ANUNŢ DE CONCURS

10 Februarie 2017

Consiliul de administratie – Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” Timisoara si Primaria Municipiului Timişoara organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager - persoană fizică pentru Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timişoara.

Concursul se va desfăşura la sediul Primăriei Municipiului Timişoara , Bd. C.D.Loga nr.1 în perioada 17-24.03.2017.

Dosarele de înscriere  se depun la sediul Primăriei Municipiului Timişoara , bd. C.D.Loga  nr.1  la registratura instituţiei –camera 12  parter, în termen de 30 de zile de la data publicării şi afişării anunţului.

Informatii cu privire la organizarea concursului, dosarul de inscriere, tema proiectului – structura minimala a proiectului de management si bibliografia, se gasesc afisate la sediul unitatii – Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” Timisoara str.Iosif Nemoianu nr.2 si pe site-ul spitalului www.spital-copii-timisoara.info si pe site-ul Primarie Municipiului Timisoara www.primariatm.ro.

Conform Ro Health Review - www.rohealthreview.ro, una dintre prioritățile declarate de România în domeniul sănătății, pentru mandatul de la președinția Consiliului Uniunii Europene, este tocmai eHealth, Ministerul Sănătății din țara noastră a realizat că nu are capacitatea necesară pentru a coordona domeniul e-Sănătății din România, astfel că propune înființarea unei agenții naționale de informatizare a sănătății.

Agenția Națională de Informatizare a Sănătății ar urma să fie creată printr-o ordonanță de guvern care să modifice Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare (Guvernul este abilitat să emită ordonanțe până la sfârșitul lunii ianuarie).

Instituție în coordonarea Ministerului Sănătății

Agenția Națională de Informatizare a Sănătății (ANIS) ar urma să fie creată ca instituție publică, de specialitate, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Sănătății, condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, numit pentru un mandat de cinci ani, prin decizie a primului-ministru.

ANIS ar urma să fie finanțată din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, putând realiza venituri suplimentare și din alte surse. Domeniul de activitate îl constituie elaborarea, promovarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale de eHealth, ca parte din Strategia Națională de Sănătate a României.

Principalele obiective ale noii agenții

Agenția Națională de Informatizare a Sănătății va avea următoarele obiective principale:

1. dezvoltarea și implementarea sistemului informațional în sănătate;
2. colectarea, analiza, diseminarea datelor din sistemul de sănătate, precum și prelucrarea datelor și transmiterea rezultatelor cu privire la aceste date către Ministerul Sănătății și instituțiile cu atribuții în acest domeniu;
3. fundamentarea politicilor și strategiilor din domeniul sănătății;
4. dezvoltarea de standarde informaționale, definiții și dicționare de date;
5. dezvoltarea și stabilirea de seturi de date minimale;
6. evaluarea și realizarea de recomandări referitoare la calitatea datelor și informațiilor;
7. promovarea și participarea la cercetarea și dezvoltarea națională în domeniul eHealth;
8. dezvoltarea sistemelor de telemedicină și a platformelor de utilizare partajată a informațiilor și datelor între pacienți și furnizorii de servicii, între profesioniștii din sănătate și rețele de informații de sănătate;
9. promovarea de acțiuni comune pentru asigurarea securității confidențialității datelor din sănătate;
10. dezvoltarea de ghiduri referitoare la accesul la informația deținută de instituțiile din sănătate;
11. dezvoltarea specificațiilor celor mai adecvate pentru achiziționarea de tehnologie din domeniul informatic pentru sistemul de sănătate, în colaborare cu ceilalți parteneri din sistemulde sănătate;
12. alte obiective stabilite prin hotărâre a Guvernului României.

Explicațiile guvernului

Rațiunile pentru care Guvernul dorește înființarea acestei noi agenții sunt explicate în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Astfel, se vorbește despre faptul că a crescut în ultimii ani gradul de informatizare a serviciilor de sănătate, inclusiv la nivel spitalicesc, dar că acesta rămâne suboptimal pe mai multe paliere, în timp ce managementul programelor naționale de sănătate impune consolidarea registrelor de boală sau constituirea unor

registre noi și a soluțiilor informatice eficiente și eficace în monitorizarea rezultatelor programelor naționale de sănătate.

Per total, capacitatea sistemului de colectare, procesare, analiză și raportare a datelor în sistemele informatice sau informaționale existente, dar și valorificarea datelor și a informațiilor disponibile în politicile publice sunt deficitare, se mai spune în nota de fundamentare, în timp ce componenta de comunicare și accesul la informația relevantă pentru pacient și populație este insuficient dezvoltată.

Sistem informațional performant și integrat

Pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din România este nevoie, explică cei care au propus înființarea agenției, de accelerarea adoptării soluțiilor de eSănătate, pentru creșterea eficienței sistemului în ansamblul său și pentru creșterea accesului la servicii de calitate și reducerea inechităților din sănătate.

Se are în vedere un sistem informațional performant pe plan orizontal și vertical, care integrează toate componentele sistemului de sănătate (inclusiv resurse umane, management financiar, etc). Ca rezultat al producerii, stocării, analizei și diseminării pe baza unei platforme integrate, se exclud redundanțele și se asigură acces la date și informații valide.

Informații corecte și reale

Tot în expunerea de motive, se spune că Ministerul Sănătății nu ar dispune în prezent de o sursă de informații bazate pe dovezi științifice. Diversitatea aplicațiilor de management folosite de instituțiile sanitare, fără standardizarea informațiilor, ar duce astfel la o centralizare greoaie sau, în unele situații, imposibilă.

Explicit, Guvernul își dorește existența unor informații corecte și reale, disponibile în timp real, pentru a facilita luarea, cu celeritate, a unor decizii corecte și fundamentate științific, de politică sanitară. Se mai speră și că activitatea agenției ar duce la o corectă și eficientă cheltuire a bugetului sănătății.

Intersecții cu alte instituții din sănătate

Istoria este mai lungă, dar trebuie spus că Ministerul Sănătății a avut în subordine, până în 2010, un valoros centru de calcul și statistică medicală. Activitatea acestuia s-a redus substanțial însă, pe fondul implicării politicului în activitatea centrului și al plecării din țară a specialiștilor. Desființarea centrului s-a produs în 2010, când Cseke Attila, ministrul de atunci al sănătății, l-a transformat într-un compartiment din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Nu doar defunctul centru avea atribuții importante în ce privește informatica și informația medicală, ci și alte instituții. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de pildă, a creat și coordonează Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI). Apoi, un volum uriaș de date de la spitale este centralizat și prelucrat la Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București. Tot în zona informației care ar trebui să fundamenteze decizia politică din sănătate lucrează și departamentul de evaluarea tehnologiilor medicale (HTA) din Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

Afirmația că Ministerul Sănătății nu ar dispune în prezent de „o sursă de informații bazate pe dovezi științifice” este falsă, cu toate că responsabilitățile din prezent sunt împărțite între diverși actori – la care însă conducerea MS are acces nemijlocit.

Nu se știe încă felul în care noua agenție națională de informatizare a sănătății ar urma să interacționeze cu celelalte instituții din sănătate și (probabil) cu Institutul Național de Statistică, deoarece organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Informatizare a Sănătății se va realiza prin hotărâre a Guvernului României.

Conform unui comunicat de presa transmis de CNAS, pentru data de 3 mai a.c., în care PIAS a fost indisponibilă pentru transmiterea și validarea serviciilor acordate sunt aplicabile dispozițiile art. 207-210 din H.G. 140/2018 și ale art. 40 – 42 din H.G. 155/2017. În acest sens, pentru raportarea, validarea şi decontarea serviciilor afectate de această indisponibilitate, a fost emis ordin al Președintelui CNAS (909/04.05.2018), conform prevederilor legale mai sus menționate.

Totodată, având în vedere că şi ulterior perioadei respective unele componente ale PIAS nu au funcţionat în parametri normali, la ora actuală la nivelul CNAS se ia în calcul ca pentru întreaga perioadă în care s-au înregistrat probleme în funcţionarea sistemului informatic transmiterea şi validarea serviciilor acordate de furnizorii aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate să se facă în conformitate cu regulile aplicabile pentru perioadele de indisponibilitate a PIAS.

În acest context, CNAS solicită furnizorilor de servicii de sănătate să trateze în continuare cu toată responsabilitatea problemele medicale ale asiguraţilor şi să nu amâne acordarea tratamentelor necesare acestora.

Circumstanţele apariţiei problemelor în funcţionarea PIAS, imediat după încetarea unui contract de mentenanţă, vor fi clarificate cu aportul unor specialiști. Totodată, CNAS se preocupă de asigurarea mentenanţei acelor componente ale PIAS care în prezent nu mai sunt acoperite contractual, iar specialiştii IT din cadrul instituţiei depun toate eforturile în vederea soluţionării disfuncționalităților apărute, acestea putând fi semnalate de furnizorii de servicii de sănătate aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate la adresa de e-mail suport.siui@casan.ro.

CNAS reiterează, pe această cale, angajamentul său ferm de continuare a dezvoltării şi de perfecţionare a funcţionalităţii PIAS, ca instrument de raportare, validare şi control a serviciilor de sănătate decontate din fonduri publice, acesta fiind dealtfel unul din cele mai mari şi mai întrebuinţate sisteme informatice din România, cu peste 70.000 utilizatori si peste 700.000 de servicii medicale raportate şi validate zilnic, din care circa 200.000 sunt prescripţii medicale.