Interviu realizat cu Șef de lucrări Dr. Horațiu Moldovan secretar al Colegiului Medicilor Mureș
Organizarea unor manifestări științifice, pe tematici, astfel încât să fie abordată o patologie vastă, unde să fie implicați cât mai mulți specialiști este un proiect pe care Colegiul Medicilor Mureș dorește să îl dezvolte în următorii ani, aducând la aceeași masă specialiști din diverse ramuri medicale și chirurgicale. ”Am constatat că există o lipsă de comunicare atât profesională, cât și interpersonală între medicii din diverse specialități, între medicii din spital și cei din privat, între medici din spital, privat și cei de familie, ceea ce se traduce într-un management defectuos al pacientului”, a argumentat șef de lucrări Dr. Horațiu Moldovan, șef Clinica Medicina Muncii, Spitalul Clinic Județean Mureș, și secretar al Colegiului Medicilor Mureș.
Centrul universitar mureșean a găzduit prima manifestare dedicată patologiei nefrologice, într-o abordare multidisciplinară pentru medici din mai multe specialități. Cât de mult contează acest aspect pentru un management de succes al pacientului?
Conferința ”Strategii moderne în diagnosticarea bolii cronice de rinichi”, organizată la Tîrgu-Mureș în data de 4 decembrie se pare că este prima astfel de manifestare legată de boala cronică de rinichi care are loc la Tîrgu-Mureș în ultimii ani.
Nefrologia este destul de puțin cunoscută în rândul medicilor din alte specialități, este o specialitate grea, patologia fiind complexă. În cadrul lucrărilor conferinţei s-au tradus termenii foarte complicați, utilizați în nefrologie, într-un limbaj comun pentru toate specialitățile medicale, astfel încât medicii să știe cum să gestioneze această problemă, în special medicul de familie, dar și medicul internist, medicul de medicina muncii. Prin mâna lor trec mulți pacienți cu boală cronică de rinchi, de multe ori chiar nediagnosticați și boala evolueză spre stadii tardive, când este necesară dializa.
Vor exista noi tendințe, abordări diferite în cadrul manifestărilor științifice viitoare?
Noi, Colegiul Medicilor din județul Mureș, sprijinim acest gen de manifestări, chiar am inițiat un amplu proiect la nivelul Consiliului județean al Colegiului Medicilor din judetul Mureș, care să conțină pe parcursul anilor care urmează mai multe astfel de manifestări, simpozioane cu durată de 2-3 ore, organizate lunar sau chiar bilunar, pe patologie frecventă care necesită supraveghere, monitorizare și, în general, management din partea mai multor specialități.
Spre exemplu, actualități în managementul hipertensiunii arteriale. Este o patologie în care sunt implicați medici din multe specialități și trebuie să existe o abordare unitară.
Astfel de simpozioane, cu abordare multidisciplinară, fac parte din abordarea modernă a medicinii bazată pe dovezi.
Manifestări științifice și cu participarea medicilor de familie au mai avut loc.
Ele s-au întîmplat pe parcursul anilor, sporadic, dar trebuie să existe o strategie coordonată de educație medicală continuă în județul Mureș, acest lucru intrând în atribuţiile Colegiului Medicilor.
Medicii de familie, în general, sunt implicați în multe astfel de activități, dar, de regulă, în conferințele la care obişnuiau să participe au promovate doar anumite produse medicamentoase, conferinţele fiind focusate doar pe promovarea acestora. Cred că s-a pus mai puțin accent pe abordarea multidisciplinară a unei afecţiuni.
Un punct sensibil atins în cadrul conferinței se referă la anamneza profesională pe care o recomandați să fie efectuată de medici din fiecare specialitate.
Spre exemlu, noi, în facultate, am studiat medicina muncii, bolile profesionale, și primul curs a fost chiar despre anamneza profesională. Fiecare medic face o anamneză a pacientului ca prim pas în stabilirea unui diagnostic, dar există o altă anamneză, pe care noi o utilizăm prin prisma specialității noastre, medicina muncii, și anume anamneza profesională.
Anamneza profesională constă într-un set de 22 de întrebări legate de noxele și condițiile de la locul de muncă, și pe baza răspunsurilor obținute medicul poate stabili un diagnostic de probabilitate de boală profesională.
În schimb, medicii din alte specialități, probabil din lipsa de timp sau poate că această informație nu a fost reactivată în pregătirea lor medicală, nu aplică anamneza profesională. Și astfel se ajunge în situațiile în care tratăm o hipertensiune arterială cu multe antihipertensive și constatăm că tratamentul nu este eficient, deoarece, spre exemplu, pacientul se întoarce la locul de muncă, într-un mediu cu zgmot sau un microclimat nefavorabil, ceea ce constituie factori care întrețin hipertensiunea arterială. Nu sunt puține situațiile în care aplicarea a 2-3 întrebări în anamneza profesională fac ca tratamentul aplicat de medicul din orice specialitate să aibă succes și ca pacientului să-i fie salvată viața.
Arina Moldovan
