În ultima decadă a crescut îngrijorător de mult frecvența afecțiunilor acute și cronice legate de stilul de viață necorespunzător, alimentația excesivă și neregulată, lipsa de activitate fizică sau stresul cotidian suplimentat de amplificarea expunerilor la factorii de risc ambientali.

Timpul nu ne permite accesarea permanentă a unor specialiști, informațiile medicale sau cele referitoare la alimentație sunt uneori contradictorii sau prea numeroase, riscurile legate de comportamentele noastre nesănătoase sunt tot mai vizibile și cu repercusiuni la vârste tot mai tinere.

În aceste cazuri, intervențiile comunitare și programele educaționale școlare sunt extrem de importante, ca măsuri preventive, atât în comunitățile de tineri cât și în cele de susținere a adulților sau seniorilor.

Pentru eficientizarea acestor intervenții, comunicarea permanentă cu grupurile țintă, monitorizarea continuă, informațiile actualizate (inclusiv cele de tip telemedicină), platformele de feed-back, programele de implicare directă-live și mai ales aplicațiile mobile sunt instrumente eficiente și atractive ale medicinei preventive.

Metabezitatea este termenul folosit de Dr. Fleming (USA) pentru a descrie pachetul de afecțiuni interconectate: diabet, obezitate, sindromul metabolic, bolile cardiovasculare, dislipidemie, cancer și bolile neurodegenerative, care au aceleași rădăcini metabolice și inflamatorii și sunt o sarcină enormă pentru sănătate și economie.

În SUA, potrivit statisticilor, 1 din 2 adulţi este supraponderal/obez în timp ce în România 1 din 4 adulți este supraponderal/obez. În România, potrivit EUROSTAT, proporţia cea mai mare a obezităţii la femei se înregistrează în rândul celor cu grad de şcolarizare scăzut, pe când la bărbaţi în rândul celor cu grad de şcolarizare înalt. România ocupă ultimele poziții în Europa în privința activității fizice zilnice a adolescenților-fetele desfășoară mai puțină activitate fizică decât băieții, iar activitatea desfășurată scade odată cu înaintarea în vârstă, simultan cu creșterea comportamentelor sedentare.

Obezitatea este interconectată cu bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, cancerul, litiaza biliară, bolile neurodegenerative, apneea de somn etc. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat în anul 2017 faptul că Indicele de Masa Corporală crescut a fost răspunzător pentru 2,9 milioane de decese, iar combinat și cu sedentarismul, a fost responsabil pentru 6 milioane de decese, apropiindu-se astfel de mortalitatea cauzată de hipertensiunea alimentară.

Problemele psihologice, asociate obezității, sunt destul de frecvente și uneori foarte serioase: persoanele obeze sunt stigmatizate, depresia și scăderea stimei de sine pot influența calitatea vieții indivizilor, dar și sănătatea mentală, atingerea obiectivelor educaționale sau a proiectelor profesionale. Se înregistrează costuri directe tot mai ridicate, apărute în urma utilizării excesive a ambulatoriului, spitalizarea, farmacoterapia, testele de laborator sau radiologice, îngrijirile pe termen lung din cauza afecţiunilor favorizate de excesul de greutate (boli cardiovasculare, cancer, osteoartrită). Obezitatea are consecinţe psihosociale serioase şi impact negativ asupra stării generale, este legată de vitalitatea scăzută şi creşte riscul de discriminare socială şi scăderea mobilităţii sociale, de asemenea.

Intervenția timpurie pentru prevenirea acestor boli este mai eficientă decât tratarea lor și are metode comune. Soluțiile vin din mai multe direcții: nutriție, activitate fizică, managementul stresului, suplimente alimentare, medicamente, dispozitive medicale și chirurgie.

Informațiile online sunt de multe ori controversate sau mercantile, pot induce confuzie sau alegeri greșite utilizatorilor. Din acest motiv, o filtrare corectă a datelor accesate cere o informare corectă și cunoaștere a domeniului medical și tehnologic, pentru a discerne programul/aplicația care este cea mai eficientă și specifică, mai ales într-o perioadă în care recomandările terapeutice, medicale, nutriționale, de wellness etc. sunt tot mai mult personalizate pentru un rezultat benefic.

Multe programe și proiecte actuale de intervenție, care vizează bolile cronice, obezitatea sau afecțiunile colaterale, se bazează tot mai mult pe aplicațiile online sau cele de pe telefoanele mobile și se adaptează fiecărui consumator în parte, individualizând monitorizarea și terapia recomandată. Într-o lume tot mai intens digitalizată, aceste instrumente sunt binevenite, rapide și eficiente.

Am descoperit un astfel de program, de evaluare a stării nutriționale și de wellness (denumit Index de sănătate), pe site-ul https://www.walmark.ro/, program urmat de recomandări personalizate specifice, monitorizare în timp și posibilitatea de feed-back și comunicare, un soft interactiv online, generos, care susține adoptarea unui stil de viață sănătos, specific fiecărei persoane interesate, plecând de la caracteristicile individuale. Recomandăm acest program celor interesați de sănătate, nutriție, fitness, calitatea vieții și interacțiunea digitalizată cotidiană, într-un mediu de viață alert și cronofag.

Prof.dr. Monica Tarcea, Disciplina de Nutriție comunitară, UMF Tîrgu-Mureș

Asist.univ.drd. Victoria Rus, Asociația Română de Nutriție și Dietetică, Tîrgu-Mureș

La Tîrgu-Mureș se intenționează dezvoltarea unei infrastructuri puternice de cercetare în domeniul medicinei, odată cu înființarea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Tîrgu-Mureș. Prin îmbinarea experienței echipei de cercetători în medicină de la fosta Universitate de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș și a experienței echipei de informaticieni sau specialiști în diferite tehnologii de la fosta Universitate ”Petru Maior” vor putea fi create proiecte prin care să fie accesate fonduri europene destinate transferului tehnologic sau fonduri destinate pentru eHealth sau mHealth.
Cu ocazia Zilelor UMFST, Comisia de Cercetare Științifică a Senatului UMFST Tîrgu-Mureș a organizat o manifestare comună a colectivelor de cercetători ale celor două universități care au fuzionat recent, Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu-Mureș și Universitatea ”Petru Maior” din Tîrgu-Mureș, în vederea identificării unor oportunități de colaborare pentru realizarea de proiecte ambițioase în domenii de viitor. Oportunitățile de finanțare și dezvoltare de proiecte de cercetare au fost prezentate în cadrul conferinței ”Medicina viitorului-la interfața dintre medicină și cost eficiență”, eveniment organizat în cadrul Zilelor UMFST Tîrgu-Mureș, ediția 2018.
Temele abordate au inclus noi aplicații ale informaticii medicale, inteligență artificală în medicină, medicină digitală, noi tehnologii medicale. ”Scopul întâlnirii a fost să ne prezentăm reciproc, să prezentăm ceea ce noi avem la dispoziție și resursele noastre și ce putem să facem în domeniul medical, totodată cu prezentarea colegilor de la Petru Maior, cu ce pot ei să facă cu aplicabilitate din punct de vedere al tehnologiilor, a informaticii aplicate în medicină, a modelelor de cost eficiență, iar toate acestea să ducă la dezvoltarea de punți de colaborare între cele două colective pentru a nu pierde oportunitățile lansate recent de finanțare care exact spre asta se duc, spre noi tehnologii și spre informatică aplicată în medicină”, a precizat în deschiderea conferinței prof. dr. Theodora Benedek, președintele Comisiei de Cercetare Științifică a Senatului Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie Tîrgu-Mureș și expert al Comisiei Europene.

Noi direcții de finanțare pentru cercetare medicală

Sănătatea este una dintre prioritățile programului Horizon 2020 al Comisiei Europene, prioritățile de dezvoltare pentru următoarea perioadă fiind Digital transformation in Health and Care și Trusted Big Data solutions and Cybersecurity for Health and Care, reprezentând domenii pentru care se deschid competiții pentru finanțare de anul viitor. ”În aprilie 2019 vom avea competiții în cadrul programului sănătate Horizon 2020 pentru Big Data, pentru inteligența artificială, pentru monitorizarea statusului cardiac și calității vieții, avem competiții pentru inovarea digitală în sănătate, pentru implementarea pe scară largă, pentru identificarea pentru scaling up și identificarea produselor medicinale, studii pe medicina personalizată pe scară largă și pentru platforme de servicii în domeniul de healthy ageing. Toate acestea sunt finanțări de milioane de euro pe proiect, competiții care au un buget foarte semnificativ și la care am putea participa dacă nu ca și coordonator, pentru că rata de succes ca și coordonator din România este extrem de mică, dar atunci măcar ca și parteneri în consorții de cercetare”, a precizat prof. dr. Theodora Benedek.
Posibilitatea realizării unor proiecte de cercetare în comun este posibilă, din perspectiva specialiștilor în informatică, deoarece ”UMFST dispune de un ecosistem de competențe diverse (medici, ingineri, informaticieni, juriști, economiști) rar întâlnit în instituțiile din toată lumea”, a precizat Béla Genge, Director al Departamentului de Informatică al UMFST Tîrgu-Mureș.
În cadrul conferinței au fost prezentate informații privind aplicații ale tehnologiilor de 3D printing în imagistica medicală sau modelarea computerizată cu elemente finite în tratamentul piciorului strâmb congenital, fiind exemple de bună practică privind colaborarea dintre medici și informaticieni pentru dezvoltarea de noi tehnologii medicale.

Sorina Pintea, ministrul Sănătății a preluat de la omologul austriac Beate Hartinger-Klein mandatul președinției rotative a Consiliului UE.
„Începând cu 1 ianuarie 2019 vom avea responsabilitatea coordonării uneia dintre cele mai importante instituții, Consiliul Uniunii Europene (EPSCO). Pe domeniul Sănătății suntem pregătiți să acționăm onest și neutru pentru dezvoltarea și consolidarea proiectului european”, a spus Sorina Pintea, ministrul Sănătății.
Președinția României pe domeniul Sănătății va continua eforturile pentru a avansa pe agenda UE asupra temelor cu impact și beneficii pentru pacienți. Scopul urmărit de țara noastră pe timpul mandatului este garanția accesului la sănătate pentru toți cetățenii europeni.
România va depune toate eforturile pentru un progres asupra dosarului legislativ privind Proiectul de regulament pentru Evaluarea Tehnologiilor de Sănătate (HTA).
Programul Președinției române în domeniul sănătății cuprinde 5 teme prioritare care se referă la rezistența anti – microbiană, vaccinarea, accesul egal la medicamente al pacienților din UE, mobilitatea pacienților și sănătatea digitală (eHealth).
Rezistența antimicrobiană (AMR) și infecții asociate este o temă care prezintă un interes deosebit pentru statele membre în condițiile în care în regiunea UE se înregistrează o creștere a rezistenței antimicrobiene datorată utilizării iraționale a medicamentelor antibiotice. România va organiza la București o conferință ministerială pe această temă în urma căreia, pe baza rezultatelor și concluziilor va elabora un Proiect de Concluzii care se va negocia ulterior cu cele 28 de state membre UE.
Vaccinarea populației reprezintă un alt subiect de interes în condițiile scăderii acoperirii vaccinale, a creșterii ezitării pentru vaccinare și a presiunii pentru dezvoltarea de vaccinuri noi și eficace. Pe acest domeniu țara noastră va facilita schimbul de informații și bune practici privind programele de vaccinare în Europa, identificarea de soluții pentru creșterea ratelor de vaccinare și o mai bună aprovizionare cu vaccinuri în cadrul unui atelier de lucru organizat la Cluj – Napoca.
În ceea ce privește accesul la medicamente, Președinția României va continua dezbaterea strategică din cadrul Consiliului privind accesul pacienților la medicamente și terapii inovatoare, accesibile ca preț. Subiectul va fi inclus pe agenda Reuniunii informale a miniștrilor sănătății, programată în luna aprilie la București. Cu această ocazie va fi discutată și tema privind tratarea afecțiunilor date de infectarea cu virus hepatic C.
Mobilitatea pacienților va fi un subiect abordat în contextul evaluării stadiului aplicării Directivei 24/2011/UE privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. România va aduce în dezbatere mobilitatea pacienților din perspectiva asigurării unui tratament egal pentru toți pacienții europeni cu boli rare și vârsta sub 18 ani.
Președinția română va organiza la Bucuresti Săptămâna digitală (e- Heath week) cu o serie de evenimente dedicate informatizării sănătății.

<

>