Asigurat vs furnizor, cum se aplică principiul solidarității în ambele cazuri

Editorial

Vizualizari: 4070

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Disfuncționalitățile sistemului sanitar românesc se află într-un proces continuu de declin în ciuda reglementărilor și a suprareglementărilor stufoase prin diferite acte normative.

Creșterea cheltuielilor pentru sănătate înregistrează o tendință de creștere datorată mai multor factori: noi tehnologii medicale, destul de scumpe, tratamente medicamentoase, sporirea numărului de cadre sanitare dar și a numărului de furnizori de servicii de sănătate. În anul 1999 s-a început cu un buget al asigurărilor de sănătate de 980 milioane de euro, în 2017 bugetul FUNUASS a ajuns la 6,4  miliarde de euro, conform spuselor actualului președinte al CNAS, și în anii următori poate va mai crește, ajungându-se la dezideratul de 6% din PIB, în condițiile în care va exista și voința politică necesară. Dar tot nu va fi suficient pentru FNUASS.

În cadrul Conferinței de Farmacoeconomie și Management Sanitar- eveniment de referință în domeniu din prisma participanților, a temelor abordate și speakerilor din țară și din străinătate - desfășurată în perioada 12-14 octombrie 2017, la Poiana Brașov, a avut loc o prezentare legată de disfuncționalitățile Contractului Cadru ce ”a luat-o pe o pantă descedentă în ultimii 7 ani” și o parte dintre disfuncționalități conduc la ”împiedicarea accesului asiguratului la serviciile la care are dreptul, în ciuda dublării bugetului global al FNUASS, în ultimii 12 ani”. Adoptarea în anul 1999 a sistemului de asigurări de sănătate Bismark, importat din Germania, și care ”a fost românizat printr-o serie de modificări”, a condus încet, dar sigur, în ultimii ani, la tot felul de nemulțumiri: din partea pacienților care pe principiul că din venitul lunar cotizează cu o anumită sumă la CASS iar atunci când au nevoie de servicii medicale sunt puși să plătească pentru că nu sunt fonduri, dar nemulțumiri sunt și din partea furnizorilor privind alocarea bugetară pentru servicii medicale prestate. Se pare că numărul furnizorilor, în ultimii ani, s-a triplat.

Uneori concurența face bine, naște performanță. Dar, din păcate, bugetul este doar ”atât” și nevoile sunt din ce în ce mai mari, de la an la an, existând tot mai mulți furnizori iar bugetul se fărâmițează și se ajunge ca în primele zile ale lunii să nu mai existe fonduri. Într-un articol publicat în Adevărul, în urmă cu un an ,intitulat ”Câți români ține în spate un contribuabil
la Sănătate” arăta că sunt 17 milioane de asigurați în sistemul de sănătate, însă doar 8,4 milioane plătesc contribuția lunară. Adică puțini plătesc și mulți vor servicii gratuite și sunt și prea mulți pacienți scutiți de la plata contribuției, dar în același timp sunt și foarte mulți furnizori care își doresc să presteze servicii medicale printr-un contract cu statul. Am auzit de nenumărate ori fraza ”bine că plătesc și când am și eu nevoie nu sunt fonduri, mai trebuie să scot bani din buzunar”. Iar replica ce vine atât din partea multor furnizori de servicii de sănătate, dar și a autorităților, este că ”sănătatea este scumpă” și avem un sistem bazat pe principiul solidarității. Doar că principiul ”solidarității” aș spune că se aplică și la asigurat și la furnizor, pentru cel din urmă solidaritatea traducându-se cu permisivitatea de a intra în relație contractuală cu CAS foarte ușor. Și atunci numărul acestora crește constant. Într-o societate guvernată de bani degeaba se împachetează într-un ambalaj frumos interesul pentru sănătatea pacientului pentru că de fapt interesul este mai mare pentru banul din spatele pacientului dacă stăm să traducem costurile uriașe pe care pacienții sunt nevoiți să le plătească la furnizorii privați, cei ce intră constant în relația cu CAS.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Asigurări private pentru sistemul public de sănătate, mit sau realitate?

Editorial

Vizualizari: 1054

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Piața asigurărilor private de sănătate din România este slab dezvoltată comparativ cu alte țări, însă are un potențial mare cea din dezvoltare. Preocuparea românilor privind sănătatea lor a condus la un avans al asigurărilor private de sănătate.

Despre asigurările private de sănătate și posibilitatea utilizării lor pentru pachetele de servicii medicale în sistemul public se discută de ani de zile, însă nimic nu s-a concretizat până în prezent. În schimb, în sistemul privat acestea joacă un rol important prin avantajele pe care le oferă: economie  de bani, economie de timp, acoperă mai multe riscuri, au acoperire teritorială mare, adresabilitate ridicată, garantează liniștea și, foarte important, sunt deductibile fiscal.

În România, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) cheltuielile cu asigurările private de sănătate reprezintă 0,01% din PIB, de 80 de ori mai puțin decât media europeană,
de 0,8%. De asemenea, ”ponderea medie a asigurărilor voluntare de sănătate din totalul cheltuielilor este de aproximativ 0,09% în România, de aproximativ 56 de ori mai mică față de media europeană”. Mai mult, un procent de 73% dintre români cosideră precară calitatea generală a îngrijirilor medicale, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de numai 23%.

Prin noul Cod Fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2016, piața asigurărilor private de sănătate a beneficiat de o măsură necesară pentru impulsionarea dezvoltării pieței pe termen imediat și anume creșterea deductibilităților fiscale și extinderea lor pentru cele plătite individual de către angajați sau alte categorii de persoane fizice.

ASF susține în analiza sa nevoia de ”ajustare a cadrului legislativ actual care să permită și să impulsioneze dezvoltarea serviciilor medicale asigurate privat în cadrul unităților sanitare publice”.
Ideea nu este deloc rea, asigurările private de sănătate pot să degreveze mult Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, pe ”umerii” căruia cad decontarea serviciilor medicale, medicamente, dispozitive medicale etc. În viitorul apropiat este posibil ca și serviciile medicale din sectorul public să fie decontate din asigurări private.

Conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a anunțat în cadrul celei de a cincea ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, ce a avut loc în perioada 11-14 octombrie 2018, la Poiana Brașov, că ”este un angajament ferm al nostru să avem un cadru legal care să vină și să ofere pe lângă pachetul de bază reglementat prin Hotărâre de Guvern, prin Contractul cadru, și o Hotărâre de Guvern care să reglementeze pachetul de servicii care fac obiectul asigurărilor private de sănătate”.

Măsura se impune deoarece s-a înregistrat o creștere a asigurărilor private însă acest lucru nu se reflectă în ”beneficiie reale” din sistem și nu degrevează bugetul FNUASS.

Este de salutat un astfel de demers însă nu pot să nu mă întreb cum va arăta acel pachet de servicii medicale, ce tip de investigații/ intervenții se vor regăsi aici, ce proceduri nu vor mai fi accesibile în sistemul public pentru orice pacient asigurat la FNUASS și care în prezent sunt decontate din asigurările publice? Persoanele cu posibilități financiare reduse ar urma să beneficieze de mai puține servicii?

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Când îți dorești să (nu) fii pacient în România

Editorial

Vizualizari: 12526

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

”Ca pacient mi-aș dori să contribui activ la luarea deciziilor din sistem, să am un cuvânt de spus atunci când se iau decizii și pe zona de politici sanitare și pe zona de infrastructură, și pe zona de prioritizare a finanțării diverselor obiective din sistemul sanitar. Cred că o astfel de transparență ar fi benefică sistemului sanitar românesc”, a opinat Conf. Dr. Diana Loreta Păun, consilier la Departamentul de Sănătate al Administrației Prezidențiale, la dezbaterea ”Cum reconstruim încrederea în sistemul de sănătate din România?”, organizată în cadrul Congresului Medical Innovation Summit, eveniment ce a avut loc în perioada 21-23 septembrie 2018, la București.

Nu a putut decât să mă impresioneze această declarație și să îmi spun, da, s-ar putea și în România, dar se dorește la propriu așa ceva, există suficientă voință? Se poate identifica mecanismul care să conducă la așa ceva? Înainte de această opinie s-a precizat că Olanda este o țară în care sistemul sanitar poate fi exemplu pentru restul țărilor, fiind o țară unde pacientul are un cuvânt de spus și politicile sanitare se învârt în jurul pacientului și faptic, nu doar la nivel declarativ. Însă acolo se pune accent pe prevenție încă de pe băncile școlii unde elevii învață ce înseamnă o dietă sănătoasă, existând programe preventive care să ajute la reducerea riscului de îmbolnăviri. La noi, educația pentru prevenția în sănătate încă din copilărie nu se învață la școală. Există alte materii mai ”interesante”! Cu o zi înaintea acestui Congres participasem la un alt eveniment medical, Conferința Națională a Medicamentului, unde, după mai bine de o jumătate de zi în care au fost pe rând declarații din partea autorităților, prezentări legate de politica medicamentului, de la publicitatea lui, la evaluarea HTA, până la studii clinice și farmacovigilență etc, a venit și rândul pacienților să vorbească. Spre final. Iar oful unuia dintre reprezentanții pacienților, domnul Cezar Irimia, nu a fost altul decât că pacientul trebuie să vorbească la final, când nu-l mai aude aproape nimeni, și ”noi (n.red.-pacienții) suntem supuși unor bombardamente legislative care nu ne favorizează, făcute pe banii noștri, dar fără noi”.

E drept, în ultimii ani reprezentanții pacienților au început să fie din ce în ce mai vocali, iar lucrurile au început să se miște, mai ales dacă ne uităm la numărul de medicamente noi incluse pe Lista de compesante și gratuite. Însă unele intră, altele dispar. Dar nu este de ajuns. Ce facem cu spitalele, cu infrastructura lor, cu comportamentul personalului medico-sanitar? Un pacient nu este doar un ambalaj din carne și oase ce trebuie reparat/tratat/vindecat. Pacientul are un psihic care are un rol covârșitor în procesul de vindecare. Traumele psiho emoționale pe care un pacient le ”câștigă” în spital nu sunt văzute și dezbătute niciunde pentru ca sistemul să se îmbunătățească: de la curățenie făcută artificial, atenție pentru bolnavul țintuit la pat și dependent pentru nevoile lui de infirmiera ce își face apariția rar în salon, la asistenta medicală care atunci când îi recoltează sânge are grijă să nu-i spargă des venele și să-și aducă aminte să verifice constant când îi pune perfuzia (dar când este o singură asistentă la patru saloane de bolnavi e greu), la mâncarea care ar putea să nu însemne aproape zilnic la micul dejun și la cină salam, parizer, unt și brânză topită (unii pacienți poate au anumite probleme de sănătate și nu pot consuma lactate, spre exemplu alergiile și intoleranțele la anumite tipuri de mâncare pot conduce deseori la afecțiuni și mai grave și simptome ce pot fi confundate). Şi ajunge pacientul să fie externat pentru că i s-au făcut investigații, i s-au dat medicamente pentru afecțiunea cu care s-a prezentat la spital și e stabil, dar el a mai ”câștigat” alte câteva probleme de sănătate cu care pleacă acasă. Și urmează noi investigații, analize și tratamente pe banii proprii.

Aceste probleme, la fel precum cele legate de finanțarea personalului medical, fără să fie luate în considerare anumite criterii de performanță și cu interzicerea canalizării pacientului externat către consultul următor în cabinetul privat, ar fi trebuit să fie în atenția autorităților/ decidenților. Sunt experiențe trăite de mii, sute de mii sau milioane de pacienți, sunt văzute și știute dar deși se discută la nivel declarativ, faptic mecanismul ce ar trebui să facă sistemul să funcționeze este defect.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Referendum pentru familia tradițională, bani aruncați pe geam în timp ce sănătatea geme de lipsuri

Zicala ”Țara arde și baba se piaptănă” se potrivește mănușă pentru descrierea situației din zilele noastre, când durerile mai marilor țării sunt redefinirea definiției familiei și schimbarea Constituției […]

Un ministru al sănătății cu viziune: copiii și tinerii cu diabet zaharat în centrul atenției

În urmă cu mai bine de opt ani de zile am făcut cunoștință cu micuții cu diabet zaharat de tip 1. Cunoșteam pacienți cu diabet zaharat de tip […]

Adio medicamente la bucată, dar ce se întâmplă cu prescripțiile medicale?

Începând cu anul 2019, farmaciile vor elibera medicamente cu elementele de siguranță inscripționate pe ambalaj, stabilite în Regulamentul delegat al UE (n.red.-Regulamentul delegat al Uniunii Europene 161 din […]

Sănătate pentru toți, obligații doar pentru unii

Marcată anual, pe data de 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății a avut ca temă principală în acest an ”Acoperirea universală a sănătăţii: toată lumea, pretutindeni”, iar sloganul […]

Schimbarea mentalității, mai eficientă decât un Regulament european

Trăim într-o eră digitală, unde mai mult ca oricând este nevoie de garanții pentru protecția datelor noastre, personale și sensibile, cuprinse în sistemul informatic, zona medicală fiind una […]

Contextul aparitiei GDPR in Romania

Noul Regulament privind protectia datelor cu caracter personal va intra in vigoare in toate statele membre ale Uniunii Europene incepand cu data de 25 Mai 2018. In ultimele […]

Sunt pacient european, cu drepturi. Ce pot face cu ele?

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 52 – editia tiparita – Februarie 2018 Beneficii, drepturi, obligații, toate vin la pachet atunci când ești țară a […]

Echipa Clinicii Boli Infecțioase I din Tîrgu-Mureș, îngeri la patul bolnavului

În urmă cu aproape un deceniu am început să pășesc în fascinanta lume a jurnalismului, un domeniu unde în fiecare zi te întâlnești cu ceva nou dar și […]

Sistemul de sănătate, între promisiuni și realitate

O scurtă trecere în revistă a situației sistemului sanitar din România, de la începutul anului 2017, prezintă un bilanț cu numeroase transformări, ca efect colateral a măsurilor dezorganizate […]

Acreditarea ANMCS pentru unitățile sanitare din ambulatoriu (furnizorii CNAS) a fost amanata

Ultima perioada pentru toti furnizorii CNAS definiti de ANMCS ca “unități sanitare din ambulatoriu” a fost un calvar, fiind bombardati cu informatii , de cele mai multe ori […]

Profilul Sănătății în România 2017: suntem tot codași în UE

Spre sfârșitul lunii noiembrie, Comisia Europeană a făcut public raportul privind profilurile de țară și starea de sănătate din țările Uniunii Europene, oferind o sinteză a stării de […]

Una din două persoane care trăiesc cu HIV în Europa este diagnosticată cu întârziere

Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) este singura regiune din întreaga lume unde numărulde cazuri noi de infecții cu HIV este în creștere. Cu peste 160.000 […]

Serviciul farmaceutic, epopeea dintre vorbe și fapte

La un cabinet medical pacientul primește o consultație, un serviciu medical, iar Casa de Asigurări de Sănătate decontează serviciul medical efectuat. La farmacie, pe lângă faptul că își […]

Frauda de la nivelul CNAS vs sărăcia statului pentru pacient

Sfârșitul verii a adus un nou scandal ce a zguduit sistemul sanitar românesc, astfel de evenimente devenind o tradiție în România, în ultimul deceniu. O fraudă de aproximativ […]

O semnătură pentru sănătate, la un click distanță

În ultimii ani, numărul petițiilor online pentru susținerea diferitelor cauze a crescut exponențial, pe diferite site-uri de profil. Document electronic, ce îndeamnă la implicare cetățenească în privința unor […]

În viitor, o singură sănătate

Organizația Mondială a Sănătății a definit în 1946 sănătatea ca fiind ”o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau […]

Vaccinarea, reduta din copilărie

Încolonați frumos, în șir indian, pe clase, așteptam unii cuminți, alții mai puțin, să ne vină rândul să intrăm în cabinetul de medicină școlară pentru tradiționalul vaccin. Spun […]

Are șanse EMA să ajungă în România?

Urmare a Brexitului, mai multe instituții ale Uniunii Europene, găzduite de Marea Britanie, ar urma să fie relocate în următorii ani. Printre ele se numără și Agenția Europeană […]

De profesie, superfemeie

De-a lungul timpului, femeia a fost sursă de inspirație pentru scriitori celebrii și poeți, frumusețea, inteligența și puterea sa interioară fiind, deopotrivă, apreciate. Ca să le facă pe […]

Moștenire pentru sistemul sanitar. Cum va fi gestionată?

Să reformezi un sistem, de la zero, în șapte luni, este imposibil, dar să încerci să aduci o schimbare, mizând pe modificări ce ar putea cutremura sistemul, este […]