Are șanse EMA să ajungă în România?

Editorial

Vizualizari: 2625

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Urmare a Brexitului, mai multe instituții ale Uniunii Europene, găzduite de Marea Britanie, ar urma să fie relocate în următorii ani. Printre ele se numără și Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency-EMA), o instituție cu aproape 800 de angajați ce supervizează siguranța medicamentelor vândute în Uniunea Europeană, și care este responsabilă de evaluarea științifică a cererilor de autorizație europeană de punere pe piață a medicamentelor. Mai multe guverne și-au anunțat deja intenția de a găzdui sediul acestei instituții care în anul 2016 avea un buget de 324,7 milioane euro, un salariu mediu lunar de 5000 euro și un număr de 787 de angajați. Formal sau informal, state precum Franța, Italia, Danemarca, Spania, Italia, Olanda, Irlanda, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Croația, Slovacia, Ungaria, Malta și, nu în ultimul rând, România și-au manifestat deja interesul de a găzdui sediul acestei instituții, unele țări avansând una, două sau chiar trei locații unde s-ar putea reloca. În România ar fi vorba de București, iar Guvernul României a început deja demersurile pentru a depune formal intenția de a găzdui sediul EMA. În prezent, nu se știe exact modalitatea prin care se va decide relocarea.

La ora actuală sunt vehiculate diferite scenarii posibile, potrivit Memorandumului, și anume ”formularea unei decizii în baza unui set de criterii specifice” (oare care or fi, ce vor conține?), ”formularea unei decizii exclusiv politice sau amânarea deciziei pentru a evita crearea de divergențe între statele membre”. Ce califică România, în afara faptului că țara noastră nu găzduiește în prezent niciun sediu al vreunei agenții europene, deși în mod normal fiecare membru al UE are acest drept? În Memorandumul Guvernului sunt amintite punctele forte ce ar califica țara noastră. M-aș opri la câteva exemple, pentru că lista este lungă: avem o bogată tradiție privind școala românească de medicină, cu recunoaștere pe plan internațional - se face referire la Ana Aslan de al cărui nume se leagă și Gerovitalul - elixirul tinereții, brevetat în 30 de țări; păcat că Gerovital farmaceutic nu se mai fabrică în România. Să nu uităm că avem Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” unde au existat recent și o serie de scandaluri mediatice, legate de fraude, sperăm să nu se fi auzit prea departe.

Mai departe, Institutul Cantacuzino, care în anii de glorie furniza stocul de vaccin necesar pentru imunizarea populației din România, a fost pus pe linie de plutire o perioadă și de abia acum încep lucrurile să se miște, după ce a fost trecut la Ministerul Sănătății și au fost avansate posibilități de colaborare cu Institutul Pasteur din Franța pentru cercetare, în prima fază și, poate, pe viitor ar putea fi reluată și activitatea de producție a vaccinurilor atât de necesare și care acum sunt căutate prin străinătate. Miza de a găzdui sediul EMA la București este mare, pe lângă oportunitatea creării de locuri de muncă, salarii plătite de UE, ar conduce la dezvoltarea mediului de afaceri și, implicit, la creșterea prestigiului țării noastre ca stat membru european. Însă România, deși are o expertiză puternică în domeniul medical și farmaceutic, o istorie bogată în cercetare, sprijin din partea companiilor producătoare de medicamente din țară, potrivit unui anunț al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, se luptă cu state puternice, cu infrastructură bine pusă la punct. Și sperăm ca la momentul deciziei de relocare, evenimentele din ultimii ani în care scandalurile legate de corupție, infecții spitalicești, lipsa medicamentelor de pe piața românească, lupta acerbă printre orgoliile din lumea medicală și politică să nu încline balanța în defavoarea țării noastre.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Schimbările apar când societatea se unește

Editorial

Vizualizari: 353

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Luna noiembrie a fost marcată de o mare reușită pentru sistemul sanitar românesc: a fost votată Legea Tuberculozei, o lege care a pornit de la firul ierbii, de la inițiativa asociațiilor de pacienți. Povestea a început în 2014, când Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă a început să gândească și să așterne pe hârtie primul proiect de lege adresat pacienților cu tuberculoză.
După ce a fost creionat a fost depus la Parlament în 2016, dar nu a avut ecoul scontat printre decidenți.
A fost nevoie de încă un an pentru ca societatea civilă să-și adune forțele, să strângă semnături și să pornească la ”luptă”.
De data aceasta, activiștii, convinși că ușile pot fi deschise atunci când se insistă și se dorește cu adevărat ceva, au câștigat bătălie după bătălie. Au convins decidenții că tuberculoza nu alege, că oricine îi poate cădea victimă. În final, activiștii au câștigat războiul. În luna noiembrie Camera Deputaților a votat proiectul de lege prin care pacienții cu tuberculoză din România pot beneficia de concediu medical pe toată perioada tratamentului, pot primi indemnizație de hrană pe toată perioada tratamentului, beneficiază de suport psihologic și s-a creat cadrul legal pentru asigurarea plății tratamentului pentru formele rezistente de tuberculoză. În România sunt aproximativ 25.000 de pacienți cu tuberculoză, dintre care în jur de 1000 cu forme rezistente de tratament. România se află în urma multor țări în multe domenii și la capitolul tuberculoză situația nu este diferită. Țara noastră se află pe primul loc în privința numărului de îmbolnăviri de tuberculoză și
decese cauzate de această boală.
Legea Tuberculozei este doar un exemplu de luptă inițiată și câștigată de pacienți. Aș aminti că în toamna acestui an și asociațiile de pacienți ce luptă pentru drepturile pacienților cu diabet au
câștigat un ”război” dus de ani de zile cu autoritățile.
Prin Ordinul 1328 din septembrie 2018 sunt oferite mai multe teste de automonitorizare bolnavilor cu diabet zaharat insulinotratați, sunt oferite sisteme de monitorizare continuă a glicemiei
și pompe de insulină.
Ultimii ani au adus schimbări majore în sistemul de sănătate prin implicarea organizațiilor de pacienți în construirea de politici publice care privesc pacienții. Este nevoie de acest lucru deoarece nu o dată politicile și programele din domeniul sănătății au fost construite arbitrar, fără consultarea asociațiilor de pacienți, a societății civile. În unele cazuri soluțiile propuse răspund doar parțial nevoilor pacientului. Pe plan internațional, asociațiile de pacienți sunt recunoscute ca resurse importante în stabilirea politicilor publice ale autorităților.
Este timpul ca și în România să existe o simbioză între membrii societății civile, pacienți, medici, autorități pentru implementarea unor politici de sănătate sustenabile, pentru că în fond și la urma
urmei pentru fiecare există riscul să ajungă la un moment dat pacienți ai sistemului de sănătate românesc. Și este o vorbă în popor ”cum îți așterni, așa dormi”.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Asigurări private pentru sistemul public de sănătate, mit sau realitate?

Editorial

Vizualizari: 1507

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Piața asigurărilor private de sănătate din România este slab dezvoltată comparativ cu alte țări, însă are un potențial mare cea din dezvoltare. Preocuparea românilor privind sănătatea lor a condus la un avans al asigurărilor private de sănătate.

Despre asigurările private de sănătate și posibilitatea utilizării lor pentru pachetele de servicii medicale în sistemul public se discută de ani de zile, însă nimic nu s-a concretizat până în prezent. În schimb, în sistemul privat acestea joacă un rol important prin avantajele pe care le oferă: economie  de bani, economie de timp, acoperă mai multe riscuri, au acoperire teritorială mare, adresabilitate ridicată, garantează liniștea și, foarte important, sunt deductibile fiscal.

În România, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) cheltuielile cu asigurările private de sănătate reprezintă 0,01% din PIB, de 80 de ori mai puțin decât media europeană,
de 0,8%. De asemenea, ”ponderea medie a asigurărilor voluntare de sănătate din totalul cheltuielilor este de aproximativ 0,09% în România, de aproximativ 56 de ori mai mică față de media europeană”. Mai mult, un procent de 73% dintre români cosideră precară calitatea generală a îngrijirilor medicale, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de numai 23%.

Prin noul Cod Fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2016, piața asigurărilor private de sănătate a beneficiat de o măsură necesară pentru impulsionarea dezvoltării pieței pe termen imediat și anume creșterea deductibilităților fiscale și extinderea lor pentru cele plătite individual de către angajați sau alte categorii de persoane fizice.

ASF susține în analiza sa nevoia de ”ajustare a cadrului legislativ actual care să permită și să impulsioneze dezvoltarea serviciilor medicale asigurate privat în cadrul unităților sanitare publice”.
Ideea nu este deloc rea, asigurările private de sănătate pot să degreveze mult Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, pe ”umerii” căruia cad decontarea serviciilor medicale, medicamente, dispozitive medicale etc. În viitorul apropiat este posibil ca și serviciile medicale din sectorul public să fie decontate din asigurări private.

Conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a anunțat în cadrul celei de a cincea ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, ce a avut loc în perioada 11-14 octombrie 2018, la Poiana Brașov, că ”este un angajament ferm al nostru să avem un cadru legal care să vină și să ofere pe lângă pachetul de bază reglementat prin Hotărâre de Guvern, prin Contractul cadru, și o Hotărâre de Guvern care să reglementeze pachetul de servicii care fac obiectul asigurărilor private de sănătate”.

Măsura se impune deoarece s-a înregistrat o creștere a asigurărilor private însă acest lucru nu se reflectă în ”beneficiie reale” din sistem și nu degrevează bugetul FNUASS.

Este de salutat un astfel de demers însă nu pot să nu mă întreb cum va arăta acel pachet de servicii medicale, ce tip de investigații/ intervenții se vor regăsi aici, ce proceduri nu vor mai fi accesibile în sistemul public pentru orice pacient asigurat la FNUASS și care în prezent sunt decontate din asigurările publice? Persoanele cu posibilități financiare reduse ar urma să beneficieze de mai puține servicii?

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Când îți dorești să (nu) fii pacient în România

”Ca pacient mi-aș dori să contribui activ la luarea deciziilor din sistem, să am un cuvânt de spus atunci când se iau decizii și pe zona de politici […]

Referendum pentru familia tradițională, bani aruncați pe geam în timp ce sănătatea geme de lipsuri

Zicala ”Țara arde și baba se piaptănă” se potrivește mănușă pentru descrierea situației din zilele noastre, când durerile mai marilor țării sunt redefinirea definiției familiei și schimbarea Constituției […]

Un ministru al sănătății cu viziune: copiii și tinerii cu diabet zaharat în centrul atenției

În urmă cu mai bine de opt ani de zile am făcut cunoștință cu micuții cu diabet zaharat de tip 1. Cunoșteam pacienți cu diabet zaharat de tip […]

Adio medicamente la bucată, dar ce se întâmplă cu prescripțiile medicale?

Începând cu anul 2019, farmaciile vor elibera medicamente cu elementele de siguranță inscripționate pe ambalaj, stabilite în Regulamentul delegat al UE (n.red.-Regulamentul delegat al Uniunii Europene 161 din […]

Sănătate pentru toți, obligații doar pentru unii

Marcată anual, pe data de 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății a avut ca temă principală în acest an ”Acoperirea universală a sănătăţii: toată lumea, pretutindeni”, iar sloganul […]

Schimbarea mentalității, mai eficientă decât un Regulament european

Trăim într-o eră digitală, unde mai mult ca oricând este nevoie de garanții pentru protecția datelor noastre, personale și sensibile, cuprinse în sistemul informatic, zona medicală fiind una […]

Contextul aparitiei GDPR in Romania

Noul Regulament privind protectia datelor cu caracter personal va intra in vigoare in toate statele membre ale Uniunii Europene incepand cu data de 25 Mai 2018. In ultimele […]

Sunt pacient european, cu drepturi. Ce pot face cu ele?

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 52 – editia tiparita – Februarie 2018 Beneficii, drepturi, obligații, toate vin la pachet atunci când ești țară a […]

Echipa Clinicii Boli Infecțioase I din Tîrgu-Mureș, îngeri la patul bolnavului

În urmă cu aproape un deceniu am început să pășesc în fascinanta lume a jurnalismului, un domeniu unde în fiecare zi te întâlnești cu ceva nou dar și […]

Sistemul de sănătate, între promisiuni și realitate

O scurtă trecere în revistă a situației sistemului sanitar din România, de la începutul anului 2017, prezintă un bilanț cu numeroase transformări, ca efect colateral a măsurilor dezorganizate […]

Acreditarea ANMCS pentru unitățile sanitare din ambulatoriu (furnizorii CNAS) a fost amanata

Ultima perioada pentru toti furnizorii CNAS definiti de ANMCS ca “unități sanitare din ambulatoriu” a fost un calvar, fiind bombardati cu informatii , de cele mai multe ori […]

Profilul Sănătății în România 2017: suntem tot codași în UE

Spre sfârșitul lunii noiembrie, Comisia Europeană a făcut public raportul privind profilurile de țară și starea de sănătate din țările Uniunii Europene, oferind o sinteză a stării de […]

Una din două persoane care trăiesc cu HIV în Europa este diagnosticată cu întârziere

Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) este singura regiune din întreaga lume unde numărulde cazuri noi de infecții cu HIV este în creștere. Cu peste 160.000 […]

Asigurat vs furnizor, cum se aplică principiul solidarității în ambele cazuri

Disfuncționalitățile sistemului sanitar românesc se află într-un proces continuu de declin în ciuda reglementărilor și a suprareglementărilor stufoase prin diferite acte normative. Creșterea cheltuielilor pentru sănătate înregistrează o […]

Serviciul farmaceutic, epopeea dintre vorbe și fapte

La un cabinet medical pacientul primește o consultație, un serviciu medical, iar Casa de Asigurări de Sănătate decontează serviciul medical efectuat. La farmacie, pe lângă faptul că își […]

Frauda de la nivelul CNAS vs sărăcia statului pentru pacient

Sfârșitul verii a adus un nou scandal ce a zguduit sistemul sanitar românesc, astfel de evenimente devenind o tradiție în România, în ultimul deceniu. O fraudă de aproximativ […]

O semnătură pentru sănătate, la un click distanță

În ultimii ani, numărul petițiilor online pentru susținerea diferitelor cauze a crescut exponențial, pe diferite site-uri de profil. Document electronic, ce îndeamnă la implicare cetățenească în privința unor […]

În viitor, o singură sănătate

Organizația Mondială a Sănătății a definit în 1946 sănătatea ca fiind ”o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau […]

Vaccinarea, reduta din copilărie

Încolonați frumos, în șir indian, pe clase, așteptam unii cuminți, alții mai puțin, să ne vină rândul să intrăm în cabinetul de medicină școlară pentru tradiționalul vaccin. Spun […]

De profesie, superfemeie

De-a lungul timpului, femeia a fost sursă de inspirație pentru scriitori celebrii și poeți, frumusețea, inteligența și puterea sa interioară fiind, deopotrivă, apreciate. Ca să le facă pe […]