Studiu: Obezitatea crește riscul de cancer la tinerii cu vârste între 20 și 44 de ani

Farmacisti

Vizualizari: 6852

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

19 mai – Ziua Europeană a Obezității. Un studiu publicat de Asociația Europeană de Studiu al Obezității asociază epidemia de obezitate cu apariția cancerului la adulții tineri, cu vârste sub 50 de ani. Greutatea în exces este asociată cu risc crescut de cancer, morbiditate și mortalitate și nu sporește doar incidența cancerului, dar îi și accelerează dezvoltarea. În asociere cu extinderea la nivel mondial a obezității, asta înseamnă o creștere iminentă a cancerelor asociate obezității la adulții tineri. (https://www.europeanobesityday.eu/category/news/)

 

Mai mult de jumătate din români sunt supraponderali.

Peste 55% din populația adultă a României se confruntă cu kilogramele în plus, în creștere cu 5 procente față de ultimul studiu, realizat în 2017 de Nielsen CEE. Totodată, kilogramele în plus au început să apară în ultimii 5 ani pentru 40% din românii cu probleme de greutate, iar un sfert dintre români se confruntă cu surplusul de kilograme de peste un deceniu.

Aproape 1.000.000 de români susțin că mănâncă doar o singură masă/zi, în timp ce alţi aproximativ 400.000 de adulţi au mai mult de 6 mese într-o singură zi. Mai mult decât atât, peste 90% din oameni recunosc că reuşesc să mănânce abia după ora 18.00. Printre alimentele consumate zilnic de către români se află carnea, pâinea sau legumele. Dulciurile şi produsele de patiserie sunt şi ele printre opţiunile de zi cu zi pentru 40% din români. 12% dintre ei mănâncă și fast-food cel puțin o dată pe săptămână. Iar 36% dintre români nu practică deloc sport.

 

Studiu internațional: legătura dintre obezitate și cancerele apărute la tineri

În aceste condiții, concluziile unor studii internaționale recente nu ar trebui să ne lase indiferenți. Conform Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului (IARC), au fost identificate suficiente dovezi care să lege excesul de grăsime corporală de apariția a 13 tipuri de cancer la persoane sub 50 de ani.

 

  Cancere asociate obezității Incidența cazurilor noi în SUA (.mii) Intervalul de vârstă pentru incidența obișnuită (ani) Cazuri noi care apar între 20-44 ani (%)
1 Mamar 253 55 - 84 10,5
2 Colon 135 45 - 84 5,8
3 Rinichi 63 55 - 74 7,8
4 Endometrial 61,3 45 - 74 7,3
5 Tiroidă 57 20 - 64 23,9
6 Pancreas 54 55 - 84 2,4
7 Ficat 41 55 - 84 2,5
8 Mielom 30 55 - 84 3,5
9 Stomac 28 55 - 84 6,2
10 Meningiom 27 45 - 74 16,8
11 Ovarian 22 45 - 84 10,6
12 Esofagial 17 55 - 84 2,3
13 Vezică biliară 7 65 - 90 -

 

Aceste date demonstrează o contribuție importantă a obezității la cancerele de colon și rect, tiroidă, esofag, pancreas, și rinichi la bărbați și la cancerul de sân, colon, rinichi, endometru, esofag și vezica biliară la femei.

Conform tabelului, tipurile de cancere sunt aranjate, în prima coloană, în ordinea incidenței anuale a cazurilor noi din SUA. Coloana a doua arată incidența obișnuită a intervalului de vârstă pentru fiecare dintre aceste tumori. Vârsta medie la care sunt diagnosticate toate cazurile de cancer în Statele Unite este de 66 de ani

Din 253.000 de cazuri noi de cancer mamar în Statele Unite, peste 35.000 pot fi atribuite obezității. Iar pentru cancerul colorectal, peste 33 de mii de cazuri noi sunt asociate cu excesul de greutate. Pe baza calculelor, în 2017, mai mult de 144.000 din aceste 13 tipuri de cancer care au apărut în Statele Unite au fost atribuite obezității. Așa cum arată ultima coloană din tabel, cel puțin 9 dintre aceste cancere asociate obezității au fost raportate ca fiind întâlnite frecvent la adulții tineri și se află în topul bolilor de care suferă tinerii de peste 20 de ani.

 

O nouă soluție pentru românii obezi în chirurgia bariatrică

În total, populaţia României are peste 200.000 tone de exces ponderal. Mulţi români apelează la măsura radicală de a scăpa de grăsimea în exces, fie că este vorba de operaţii de micşorare a stomacului sau de montare a unui inel gastric. La noi în ţară se realizează în jur de 1700- 1800 de operaţii chirurgicale pe an. Costurile diferă în funcţie de tipul procedurii şi de particularităţile pacientului. Preţul unei astfel de intervenţii variază între 5.000 şi 10.000 de euro. Majoritatea se fac în instituţii private. Recuperarea poate dura de la 48 până la 72 de ore. În urma intervenției, pacienții pot ajunge să elimine, în medie, până la 80% din excesul ponderal.

Problema apare atunci când acești pacienți trebuie să-și mențină greutatea. Studiile de specialitate arată că, în medie, după 5 ani de la o intervenție bariatrică, unul din cinci pacienți iau din nou în greutate.

Recent, românii care suferă de obezitate morbidă şi vor să scape de kilogramele în plus au acces în ţară la o nouă procedură chirurgicală, mai eficientă decât operaţiile bariatrice clasice. Intervenţia presupune montarea unei benzi elastice în jurul stomacului, care să limiteze cantitatea de alimente ingerate şi care, pe termen lung, împiedică luarea în greutate.

În România, acestă intervenție este realizată de Victor Diaconu, medic specialist în chirurgia bariatrică, în cadrul Centrului de Diagnostic și Tratament Provita. Până acum s-au făcut trei astfel de operaţii, iar pacienţii care au beneficiat de noul tip de tratament sufereau de obezitate morbidă.

„Benzile gastrice se monează laparoscopic, în momentul în care pacienții fac un Bypass gastric sau o operaţie de micşorare a stomacului, iar recuperarea nu diferă cu nimic faţă de intervențiile clasice.”- Victor Diaconu, medic primar de chirurgie generală, specializat în chirurgia metabolică.

Spre deosebire de operațiile bariatrice clasice, care presupun doar micșorarea volumului stomacului, benzile gastrice îl împiedică să se mai dilate, ceea ce induce mai rapid pacientului senzaţia de saţietate. Conform statisticilor realizate în SUA, la cinci ani de la operaţie, doar 3% dintre pacienţi au început să se îngraşe, faţă de 20%, în cazul celor care nu au beneficiat de un astfel de dispozitiv medical. În comparaţie cu inelul gastric, care poate provoca leziuni pe stomac, banda eleastică se monează larg şi intră în acţiune doar în momentul în care stomacul începe să se dilate.

 

Ce înseamnă o greutate normală.

Mulți dintre români nu știu nici măcar ce înseamnă o greutate normală. Matematic, indicele de masă coroporală se poate afla dacă se împarte greutatea la pătratul înălțimii.

Parctic, dacă o persoană de 1,60 m are mai puțin de 63 de kilograme, înseamnă ca este normală. Dacă depășește această limită, este supraponderală, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Dacă are mai mult de 77 de kilograme, deja vorbim despre obezitate.

 

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

„Sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” este neconstitutional

Farmacisti

Vizualizari: 40436

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.30 alin.(2) și (3) și art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.30 alin.(2) și (3), precum și sintagma 'sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului' din cuprinsul art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt neconstituționale.

Curtea a constatat că dosarul electronic de sănătate, instituit prin reglementările criticate, cuprinde date personale cu caracter medical, protejate prin art.26 din Constituție. În măsura în care statul a instituit prin lege o măsură în aplicarea dreptului la ocrotirea sănătății persoanei, prevăzut de art.34 din Constituție, tot acestuia îi revine obligația de a proteja și garanta caracterul confidențial al informațiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de același nivel. Aceasta întrucât nu este îndeajuns ca protejarea datelor medicale să fie realizată printr-o legislație infralegală, care este caracterizată printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate [a se vedea în acest sens Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, Decizia nr.51 din 16 februarie 2016 sau Decizia nr.61 din 7 februarie 2017]. Or, dispozițiile legale criticate nu reglementează în sine nicio măsură care să poată fi calificată drept garanție a dreptului la viață intimă, familială sau privată, astfel încât Curtea a constatat încălcarea art.26 din Constituție.

Totodată, Curtea a reținut că legislația infralegală adoptată în temeiul textelor legale criticate cuprinde, în realitate, garanțiile asociate art.26 din Constituție. Prin urmare, s-a ajuns la situația în care un act administrativ cu caracter normativ să stabilească aceste garanții, neprevăzute de lege, în condițiile în care legislația secundară trebuia să se limiteze doar la organizarea punerii în executare a acestor garanții. Actul administrativ normativ nu poate, prin conținutul său, să excedeze domeniului organizării executării legii. Printr-un atare procedeu s-ar ajunge la modificarea/ completarea însăși a legii. În consecință, Curtea a constatat și încălcarea art.1 alin.(5) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Ca-mere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, care a sesizat Curtea Constituțională.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Farmacisti

Vizualizari: 23714

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, în 2018 în România este dificil de realizat o analiză la nivel practic a felului în care este respectată obligația de asigurare a confidențialității actului medical de către personalul din spitalele și farmaciile din România.

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, a personalului medical pentru divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Acest lucru a dat de gândit mai multor cadre medicale și chiar a creat panică, în prima zi de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, respectiv 25 mai 2018, fiind observat un adevărat “bombardament de consimțăminte” aplicat pacienților din dorința de a obține garanția legalității prelucrării datelor, chiar dacă aceștia o aveau deja prin temeiul legal al profesiei.

Sondajele publicate de instituțiile media din România au pus in evidență faptul că cea mai mare parte din consumatorii români își doresc să citească sau să urmărească la televizor emisiuni despre persoane aflate în situații tragice, astfel că există o tendință tot mai evidentă a instituțiilor de media de a promova articole cu subiecte medicale considerate senzaționale, cu referiri la accidente cu victime, cazuri de malpraxis, tentative de sinucidere, agresivitate și consum de alcool.

Acest lucru pune presiune pe specialiștii din domeniul sanitar și chiar pe pacienții care au fost internați în același salon cu persoana vizată de presă, care ignoră de multe ori faptul că confidențialitatea reprezintă mai mult decât un principiu, este un instrument de protecție a vieții private și secretul medical este o condiție de bază a relației dintre profesionistul din domeniul sanitar și pacient, care garantează acest echilibru între conștiința profesională și încrederea acordată de pacient.

În România confidențialitatea este reglementată printr-un pachet complex de reglementări legale și coduri deontologice și de etică. Cu toate acestea, constat că există probleme serioase privind respectarea drepturilor pacienților atât din partea personalului din mediul sanitar, cât și din partea jurnaliștilor. Sub pretextul interesului public este încălcat principiul confidențialității, fiind publicate date care duc la indentificarea persoanei, care reprezintă o intruziune în viața acestora și nu poate fi justificată.

În acest context, intrarea în vigoare la data de 25 Mai 2018 a Regulamentului (UE) 2016/679 pare că este o soluție pentru reechilibrarea acestei situații printr-o “conformare forțată” a operatorilor de date, datorită introducerii unor amenzi record la nivel internațional.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru obținerea conformitații față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din domeniul sanitar românesc, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea Responsabililor privind protecția datelor.

O alta problemă cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa educației populației și a personalului de specialitate, în egală măsură, în ceea ce privește conștientizarea importaței datelor cu caracter personal care poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

În demersul de a identifica profilul pacientului român, reținem faptul că acesta are un acces mărit la tehnologie, o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (informații medicale denumite generic “Dr.Google”) și de pe rețelele de socializare, fiind un utilizator frecvent al internetului, cu un grad redus de conștientizare asupra riscurilor și importanței datelor cu caracter personal, dar cu un puternic simț de proprietate asupra lor.

Analizând din această perspectivă, pacientul în sine devine o provocare pentru întreg sistemul sanitar românesc, mai ales în contextul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, prin care se redefinesc drepturile pacientului ( “Dreptul la acces”, “Dreptul la ștergere”, “ Dreptul la rectificare”) întreg corpul profesional sanitar se va confrunta cu solicitări nejustificate, insuficient documentate sau pur și simplu emise din curiozitate, privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate asupra informațiilor medicale înregistrate în documentele medicale care sunt consumatoare de timp și pot duce astfel la scăderea calității actului medical prin redirecționarea resurselor pentru a răspunde acestor solicitări și noi obligații legale.

Prin analiza breșelor de securitate din domeniul sanitar, anterior datei de 25 Mai 2018, și prin dezvoltarea unor analize de risc cu proceduri concrete și planuri de evitare a reapariției acestor situații putem obține o apropiere de principiile și cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, concluzionând totodată că o conformitate totală este o utopie.

Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea actului medical în sistemul sanitar românesc rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și în lipsa unor repere unitare privind implementarea GDPR.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

19 medicamente noi intra pe listele acordate compensat si gratuit

Lista medicamentelor compensate și gratuite de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, în sistemul public de sănătate, se completează cu încă 19 noi denumiri comune internaționale […]

Un lanț de farmacii american își face intrarea pe piața din vestul țării

Kiehl’s, farmacia și compania creatoare de produse de îngrijire a pielii şi părului, originară din New York, inaugurează la Timişoara, luna aceasta, primul său magazin din vestul ţării […]

GSK România publică Raportul de Responsabilitate Corporativă

GSK România publică Raportul de Responsabilitate Corporativă, care arată impactul activității companiei asupra sistemului de sănătate și pacienților din România, în 2016 – 2017 Este singurul raport de […]

855 de farmacii independente s-au înrolat in programul Respiro, în primii 2 ani de la lansare

  RESPIRO, unul dintre cele mai dinamice programe de susținere a industriei farmaceutice din România, dezvoltat de A&D Pharma, lider pe piața locală de retail și distribuție de […]

Bayer îl numeşte pe Cătălin Radu la conducerea diviziei Pharmaceuticals

Operaţiunile diviziei Bayer Pharmaceuticals din România şi Republica Moldova vor fi coordonate, începând cu luna aceasta, de către Cătălin Radu, care preia astfel atribuţiile de la Dr. Gerhard […]

Încep negocierile pentru noi contracte cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita C

CNAS anunţă începerea procesului de negociere pentru încheierea de noi contracte cost-volum-rezultat pe aria terapeutică  hepatita cronică virală C, pentru un număr total de 13.000 pacienţi eligibili. Noua […]

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre: șase produse noi lansate şi sprijinirea sistemului de sănătate din România GSK România şi-a reîntărit angajamentul de a identifica, […]

Pacienta cu “aorta de portelan”, tratata minim invaziv prin procedura TAVI Transapical

Anual mii de pacienti romani sunt diagnosticati cu stenoza aortica, o afectiune degenerativa severa a inimii, pentru care tratamentul uzual recomandat este interventia pe cord deschis. Unii pacienti […]

„Cea mai mare rată a creșterii accidentale a transaminazelor este cauzată de suplimentele alimentare.”

„Farmacistul poate fi un adevărat „gatekeeper”, care să nu lase ca orice substanță să fie consumată fără recomandare  de către  pacient”, a declarat prof.univ.dr. Mircea Petru-Adrian în cadrul […]

2017: Sănătatea românească în cifre

Conform unei analize facute de Institutul National de Statistică, în anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60 mii unităţi sanitare (49 mii de […]

Durata de valabilitate a cardului național de sănătate se prelungește la 7 ani

Astăzi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se prelungește de la 5 la 7 ani termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data […]

Un pacient diagnosticat cu o formă severă de tumoră cerebrală a fost operat minim – invaziv

Un pacient in varsta de 66 de ani a fost operat cu succes pe creier de o echipa neurochirurgicala a Spitalului Clinic Sanador, printr-o interventie minim-invaziva realizata cu […]

Prima combinație injectabilă a două clase de medicamente antidiabetice disponibilă acum în România

Sanofi, lider pe piața locală de diabet, anunță disponibilitatea în România a tratamentului inovator SULIQUA, prima combinație titrabilă cu raport fix de insulină glargin 100 unități/ml și lixisenatidă, […]

Precizări privind activitatea furnizorilor de servicii medicale cu certificate digitale noi

Deoarece unele case de asigurări de sănătate au semnalat că în Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) nu pot fi înregistrate certificate digitale noi pentru acei furnizori […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament nou pentru o boală rară

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piața […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament indicat în prevenirea migrenei

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piață […]

Reevaluare a medicamentelor ce conțin substanța analgezică metamizol

Agenţia Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA) a demarat acțiunea de reevaluare a medicamentelor care conțin substanța analgezică metamizol, utilizată într-o serie de state membre ale […]

Viitorul produselor farmaceutice în contextul schimbării de atitudine și mentalitate a cumpărătorilor din farmacii, temă de dezbatere la Frama Practic

Există mai multe tipuri de pacienți cu care profesionistul din farmacie intră în contact zilnic. Sunt pacienți care vin în farmacie pentru a solicita sfatul specialistului, alții pentru […]

Dezbatere despre reglementarea și autoreglementarea publicității suplimentelor alimentare și dispozitivelor medicale

PRIA events, în parteneriat cu RAC și PRISA organizează conferința PRIA Food Supplements and Medical Devices Regulations în data de 20 iunie 2018, la hotel InterContinental București, sala […]