA) moderată spre severă necontrolată adecvat cu medicamente topice pe bază de prescripţie sau pentru adulţii cărora aceste terapii nu le sunt indicate.

„Persoanele cu dermatită atopică moderată spre severă se confruntă cu simptome intense, uneori insuportabile, care le pot afecta în mare parte din viață”, a declarat Julie Block, Președinte și Chief Executive Officer al National Eczema Association. „Până în prezent, au existat puține opțiuni disponibile pentru tratarea persoanelor cu dermatită atopică moderată spre severă necontrolată. De aceea, aprobarea Dupixent® este atât de importantă pentru comunitatea noastră. Acum avem un tratament care îi va ajuta pe pacienții care suferă de această boală devastatoare”.

 Dupixent® este un anticorp monoclonal uman, conceput în mod special cu scopul de a inhiba semnalarea supra-activă a două proteine cheie, IL-4 și IL-13, considerate a fi principalele cauze ale inflamației subiacente persistente din DA. Dupixent® este disponibil sub forma unei seringi pre-umplute și poate fi auto-administrat prin injecție subcutanată o dată la două săptămâni, după o doză de atac inițială. Dupixent® se poate utiliza cu sau fără corticosteroizi topici. Nu este indicat pacienților alergici la dupilumab sau la oricare dintre ingrediente.

Dermatita atopică, forma cea mai comună a eczemei, este o boală inflamatoare cronică, cu simptome care se manifestă adesea ca o erupție cutanată. Dermatita atopică moderată spre severă este caracterizată de erupții cutanate care acoperă o mare parte din corp și poate include manifestări precum mâncărimi intense și persistente, uscăciunea, crăparea și înroșirea pielii, precum și formarea de cruste și supurații.i Mâncărimea este unul dintre simptomele cele mai împovărătoare pentru pacienți și poate fi debilitantă.ii Se estimează că 300.000 dintre adulții cu DA moderată spre severă necontrolată din SUA au cea mai mare nevoie de noi opțiuni de tratament.iii

„Dupixent® este rezultatul multor ani de cercetare neobosită din partea cercetătorilor noștri, cu privire la cauzele subiacente ale bolilor alergice și atopice. S-a demonstrat că în dermatita atopică, Dupixent® ajută la curățarea pielii și la gestionarea mâncărimii intense cauzate de boală”, a declarat George D. Yancopoulos, M.D., Ph.D., Founding Scientist, Președinte și Chief Scientific Officer, Regeneron. „Aprobarea anunțată astăzi nu ar fi fost posibilă fără devotamentul investigatorilor clinici și participarea pacienților implicați în programul clinic global LIBERTY AD”.

Dupixent® a fost evaluat de FDA cu prioritate, în cadrul unei proceduri accelerate rezervată pentru medicamentele care aduc îmbunătățiri semnificative privind siguranța sau eficacitatea în tratarea unor boli grave. Această evaluare a venit după ce, în 2014, FDA a desemnat Dupixent® drept Breakthrough Therapy (terapie revoluționară) pentru tratamentul dermatitei atopice moderată spre severă controlată necorespunzător. Desemnarea ca Breakthrough Therapy a fost creată de FDA pentru a accelera dezvoltarea și evaluarea medicamentelor dedicate tratării unor boli grave sau care pun viața în pericol. Dupixent® este primul medicament pentru o boală dermatologică, cu excepția cancerului dermatologic, pentru care se acordă acest statut.iv

„Ne străduim să transformăm inovația științifică în soluții terapeutice care aduc o schimbare majoră în viața oamenilor”, a declarat Olivier Brandicourt, M.D., Chief Executive Officer, Sanofi. „Aprobarea Dupixent® le oferă o nouă speranță adulților cu DA moderată spre severă din SUA și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu autoritățile de reglementare din întreaga lume pentru a oferi acest nou medicament important pacienților de pretutindeni.”

Sanofi Genzyme, unitatea globală de business a Sanofi dedicată îngrijirilor de specialitate, și Regeneron vor comercializa Dupixent® în Statele Unite. Se preconizează că Dupixent® va fi disponibil pentru pacienți și medici în SUA spre finalul acestei săptămâni.

Sanofi și Regeneron recunosc faptul că Dupixent® îi poate ajuta doar pe acei pacienți cu DA moderată spre severă necontrolată cărora li s-a prescris medicamentul dacă îl pot accesa și utiliza în mod corespunzător. Prin urmare, companiile au lansat Dupixent MyWayTM, un program specializat cuprinzător, care oferă suport și servicii pentru pacienți, în fiecare etapă a procesului de tratament.

Dupixent MyWayTM îi va ajuta pe pacienții eligibili care nu sunt asigurați, nu au acoperire prin asigurare sau au nevoie de asistență cu costurile aferente. În plus, Dupixent MyWayTM oferă suport personalizat din partea asistenților medicali înregistrați și a altor specialiști, care sunt disponibili non-stop pentru a discuta cu pacienții și pentru a-i ajuta să navigheze prin procesul complex de asigurare. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați www.Dupixent.com

Costul de achiziție en-gros (Wholesale Acquisition Cost -WAC) pentru Dupixent® în Statele Unite este de 37.000 de dolari anual. Se anticipează că pentru pacienți, plătitori și sistemele de sănătate costurile efective vor fi mai reduse, deoarece prețul WAC nu reflectă discounturile, rabaturile sau programele de asistență pentru pacienți.

Programul clinic LIBERTY AD și rezultatele acestuia

Dupixent® a fost aprobat pe baza datelor din programul clinic global LIBERTY AD, care a inclus trei studii pivot randomizate de fază 3, cunoscute ca SOLO 1, SOLO 2 și CHRONOS (în total au fost înrolați 2.119 de pacienți adulți). Studiile au examinat utilizarea Dupixent® fie în monoterapie (SOLO  1 sau SOLO 2, cu 1.379 de pacienți adulți înrolați), fie împreună cu corticosteroizi topici (CHRONOS, 740 de pacienți adulți înrolați), la pacienții cu DA moderată spre severă controlată necorespunzător. În toate aceste studii, Dupixent® administrat singur sau împreună cu corticosteroizi topici a îndeplinit obiectivele primare și secundare cheie, și anume:

  • În studiile SOLO 1 și SOLO 2, monoterapia cu Dupixent®a îmbunătățit semnificativ nivelul de curățare a pielii și extinderea generală și severitatea bolii:
    • După 16 săptămâni, în studiile SOLO 1 și SOLO 2, 38 și respectiv 36 de procente dintre pacienții care au primit Dupixent®300 mg o dată la două săptămâni au obținut o piele curată sau aproape curată, măsurată pe scara IGA cu 5 puncte (Investigator's Global Assessment (IGA) (obiectiv primar), comparativ cu 10 și respectiv 9 procente dintre cei care au primit placebo.
    • După 16 săptămâni, în studiile SOLO 1 și SOLO 2, 51 și respectiv 44 de procente dintre pacienții care au primit Dupixent®300 mg o dată la două săptămâni au obținut o reducere de 75% sau chiar mai mare a scorului EASI-75 (Eczema Area and Severity Index – indicele privind suprafața și severitatea eczemei) comparativ cu nivelul inițial, un obiectiv secundar cheie, comparativ cu 15 și respectiv 12 procente la cei care au primit placebo.
    • După 16 săptămâni, în studiile SOLO 1 și SOLO 2, 41 și respectiv 36 de procente dintre pacienții care au primit Dupixent®300 mg o dată la două săptămâni au obținut o îmbunătățire mai mare sau egală cu 4 puncte a intensității zilnice a pruritului raportat de pacienți, măsurat prin scara NRS (Pruritus Numerical Rating Scale), comparativ cu 12 și 10 procente dintre cei care au primit placebo.
  • În studiul CHRONOS, tratamentul cu Dupixent®împreună cu corticosteroizi topici (CST) a îmbunătățit semnificativ scorurile în ceea ce privește severitatea bolii în săptămânile 16 și 52, comparativ cu placebo împreună cu CST:
    • După 16 săptămâni, 39% dintre pacienții care au primit Dupixent®300 mg o dată la două săptămâni împreună cu CST au obținut o piele curată sau aproape curată (IGA 0 sau 1), obiectivul primar, comparativ cu 12% dintre pacienții care au primit placebo împreună cu CST.
    • După 16 săptămâni, 69% dintre pacienții care au primit Dupixent®300 mg o dată la două săptămâni împreună cu CST au obținut o reducere de 75% a scorului pe scara EASI-75 (obiectiv secundar cheie), un indice care măsoară severitatea eczemei, comparativ cu 23% dintre pacienții care au primit placebo cu CST.
    • După 16 săptămâni, 59% dintre pacienții care au primit Dupixent®300 mg o dată la două săptămâni împreună cu CST au obținut o îmbunătățire mai mare sau egală cu 4 puncte a intensității zilnice a mâncărimii raportate de pacienți, măsurată prin NRS, comparativ cu 20% dintre pacienții care au primit placebo cu CST.
    • Studiul a îndeplinit, de asemenea, și alte obiective secundare cheie la 52 de săptămâni, arătând că 36% dintre pacienții care au primit Dupixent®300 mg o dată la două săptămâni împreună cu CST au obținut o piele curată sau aproape curată (IGA 0 sau 1), comparativ cu 13% dintre pacienții care au primit placebo cu CST.

Cele mai frecvente evenimente adverse, reprezentând un procent sau mai mult dintre cazurile de administrare a tratamentului Dupixent®, au inclus reacții la locul de injectare, inflamarea ochilor și pleoapelor, inclusiv roșeață, tumefiere și mâncărimi, precum și afte în cavitatea bucală sau pe buze.

În decembrie 2016, Agenția Europeană a Medicamentului a acceptat spre evaluare cererea de autorizare a punerii pe piață depusă de Sanofi și Regeneron pentru Dupixent®, pentru tratamentul adulților cu DA moderată spre severă necontrolată.

Prezentarea programului Dupilumab

Dupilumab® este evaluat în prezent în cadrul unui program de dezvoltare cuprinzător pentru DA, care include studii referitoare la copiii cu DA severă (de la 6 luni la 11 ani) și adolescenții cu DA moderată spre severă (12-17 ani). În octombrie 2016, FDA a acordat statutul de Breakthrough Therapy pentru dupilumab, pentru ambele grupe de pacienţi. Aceste utilizări potențiale sunt investigaționale, iar siguranța și eficacitatea nu au fost evaluate și nici confirmate de nicio autoritate de reglementare până acum.

Dupilumab este, de asemenea, studiat și în alte boli inflamatoare considerate a fi determinate de citokinele IL- 4 și IL-13, inclusiv astmul necontrolat persistent (studiu de fază 3, ale cărui rezultate sunt așteptate spre finalul acestui an), polipoza nazală (fază 3) și esofagita eozinofilică (fază 2). Aceste utilizări potențiale sunt investigaționale, iar siguranța și eficacitatea nu au fost evaluate și nici confirmate de nicio autoritate de reglementare până acum. Pentru mai multe informații despre studiile clinice referitoare la dupilumab, vă rugăm să vizitați www.clinicaltrials.gov.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Management

Vizualizari: 8280

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției datelor, fiind mai degrabă o evoluție naturală în contextul procesului de digitalizare. Am putea spune chiar că “legislația aleargă după tehnologie” și era nevoie de o legislație unitară la nivel European, care să apere interesul cetățenilor în ceea ce privește informarea, transparența și asigurarea conștientizării și consimțământului asupra prelucrării datelor cu caracter personal.

România este ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% dintre gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%. Numai 6 din 10 agricultori au o maşină de spălat. 62% dintre ţăranii români nu au o baie în casă, cu o chiuvetă sau un duş, iar 72% dintre ei au toaletă în fundul grădinii. Aşa se face că pentru aproximativ jumătate dintre români, toaleta în condiţii civilizate rămâne un lux de neatins.

Cu toate acestea, două din trei gospodării au un computer acasă, iar circa 68% au internet, în creștere cu 3,6% puncte procentuale în 2017 față de 2016, conform unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică (INS). Mai mult, românii achziţionează produse IT şi articole de modă direct de pe telefonul mobil la fel de mult ca britanicii, în condiţiile în care rata de penetrare a smartphone-ului în rândul populaţiei de peste 16 ani a trecut de 70%.

Utilizatorii de internet din România petrec aproape 280 de minute zilnic online, 84% din utilizatori accesează internetul zilnic, mai exact 8 milioane de români, principalele lor teme de interes fiind ştirile, muzica, informaţiile din domeniul medical şi cele din zona culturală, potrivit Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).

Îngrijorător este faptul că, din ce în ce mai mulți români apelează la Dr. Google ( informații postate de pacienți și neprofesioniști pe forumuri, rețele de socializare, bloguri)  pentru a doua opinie,  crescând și mai mult lipsa de încredere în sistemul sanitar românesc și analizând “corectitudinea” fiecărui diagnostic sau schemei de tratament din prisma experienței altor pacienți.

 

Conștientizarea și educația, soluții pentru progres

Dacă ar fi fost să conștientizăm cu adevărat valoarea acestor date cu caracter personal ne-am fi dat deja seama că ele sunt și în prezent o monedă, plătim astăzi accesul “gratuit” la pagini cu informații de pe internet, cu acordul implicit de a ni se stoca și prelucra datele personale. Doar că această plată nu este întotdeauna transparentă, nu avem un extras bancar unde să contabilizăm aceste plăți, și valorile nu sunt rambursabile dacă nu suntem mulțumiți cu ceea ce “am cumpărat”.

Lipsa conștientizării importanței datelor cu caracter personal pentru cetățenii României este confirmată și de un studiu al UE care poziționează România pe ultimul loc, cu un procent de 47% răspunsuri afirmative date la ipoteza “Dezvăluirea de informații personale reprezintă o condiție a vieții moderne“. Interesant este totuși că în ciuda faptului că nu punem preț pe aceste date, 92% dintre români ar dori să fie informați dacă aceste date sunt pierdute sau furate, într-un mod absurd, având un simț pronunțat al posesiei unor date “fără importanță”. Altfel spus, românii nu pun un preț prea mare pe datele personale decât atunci când sunt furate sau pierdute.

Această lipsă a conștientizării duce la publicarea accidentală, pe rețelele de socializare, a foarte multe date cu caracter personal, de cele mai multe ori fără a ne pune problema obținerii consimțământului proprietarului. GDPR-ul nu poate stopa această practică, efectuată de către persoane fizice, având în vedere că el este obligatoriu de respectat de către operatorii de date cu interes economic, indiferent de forma de organizare.

În ianuarie 2017, în România erau înregistrate 9.600.000 de conturi de Facebook, cu o estimare oficială de conturi false sau duplicate între 1% și 2%. Dacă ar fi să ne raportăm la populația efectivă, în România aproape 45% dintre cetățenii cu vârsta între 0 și 100 de ani au cont de Facebook, adică 86% dintre internauții români.

Într-un alt studiul European, România este țara unde se înregistrează cea mai mare rată a utilizatorilor de rețele sociale și aplicații de mesagerie online, care au încredere în știrile și informațiile accesate prin intermediul acestora, 59% comparativ cu 36% media UE. La polul opus se află respondenții din Italia, Germania și Austria, unde numai 26%, 23%, respectiv 21% au încredere în informațiile și știrile disponibile pe rețelele sociale.

Poziția fruntașă în acest top nu face decât să confirme lipsa de conștientizare și educație a populației.

România, pe ultimul loc în topul țărilor digitalizate din Europa

Dacă vorbim despre tehnologizare, 1G, 2G, 3G, 4G și mai puțin cunoscut-ul 5G pot fi considerați indicatori ai digitalizarii. Primii patru indicatori ne duc cu gândul la tehnologia utilizată în comunicare, dar  5G-ul este mai mult decât atât: mașinile autonome, realitatea virtuală, orașele inteligente și dispozitivele IoT(Internet of things) sunt doar câteva dintre tehnologiile care vor beneficia masiv de apariția standardului 5G. Pe scurt, în viitor vom beneficia de proceduri chirurgicale mai simple, de mijloace de transport mai sigure și de posibilitatea de comunicații instant.

Comisia Europeană a publicat ultimul raport DESI, în care România figurează pe ultimul loc.

Indicele DESI (Digital Economy and Society Index) reprezintă gradul de digitalizare al economiei și al societății fiecăreia din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cea mai avansată țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%. Media UE este de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându-se pe ultimul loc.

Sunt 5 mari criterii după care Comisia Europeană se ghidează: Conectivitate, Capital Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale, Servicii publice digitale

Cum stăm la fiecare dintre aceste criterii DESI?

Conectivitate. Aici stăm cel mai bine, adică pe locul 22 din 28. Deşi acoperirea cu linii fixe  (89%) şi mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului (70% conexiuni rapide) şi prin costuri scăzute (1,1% din venit).

Capital Uman. Suntem pe ultimul loc la scorul agregat (28 din 28). Avem cel mai mic procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce priveşte competenţele de bază (28% din populaţie) şi numărul de angajaţi din IT (1,9% din angajaţi sunt în IT) şi pe locul 17 la numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT (16/mia de locuitori).

Modul de utilizare al internetului. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. 63% dintre utilizatori citesc ştiri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand şi 8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează reţele sociale.

Integrarea tehnologiei digitale. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. Prea puţine firme fac schimb electronic de informaţii (doar 22%), folosesc platforme de socializare pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii de cloud (5%) sau îşi vând produsele online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri).

Servicii publice digitale. Doar 6% dintre utilizatorii de internet accesează soluţii de e-guvernare, iar acestea nu folosesc formulare precompletate decât în proporţie de 12% şi nu rezolvă complet problema decât în 55% din cazuri. Stăm în schimb bine la publicarea datelor de către guvern, cu 63% din scorul maxim.

O altă observație este că Indicele DESI al României nu stagnează (e mai mare decât cel din 2017), dar viteza lui de creştere este mai mică decât a celorlalte state UE. Cu alte cuvinte, toate celelalte ţări UE se digitalizează mai repede decât România.

Proiecte ambițioase în domeniul digitalizarii în România

România are în plan introducerea unui sistem de identificare electronică (eID), un proiect ambițios pentru emiterea de cărți de identitate cu cip. Guvernul României intenționează să folosească eID ca instrument juridic pentru interacțiunea cetățenilor și a întreprinderilor cu guvernul. Sistemul vizat ar include, în mod voluntar, o semnătură electronică certificată, precum și o interconexiune cu cardul național de sănătate. Ca termen, prima introducere pe scară largă a noilor cărți de identitate este programată pentru 2019 (la 18 luni de la adoptarea actului legislativ).

Sistemul va fi finanțat din bugetul național, fiindu-i alocată o sumă de aproximativ 2 milioane de lei (aproximativ 450 000 de euro) pe an. Instituirea și utilizarea unui sistem de identificare electronică ușor de folosit și cu un grad ridicat de securitate ar facilita semnificativ interacțiunea electronică a cetățenilor și a IMM-urilor cu guvernul României. În plus, un astfel de sistem ar reduce semnificativ sarcinile administrative, cum ar fi costurile suplimentare suportate în prezent pentru utilizarea diferitelor scheme de certificare a semnăturii electronice.

În concluzie, poate GDPR-ul să reanimeze garantarea vieții private ?

GDPR-ul, în sine, ca și cadru legal, nu poate în mod direct să reanimeze garantarea vieții private, dar acest lucru va fi posibil prin ridicarea gradului de conștientizare al importanței acestor date cu caracter personal. Evident, a fost nevoie și încă este nevoie de o campanie intensivă de educare a populației, lucru care necesită timp și care va fi făcut cel mai probabil prin intermediul operatorilor și procesatorilor de date cu caracter personal, care au obligația asigurării transparenței și obligația informării angajaților și clienților persoanelor fizice.

Este nevoie de educație a personalului mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate.

Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc garantarea vieții private, dar trebuie să ținem cont în primul rând de ritmul lent de digitalizare și faptul că România ocupă în prezent ultimul loc în topul European al țărilor digitalizate.

În România, potențialul de crestere al garantării vieții private este unul mare dar dependența de internet și de informațiile online, dovedită prin numărul mare de accesări zilnice, și timpul petrecut online coroborat cu lipsa educației, dovedită prin gradul mare de încredere în știrile publicate pe rețelele de socializare, îngreunează semnificativ acest proces.

Rămâne să vedem rezultatele pe care le vor aduce toți acești factori, ținând cont de faptul că alinierea la principiile GDPR reprezintă de fapt schimbarea întregii opticii asupra datelor cu caracter personal și asupra protecției acestora. În primul rând trebuie să învățăm să recunoaștem o dată cu caracter personal dintr-un conglomerat de date și să ajungem să o protejăm în mod instinctiv și automat.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Noua conducere a Asociației Local American Working Group

Management

Vizualizari: 2897

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În cadrul Adunării Generale a Membrilor asociației Local American Working Group - LAWG din luna mai 2018 a fost aleasă noua componență a Consiliului Director, pentru o perioadă de doi ani. Ca urmare, Attila Fejer, Country Manager Eli Lilly România, a fost ales Preşedinte al asociației în mandatul 2018-2019. Din noua conducere LAWG fac parte, de asemenea, Christian Rodseth, Managing Director Janssen - compania farmaceutică a Johnson & Johnson România, care ocupă poziția de Vicepreşedinte şi Mirela Iordan, Country Manager Pfizer România, care ocupă funcția de Secretar General.

Între obiectivele noii conduceri LAWG se înscriu promovarea rolului inovației și al biotehnologiei, susținerea accesului pacienților români la terapii inovatoare, precum și identificarea unor soluţii sustenabile pentru finanțarea eficientă a sistemului de sănătate, adaptate nevoilor pacienților.

Attila Fejer este medic de profesie și are o experiență de peste 13 ani în industria farmaceutică, în cadrul companiei Eli Lilly. La preluarea mandatului conducerii Consiliului Director LAWG, dl. Fejer a declarat: „Ținând cont de viziunea asociației și proiectele pe termen mediu și lung, Local American Working Group își propune să susțină îmbunătățirea calității vieții pacienților din România prin accesul la cele mai noi alternative terapeutice. Pacienţii din România au dreptul şi doresc să fie trataţi la standarde identice cu concetăţenii lor europeni. Ţara noastră traversează o perioadă de creştere economică susţinută, care trebuie să se translateze şi în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, iar o populaţie sănătoasă, la rândul său, contribuie la creşterea economică. În acest sens, LAWG apreciază eforturile  depuse în ultimele 12 luni de către autoritățile din domeniul sanitar pentru actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite, precum și preocuparea pentru găsirea soluțiilor privind finanțarea sustenabilă a sistemului de sănătate. Suntem încrezători că autorităţile au conştientizat importanţa continuării procesului de rambursare în mod regulat și în următorii ani.

Având o experienţă de 15 ani în industria farmaceutică la nivel internaţional, dobândită în sectoare diferite ale acesteia, Christian Rodseth, Vicepreşedinte LAWG, a declarat: „Investiția în sănătate este o componentă importantă pentru evoluția sistemului sanitar. Unul dintre principalele beneficii ale unei finanţări optime este îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate a populației. Un sistem de sănătate actualizat la nevoile curente ale pacienților poate determina creşterea speranţei de viaţă, poate oferi o viaţă mai sănătoasă acestora, ceea ce este echivalent cu o populație activă și productivă mai mult timp, respectiv cu numeroase beneficii de ordin social şi economic pentru cetățeni.”

Mirela Iordan, Secretar General LAWG, a precizat în cadrul aceleiași întâlniri faptul că „Deschiderea autorităților către dialog pune bazele unui parteneriat pe termen lung, prin intermediul căruia să poată fi găsite soluții noi pentru adaptarea sistemului de sănătate la nevoile variate ale pacienților. Sănătatea este un domeniu care merită prioritate și investiții consecvente pentru menținerea acelui echilibru dezirabil la nivelul societății noastre.” Dna. Iordan este medic și are experiență de peste 21 de ani în industria farmaceutică din România.

Membrii noului Consiliu Director LAWG sunt de părere că preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România în 2019 oferă deosebita oportunitate ca autoritățile române să sprijine inclusiv la nivel european cercetarea științifică fundamentală în domeniul medical, precum și politicile publice care dezvoltă accesul la inovație și aduc progresul medical mai aproape de toți cetățenii UE.

Local American Working Group (LAWG) reunește companiile farmaceutice lidere la nivel mondial în domeniul cercetării și biotehnologiei, care își dedică activitatea dezvoltării medicamentelor inovatoare, cu scopul de a oferi pacienților o viață mai sănătoasă, mai lungă și mai productivă. LAWG a fost înființat în România în 2010, cu sprijinul organizației Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) și reprezintă 14 companii: AbbVie, Amgen, AstraZeneca, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Janssen – companie farmaceutică a Johnson & Johnson, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Pfizer, Roche, Sanofi și UCB.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Profesiune libera sau persoana vizata?

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special […]

Înființarea a opt centre de transfuzie sanguină, cu puncte de colectare a plasmei, în planul Ministerului Sănătății

Ministerul Sănătății are în vedere înfiinţarea a opt centre regionale de transfuzie sanguină, cu puncte de colectare a plasmei, reabilitarea şi dotarea centrelor judeţene de transfuzie sanguină, dar […]

Prof. dr. Alexandru Rafila, ales membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Adunarea Generală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a aprobat vineri prin vot nominalizarea din partea Regiunii Europene a OMS a prof. dr. Alexandru Rafila drept membru în Comitetul […]

Tehnologia revoluționează sistemul medical și industria farmaceutică. iCEE.health revine în București, pe 14 iunie.

Lansat acum trei ani ca secțiune dedicată inovației în sănătate la iCEE.fest, iCEE.health reunește întregul ecosistem eHealth – fiind singurul eveniment în inovație în sănătate din Europa care […]

CNAS, ”sistemul informatic este pe deplin operațional”

Lucrările de soluţionare a fluctuaţiilor apărute în funcţionarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate au fost finalizate cu succes, iar rezultatul confirmă faptul că nu au existat pierderi/deteriorări […]

Bilete de trimitere, rețete, concedii medicale și de la medicii care nu au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate

Pacienții asigurați vor putea beneficia de bilete de trimitere gratuite pentru consultații de specialitate și paraclinice, concediu medical și rețetă compensată sau gratuită și în cazul prezentării la […]

Lista de medicamente compensate și gratuite ar putea fi actualizată trimestrial

Lista cu denumirile medicamentelor de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală şi a celor acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate trebuie actualizate trimestrial susține ministrul […]

Studiu: Obezitatea crește riscul de cancer la tinerii cu vârste între 20 și 44 de ani

19 mai – Ziua Europeană a Obezității. Un studiu publicat de Asociația Europeană de Studiu al Obezității asociază epidemia de obezitate cu apariția cancerului la adulții tineri, cu […]

CONSENS ÎN LUMEA EXPERȚILOR INTERNAȚIONALI: VACCINAREA ANTI-HPV ESTE O PRIORITATE PENTRU ROMÂNIA

Board-ul Internațional al HPV: În contextul în care, în România, se înregistrează cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, implementarea unui […]

O NOUĂ REPREZENTANȚĂ ACIBADEM ÎN ROMÂNIA

La sfârșitul săptămânii trecute, a avut loc deschiderea oficială a biroului Acıbadem din Cluj-Napoca – reprezentanța oficială a grupului Acıbadem și un spațiu menit să îi ajute pe […]

MEDICOVER ACHIZIȚIONEAZĂ SPITALUL PELICAN

Medicover – unul dintre principalii furnizori privați de servicii medicale și de diagnostic din România a semnat o înțelegere pentru achiziția pachetului majoritar de acțiuni din cadrul Spitalului […]

Cancerul de col uterin, o provocare în România anului 2018

La nivel mondial, cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer în rândul femeilor, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Astfel, în anul 2012 au […]

Studiu: Românii au auzit de Boala Parkinson, dar majoritatea nu au fost niciodată la un consult neurologic

9 din 10 români au auzit de Boala Parkinson și 8 din 10 au identificat tremorul ca simptom al acestei afecțiuni. Doar o mică parte dintre respondenți au […]

Cursuri GDPR pentru angajatii din sistemul sanitar

Ce trebuie sa stim despre GDPR ? Incepand cu 25 mai 2018 intra in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune in […]

Dans în sala de operații a Spitalului Județean Covasna

Un videoclip inedit postat la sfârșitul săptămânii trecute pe pagina de Facebook a Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe a adunat în doar patru zile peste 45.000 de vizualizări. […]

Domenii de manifestare a corupției în sistemul public de sănătate din România, identificate de DNA

Direcția Națională Anticorupție a identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul public de sănătate din România, în cadrul studiului pe tema ”Corupția în sistemul public de […]

Piața serviciilor medicale și primele confuzii alarmante în implementarea GDPR

La nivelul unei companii cu peste 1.400 de angajați , implementarea greșită a regulilor de protecție a datelor personale a fost relevată de transmiterea unui e-mail către destinatarul necorespunzător. Importanța nu […]

Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita deschide a patra unitate medicală în București

Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita, orientat în special pe intervenții medicale minim invazive în toate specialitățile chirurgicale, continuă planurile de extindere și deschide al patrulea centru în […]

MSD România anunță numirea lui Nicolas Renard în rolul de Director General

Cu o experiență de peste 16 în MSD, Nicolas Renard preia responsabilitatea de a accelera dezvoltarea strategică a filialei din România, una dintre primele zece companii farmaceutice din […]

A FI SAU A NU FI INTERCONECTAT ONLINE LA … SĂNĂTATE

În ultima decadă a crescut îngrijorător de mult frecvența afecțiunilor acute și cronice legate de stilul de viață necorespunzător, alimentația excesivă și neregulată, lipsa de activitate fizică sau […]