Boala celiacă

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 30260

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

DEFINIȚIE

Boala celiacă este o afecțiune intestinală mediată imun, declanșată de ingestia de gluten la persoane susceptibile genetic și care are ca rezultat o reacție inflamatorie intestinală care va determina o malabsorbție a principiilor nutritive și minerale. Afecțiunea poate fi regăsită și sub denumirea de enteropatie glutenică sau enteropatia prin sensibilizare la gluten.

EPIDEMIOLOGIE

Se consideră că prevalența bolii celiace este într-o continuă creștere. Astfel, s-a emis teoria icebergului conform căreia frecvența bolii este de 0,5-1% din populaţia generală, deoarece boala nu este corespunzător diagnosticată și astfel la 1 caz diagnosticat pot exista 5-10 cazuri nediagnosticate. Etiologia este multifactorială, cu mare predispoziție genetică. Cauza bolii celiace nu este cunoscută. Practic, boala este generată de o reacție imună exagerată la contactul mucoasei intestinale cu glutenul din unele cereale. Totuși, s-a constatat o oarecare agregare familială a pacienților cu boală celiacă (10% dintre rudele de gradul întâi ale pacienților au sau vor fi diagnosticate pe parcursul vieții cu boală celiacă). Dintre factorii de risc implicați în apariția bolii celiace, există dovezi clinice și paraclinice pentru asocierea cu: diabetul zaharat de tip 1, dermatita herpetiformă, tiroidita autoimună, sindromul Down, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă juvenilă.

PATOGENIE

Fiziopatologia bolii celiace nu este încă pe deplin cunoscută. Cascada evenimentelor fiziopatologice începe cu alterarea funcţiei de barieră a mucoasei intestinului subţire. Gliadina, elementul cheie din gluten, antrenează o permeabilitate intestinală crescută, prin legarea de un receptor de chemokine CXCR3; acest complex antigen-chemokine va elibera zonulina, ce va facilita trecerea gliadinei în mucoasa intestinală. În lamina proprie este prezentă transglutaminaza tisulară, enzimă ce catalizează legarea încrucişată a proteinelor, peptidelor deamidate ale gliadinei, crește afinitatea lor pentru moleculele HLA localizate pe membrana celulelor prezentatoare de antigen (macrofage). Interacţiunea între peptidele gliadinei şi moleculele HLA activează limfocitele T intestinale, care eliberează cytokine proinflamatorii (interferon γ, TNFα). Consecința acestor mecanisme este alterarea vilozităților care asigură suprafața de absorbție intestinală şi un sindrom de malabsorbție secundar pentru principiile nutritive, vitamine și minerale. Urmările acestui sindrom de malabsorbție sunt, în primul rînd, nutriționale, de la carențe izolate, până la afectarea creșterii și dezvoltării.

SIMPTOMATOLOGIE

Debutul bolii în forma clasică este la 6-18 luni, la câteva săptămâni/ luni de la introducerea făinoaselor în alimentaţie. Formele atipice pot apărea la orice vârstă. Manifestările tipice sunt mai frecvente la copii decât la adulți, ceea ce face ca diagnosticul să fie mai rapid stabilit la aceste grupe de vârstă. Clinic copiii sunt slabi, palizi, anemici, iritabili, cu musculatură hipotonă, prezintă diaree cronică, meteorism abdominal, hepato-splenomegalie, fesele „topite”, încetinirea creșterii staturo-ponderale. Simptomatologia digestivă mai poate include: anorexie, vărsături, flatulență, colici abdominale, modificarea culorii și consistenței scaunelor (abundente, păstoase, grăsoase, cu miroscaracteristic- steatoreice). Infecţiile, stresul şi înfometarea determină episoade de diaree acută, aşa-numitele “crize celiace”, în care se instalează rapid deshidratarea, până la colaps. Simptomatologia extradigestivă nu este deloc rară, iar diagnosticul devine și mai dificil atunci când aceasta apare izolată, fără a fi asociată cu simptome digestive. Dintre cele mai frecvente simptome extradigestive fac parte: anemia, astenia marcată și inexplicabilă, irascibilitate și tendințe depresive, artralgii, pubertate întârziată, amenoree, erupții cutanate cu aspect urticarian, anomalii dentare de smalț și anomalii osoase secundare osteoporozei, fenomene neuropatice cu astenie musculară, modificarea reflexelor, parestezii, până la deficite motorii în formele severe, anomalii ale funcției hepatice, fenomene hemoragipare. Simptomatologia bolii celiace este net diferită, în funcție de vârsta pacientului. Astfel, la sugar tabloul clinic este dominat de diaree. După vârsta de 5-6 ani, 50% din cazuri pot debuta prin manifestări extradigestive: dermatita herpetiformă, anemia feriprivă, distrofii dentare etc. La copilul mai mare persistă ca simptom dominant diareea, respectiv steatoree şi flatulență, având ca rezultat, de asemenea, o creștere staturo-ponderală inadecvată. La adult, simptomatologia de boală celiacă este adesea confundată cu un sindrom de intestin iritabil. În unele situații, se poate ajunge la diagnostic căutând o posibilă cauză de anemie feriprivă microcitară sau prin deficit de folați sau pornind de la investigarea unui sindrom hepatocitolitic moderat a cărui cauză este obscură. Există o proporție din ce în ce mai
mare de pacienți asimptomatici care se încadrează în grupe de risc, diagnosticați prin teste de screening: rudele pacienților cu boală celiacă, pacienți cu diabet zaharat de tip 1, dermatită herpetiformă, stomatită aftoasă, tiroidită autoimună, lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă juvenilă etc.

Forme clinice:
1. Forma clasică cu simptomatologia caracteristică
2. Forma silențioasă include pacienți cu serologie pozitivă pentru boala celiacă, cu modificări endoscopice și histopatologice, dar asimptomatici; aceștia trebuie supravegheați, deoarece pot activa simptomatologia clinică a bolii în orice moment al vieții lor, fiind indicată dieta fără gluten pe termen lung.
3. Forma latentă include pacienți asimptomatici care au serologie pozitivă, dar nu au modificări endoscopice și histopatologice; cel mai adesea, în această categorie intră pacienții care au fost diagnosticați cu mult timp în urmă cu boală celiacă, au urmat o perioadă dietă fără gluten, apoi au abandonat dieta, rămânând asimptomatici și fără modificări histopatologice sau endoscopice. Şi acești pacienți pot prezenta oricând o reactivare a simptomatologiei.
4. Forma potenţială include pacienți asimptomatici care au serologie pozitivă, HLA pozitiv, dar fără modificări histopatologice din biopsia duodenală.

Laborator:
1. Teste serologice: anticorpii anti transglutaminază TG2, anticorpii antiendomisium EMA sau anti DGP (deamidated gliadin peptides).
Anticorpii antiendomisium de tip IgA sunt de înaltă specificitate, se corelează cu severitatea bolii și scad pînă la dispariție la dieta fără gluten după 6-9 luni. Sunt, de asemenea, foarte specifici
pentru dermatita herpetiformă. La pacienții cu deficit selectiv de anticorpi IgA, acești anticorpi nu vor prezenta creșteri semnificative, ceea ce îi face inutilizabili pentru diagnostic. Atc anti TG2 şi/sau EMA sunt asociaţi cu o mare probabilitate de celiachie, având specificitate de 98-100%. Atc anti TG2 cu valori mari de >10 ori sunt asociaţi cu atrofie vilozitară. De aceea când Atc anti TG2 se fac de rutină și când sunt de peste 10 ori valoarea normală nu se mai face biopsie duodenală, ci se recomandă efectuarea testelor genetice. Atc DGP au specificitate și sensitivitate mare, similară IgA EmA și IgA tTG, de aceea se folosesc ca screening. Cel mai bun test de diagnostic este atc anti TG2+ atc DGP (combinați). Este important de menționat faptul că valori negative ale acestor anticorpi nu exclud diagnosticul de boală celiacă, după cum există și posibilitatea unor relații fals pozitive prin reacții încrucișate cu alți anticorpi.
2. Testele HLA – antigenele majore de histocompatibilitate HLA-DQ2 și HLA-DQ 8 sunt utile pentru a exclude celiachia. Aceste examinări se recomandă când: anticorpii specifici pentru celiachie sunt negativi, dar histopatologic există modificări medii în mucoasa intestinului subţire; când există mare suspiciune de celiachie, anticorpii sunt intenși pozitivi, iar biopsia este negativă; la pacienţii din grupa de risc. Peste 95 % din pacienţii cu celiachie sunt heterodimeri HLA-DQ 2 şi aproximativ 5% heterodimeri HLA-DQ
8. Expresia moleculelor HLA-DQ2 sau HLA-DQ 8 este necesară, dar nu suficientă (30-40% din populaţia albă are aceste haplotipuri, dar nu fac boala decât 1%).
3. Biopsiile vor fi multiple şi se recoltează prin endoscopie digestivă superioară. Pentru o bună acuratețe diagnostică este utilă prelevarea a minim 5 probe histopatologice: una din bulbul duodenal și celelate 4 din porțiunea a 2-a sau a 3-a a duodenului, de preferat cât mai distal. Diagnosticul histopatologic este standardul de aur pentru încadrarea unei afecțiuni ca boală celiacă. Totuși,
prezența unor leziuni atrofice minime duodenale nu trebuie atribuită unei boli celiace decât în prezența unui tablou serologic pozitiv, deoarece există şi alte condiții patologice care evoluează cu atrofie vilozitară (gastroenterite virale, alergii intestinale la laptele de vacă sau proteinele din soia). Modificările histopatologice descrise de Marsh sunt:
Marsh I - leziune infiltrativă; arhitectura mucoasei intestinale normală; infiltrate inflamator limfocitar în epiteliul vilozitar (>30 limfocite la 100 enterocite);
Marsh II - leziune hiperplastică; infiltrate inflamator limfocitar intraepitelial; lărgirea criptelor, crește adâncimea criptelor;
Marsh III - este prezentă leziunea distructivă:
4 Marsh IIIa –atrofie vilozitară parţială, scurtarea vilozităţilor, infiltrate inflamator;
4 Marsh IIIb –atrofie vilozitară subtotală; atrofie vilozitară clară, dar vilozităţile se mai pot recunoaşte; se asociază lărgirea criptelor şi infiltrate inflamator bogat;
4 Marsh IIIc –atrofie vilozitară totală; absenţa vilozităţilor aproape în totalitate; leziuni hiperplazice şi inflamatorii.
Pentru bilanțul consecințelor nutriționale ale bolii celiace sunt utile determinat, în context clinic, sideremia, feritina serică, hemoleucograma, proteinele totale şi proteinograma, calcemia, glicemia, bilanțul lipidic, precum și o probă de digestie fecală. Diagnosticul pozitiv se bazează pe simptomatologie, teste serologice, teste HLA, biopsieduodenală.
Diagnosticul diferenţial se impune cu: fibrozachistică, pancreatita cronică cu insuficiență pancreatică, parazitoze intestinale, disbacterioze intestinale după antibioterapie prelungită, sindromul de intestin iritabil, boala inflamatorie intestinală, enterocolite bacteriene sau virale, colite de iradiere, colite colagenice, diverticulite colonice, sindromul de intestin scurt.

COMPLICAȚII

Complicația majoră a bolii celiace o constituie limfomul intestinal, care poate apărea cu o frecvență de câteva ori mai mare decât în populația generală la pacienții cu afecţiune severă, de lungă durată, sau refractară la dieta fără gluten. Alte complicații care pot fi întâlnite sunt: anomalii de smalț dentar, anomalii de creștere staturo-ponderală, sepsis, anomalii neurologice.

TRATAMENT

Nu există tratament curativ în boala celiacă. Baza tratamentului este reprezentată de dieta fără gluten, cel mai adesea necesară pe toată durata vieții. Practic, pacienții trebuie să evite alimente ce conțin grâu, orz, ovăz, secară, inclusiv alimentele ce conțin cantități extrem de mici din aceste principii alimentare. Se folosesc făina de orez, porumb, cartof şi mei. Există şi făină fără gluten. Regimul va fi uşor hipercaloric (+25%), cu un aport de proteine şi uleiuri vegetale. În majoritatea cazurilor, remisiunea clinică poate începe chiar la câteva zile de la inițierea dietei și devine evidentă în câteva săptămâni, cu negativarea serologiei specifice în aproximativ 6 luni, chiar dacă o dispariție completă a atrofiei vilozitare este foarte rară. Deoarece eficiența tratamentului este strict dependentă de complianța la dietă (greu acceptată de pacienți, poate din cauza perspectivei de a o menține întreaga viață), este utilă supravegherea pacientului, independent de declarațiile acestuia, prin urmărirea în dinamică a anticorpilor anti transglutaminază tisulară de tip IgA. Alteori, supravegherea complianței la tratament se poate face prin investigarea în dinamică a aspectului histopatologic al mucoasei. Nu în ultimul rând, complianța poate fi dictată și de condițiile socio-economice ale pacientului, recunoscut fiind faptul că o dietă fără gluten este mai costisitoare decât una cu gluten. Eșecul tratamentului survine, în majoritatea cazurilor, din nerespectarea dietei fără gluten. În carenţele nutriționale dovedite sunt necesare suplimente cu vitamine de grup B, mai ales B1, B6 și B12, acid folic, vitamina D, vitamina K, calciu, fier, zinc și magneziu. În formele severe se poate folosi și corticoterapia de scurtă durată, ciclosporina sau azatioprina pot fi alternative la corticoterapie. Există și forme severe de boală care sunt rezistente la dieta fără gluten. Această rezistență este definită ca persistența simptomatologiei și atrofiei vilozitare severe după 6 luni de dietă corect efectuată. Din păcate, aceste cazuri rare au un prognostic rezervat, mai ales prin riscul foarte mare de dezvoltare a limfoamelor intestinale. Întârzierea stabilirii diagnosticului (la pacienții cu boală celiacă cu manifestări atipice sau asimptomatice), crește rata mortalității prin complicații maligne. De aici rezultă importanţa testării screening, cel puțin la pacienții cu risc.



Pana la data de 01.04.2020 Pretul unui abonament anual pentru Revista Health, editia electonică, este doar 120 lei. COMPLETEAZA ACUM FORMULARUL ONLINE PENTRU A TE ABONA.

Revista HEALTH apare exclusiv in format electronica, sub egida Colegiului Medicilor din Județul Mureș și a fost inclusă in Nomenclatorul Publicațiilor Creditate pentru anul 2020, fiind creditata cu 5 credite  de catre urmatoarele autoritatile profesionale. 
  • Colegiul Farmacistilor din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EFC 
  • OAMGMAMR a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC  
  • Colegiul Medicilor Dentisti din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC
  • Colegiul Medicilor din Romania NU a creditat Revista HEALTH


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



CURS ONLINE (24 CREDITE EFC) - Confidențialitatea serviciului farmaceutic,  între obligație etică și obligație legală”

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, personalului farmaceutic pentru gestionarea defectuoasă sau divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Taxa de curs: 150 LEI. Pentru abonații activi la Revista Health taxa de curs este doar 80 LEI.

Comisia Profesional - Științifică a Colegiului Farmaciștilor din România a acordat 24 ore de Educație Farmaceutică Continuă farmaciştilor participanţi la acest curs online.

Noi condiții pentru donarea de sânge total/plasmă de la persoanele vindecate de COVID 19.

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 1559

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Ministerul Sănătății a stabilit noi condiții pentru donarea de sânge total/plasmă de la persoanele vindecate de COVID 19.

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat Ordinul privind modificarea Anexei la Ordinul nr. 654/2020 privind aprobarea Metodologiei pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia plasmei de la donator vindecat de COVID-19 şi utilizarea monitorizată pentru pacienţii critici cu COVID-19 din secţiile ATI.

Documentul a fost elaborat în urma consultării specialiștilor din Comisia de anestezie şi terapie intensivă, Comisia de transfuzii și Institutul Național de Hematologie Transfuzională ”Prof. Dr. C. T. Nicolau”.
Actul normativ
conține modificări referitoare la selecția potenţialilor donatori de sânge total/plasmă care vor putea fi aleși dintre persoanele ce pot dovedi istoricul de infecție cu SARS CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, fără să se mai aplice cerința că aceștia să fi fost internați în prealabil în spital.
De asemenea, au fost modificate cerințele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 precum și lista documentelor solicitate, având în vedere necesitatea armonizării legislației în vigoare. De exemplu, a fost eliminat criteriul de eligibilitate care solicita ca donatorul să prezinte 2 teste RT-PCT negative.

Astfel, cerințele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 vor fi:
– semnarea consimţământului informat pentru intrarea în procedura de selecţie în vederea donării de plasmă prin plasmafereză şi/sau sânge total şi pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date naţională şi europeană;

-prezentarea documentelor care să ateste istoricul de infectie cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii.

-încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislaţiei naţionale;

-intervalul între 2 donări de plasmă succesive este de cel puțin 14 zile.

Modificările urmăresc creșterea numărului persoanelor vindecate COVID-19 care pot să doneze sânge/plasmă, precum și a numărului pacienților critici din ATI care pot să primească plasmă.

Mai mult, Ministerul Sănătății va contribui cu date în platfomă de raportare a datelor privind recoltarea de sânge total/plasmă de la donatori vindecați de COVID-19 pusă la dispoziția statelor membre de către Comisia Europenă- EU CCP Database.
Informațiile vor fi utilizate pentru consolidarea dovezilor la nivel UE privind siguranța și eficacitatea acestei terapii.
Ordinul MS stabilește responsabilitățile privind transmiterea informațiilor în baza de date a UE.

Recoltarea se va realiza cu respectarea standardelor actuale din legislația națională în domeniul transfuziei sanguine pentru colectarea, testarea, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui și a componentelor sanguine, respectând totodată principiului donării voluntare neremunerate și ghidul tehnic elaborat de Comisia Europeană cu privire la colectarea, testarea, procesarea, stocarea, distributia si utilizarea monitorizata a plasmei provenite de la persoane vindecate de COVID-19 pentru tratamentul COVID-19.
Plasma se va administra doar pacienților critici infectati, cu vârsta de cel putin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de plasma convalescenta COVID-19 prin semnarea consimțământului informat și care îndeplinesc o serie de criterii specifice.

Conform datelor INHT, până în prezent au fost înregistrați peste 490 donatori, iar centrele de transfuzie sanguină au distribuit către spitale un număr de 463 unități de plasmă de la donatori vindecați de Covid 19.



Pana la data de 01.04.2020 Pretul unui abonament anual pentru Revista Health, editia electonică, este doar 120 lei. COMPLETEAZA ACUM FORMULARUL ONLINE PENTRU A TE ABONA.

Revista HEALTH apare exclusiv in format electronica, sub egida Colegiului Medicilor din Județul Mureș și a fost inclusă in Nomenclatorul Publicațiilor Creditate pentru anul 2020, fiind creditata cu 5 credite  de catre urmatoarele autoritatile profesionale. 
  • Colegiul Farmacistilor din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EFC 
  • OAMGMAMR a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC  
  • Colegiul Medicilor Dentisti din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC
  • Colegiul Medicilor din Romania NU a creditat Revista HEALTH


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



CURS ONLINE (24 CREDITE EFC) - Confidențialitatea serviciului farmaceutic,  între obligație etică și obligație legală”

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, personalului farmaceutic pentru gestionarea defectuoasă sau divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Taxa de curs: 150 LEI. Pentru abonații activi la Revista Health taxa de curs este doar 80 LEI.

Comisia Profesional - Științifică a Colegiului Farmaciștilor din România a acordat 24 ore de Educație Farmaceutică Continuă farmaciştilor participanţi la acest curs online.

Accesul pacienților cu hepatită C la tratamente fără interferon, asigurat în perioada pandemiei prin reglementări speciale

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 1724

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Începând cu luna februarie 2020, CNAS asigură tratamente fără interferon pentru un număr de 17.500 de pacienți adulți cu hepatita C, indiferent de stadiul de fibroză și ciroză compensate. În perioada februarie-iulie 2020, un număr de 4.158 de pacienți au accesat tratamente fără interferon.

Începând cu 1 iunie 2020, există în derulare și un contract de tip cost-volum-rezultat (C-V-R), în cadrul căruia pot beneficia de tratament pacienții adulți, fără ciroză hepatică sau cu ciroză hepatică compensată, care în urma tratamentelor anterioare cu AAD (medicamente cu acțiune antivirală directă) nu au obținut răspuns terapeutic. Contractul prevede tratamente pentru un număr de 300 de pacienți eligibili, iar până la această dată au fost transmise de medicii  curanți și confirmate în Platforma Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate (PIAS) un număr de 61 de formulare specifice pentru acordarea acestui tip de tratament.

Tratamentul adulților este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu casele de asigurări din 16 județe (Arad, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Bihor, Argeș, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Mureș, Timiș) și CAS AOPSNAJ.

Începând cu luna februarie 2020, CNAS derulează un contract C-V-R prin care asigură tratamente fără interferon pentru un număr de 100 de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani, până la această dată fiind accesate acest tip de tratamente pentru un număr de 6 tineri.

Pentru copii, tratamentul este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie pediatrică și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate din 11 județe (București, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Mureș, Sibiu, Timiș) și CAS AOPSNAJ.

În contextul pandemiei, în perioada stării de urgență CNAS a implementat o serie de măsuri pentru a asigura accesul pacienților eligibili cu hepatită C la tratamentele fără interferon, măsuri a căror aplicare a fost prelungită până la data de 30 septembrie 2020.

Astfel, pentru pacienții care au domiciliul într-unul din județele prin care se derulează contractele C-V-R, inițierea tratamentului se efectuează de medicul gastroenterolog sau infecționist (prima rețetă), iar prescrierea în continuare a medicamentelor se poate face de un medic în specialitatea medicină internă din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice sau de medicul de familie pe lista căruia este înscris pacientul, în baza scrisorii medicale și a confirmării înregistrării formularului specific de prescriere, în vederea asigurării continuității tratamentului.

Pentru pacienții care au domiciliul într-un județ în care nu se derulează contractele C-V-R, prescrierea se realizează doar de către medicul gastroenterolog sau infecționist.

Evaluarea rezultatului medical pentru pacienții al căror tratament cu medicamente fără interferon a fost inițiat începând cu 1 februarie 2020 se va realiza exclusiv de medicul curant al pacientului, informațiile urmând a fi procesate în PIAS de casa de asigurări de sănătate prin care se derulează contractul C-V-R și cu care se află în relații contractuale medicul curant.

De asemenea, pacienții cu domiciliu în alt județ decât cel prin care se derulează contractul C-V-R și pentru care a fost inițiat tratamentul fără interferon au posibilitatea să ridice prescripțiile medicale din județul în care acesta domiciliază, în baza unei proceduri afișate pe site-ul CNAS.

„În această perioadă dificilă, numărul de inițieri de tratamente a fost mai mic, în urma evaluării de către medicii specialiști a riscurilor și beneficiilor pentru fiecare pacient în parte. Vom analiza și vom decide modul în care va fi asigurat accesul la servicii și tratamente în continuare, pentru toate patologiile, și după data de 30 septembrie, pentru că încă ne confruntăm cu problemele create de pandemie. Măsurile implementate până acum sunt rezultatul consultărilor cu specialiștii și cu asociațiile de pacienți, cu care vom colabora în continuare pentru elaborarea măsurilor pentru perioada de după 30 septembrie”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

Pe site-ul CNAS sunt afișate toate informațiile necesare, atât pentru pacienți cât și pentru medicii curanți, referitoare la includerea în tratament a pacienților eligibili.



Pana la data de 01.04.2020 Pretul unui abonament anual pentru Revista Health, editia electonică, este doar 120 lei. COMPLETEAZA ACUM FORMULARUL ONLINE PENTRU A TE ABONA.

Revista HEALTH apare exclusiv in format electronica, sub egida Colegiului Medicilor din Județul Mureș și a fost inclusă in Nomenclatorul Publicațiilor Creditate pentru anul 2020, fiind creditata cu 5 credite  de catre urmatoarele autoritatile profesionale. 
  • Colegiul Farmacistilor din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EFC 
  • OAMGMAMR a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC  
  • Colegiul Medicilor Dentisti din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC
  • Colegiul Medicilor din Romania NU a creditat Revista HEALTH


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



CURS ONLINE (24 CREDITE EFC) - Confidențialitatea serviciului farmaceutic,  între obligație etică și obligație legală”

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, personalului farmaceutic pentru gestionarea defectuoasă sau divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Taxa de curs: 150 LEI. Pentru abonații activi la Revista Health taxa de curs este doar 80 LEI.

Comisia Profesional - Științifică a Colegiului Farmaciștilor din România a acordat 24 ore de Educație Farmaceutică Continuă farmaciştilor participanţi la acest curs online.

Medicament nou avizat de EMA pentru tratamentul HIV

Comitetul EMA pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) a avizat autorizarea pentru punere pe piață a inelului vaginal Dapivirine (dapivirină), […]

Remdesivir, medicamentul folosit pentru tratarea pacienților cu COVID-19, ajunge în România

România va beneficia de o cantitate de 25 157 flacoane Veklury (Remdesivir), în trei tranșe, pentru tratarea pacienților cu COVID -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat […]

Reglementări privind acordarea certificatelor de concediu medical pentru carantină și izolare

Proiectul de Ordin al ministrului Sănătății și al președintelui CNAS, prin care vor fi modificate și completate Normele de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005 privind concediile și […]

CNAS recrutează experți IT pentru proiectul privind dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management

În data de 18 august 2020, ora 10:00, CNAS organizează o procedură de recrutare și selecție pentru ocuparea a trei funcții contractuale de experți IT. Personalul astfel recrutat […]

Salariații în șomaj tehnic sunt asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Pentru a restabili calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru angajații aflați în șomaj tehnic, pentru care angajatorii au virat sumele aferente contribuțiilor la asigurările […]

Medicii de familie cer revizuirea legii carantinei în funcție de recomandările medicilor practicieni

După mai mult de patru luni de pandemie COVID-19 în România, după două luni de stare de urgență și două luni de stare de alertă, ne aflăm într-o […]

Apel de proiecte pentru programul de granturi privind politicile de sănătate în domeniul cancerului, lansat de MSD România

Divizia de oncologie din cadrul MSD anunță o nouă rundă a programului de Granturi privind politicile de sănătate din domeniul cancerului. MSD România a fost preselectată, în cadrul […]

Bio-etichetă antimicrobiană pentru igienizarea suprafeței legumelor și fructelor, unică în lume, dezvoltată în România

Peelhy, start-up românesc de biotehnologie, dezvoltă, ca răspuns la actualul context epidemiologic, o bio-etichetă care va îmbunătăți igienizarea suprafeţei fructelor și legumelor cu coajă comestibilă. Aflată în prezent […]

Cum se aplică noile măsuri de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV- 2

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat modalitatea de aplicare a unor măsuri de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV- 2, în conformitate cu noile prevederi legale aprobate […]

Aplicația românească de nutriție DAHNA, țintă 100.000 de utilizatori în 2 ani

Aplicația românească DAHNA – Diet According to the Healthy Nutritional Approach, utilă tuturor celor care doresc să aibă o viață activă și sănătoasă, ferită de boli precum cele […]

Antibiotice a pătruns pe piețele SUA și UK cu noi medicamente asociate Covid-19

Pe fondul pandemiei cu virusul SARS-CoV-2, în timp ce piața spitalelor și farmaciilor din România și-a restrâns substanțial activitatea, Antibiotice identifică oportunități în consumul de medicamente prin participarea […]

Aviz din partea FDA pentru a grăbi procesul de dezvoltare a două posibile vaccinuri împotriva SARS-CoV-2 dezvoltate de Pfizer și Biontech

Pfizer și BioNTech au anunțat  că două dintre cele patru vaccinuri aflate în curs de dezvoltare, bazate pe tehnologia ARN-mesager, împotriva SARS-CoV-2 (virusul care cauzează COVID-19), au obținut […]

50 de centre de recoltare ale Synevo România, în 36 de orașe, pentru recoltare teste Real Time PCR

Synevo România, lider al pieței locale de servicii de diagnostic de laborator, recoltează probe pentru testele moleculare pentru depistarea infecțiilor cu virusul SARS-CoV2 în 50 de centre din […]

Echipa de conducere a RASCI, realeasă pentru un nou mandat

RASCI, asociația reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripție medicală, suplimente alimentare și dispozitive medicale pentru îngrijire personală din România și-a reales echipa de conducere în cadrul ultimei […]

Soluția propusă de CNAS privind angajații aflați în șomaj tehnic care și-au pierdut calitatea de asigurat

În urma sesizărilor primite la CNAS, referitoare la faptul că mai multe persoane aflate în șomaj tehnic au pierdut calitatea de asigurat în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), […]

Echipă completă la conducerea Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente

Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România, este noul Vice-Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale desfășurate la finalul lunii […]

Testare gratuită pentru depistarea anticorpilor specifici COVID-19 dedicat personalului din industria hotelieră din România

În plin sezon al vacanțelor pe timp de pandemie, Sistemul Medical MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, alături de Răzvan Pascu, antreprenor și consultant de […]

Cadru legal pentru instituirea măsurilor cu caracter excepțional care pot fi impuse pentru limitarea răspândirii infecției cu agenți patogeni

La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat astăzi Legea privind instituirea unor măsuri de sănătate publică în situații de risc epidemiologic și biologic. Actul normativ stabilește cadrul […]

Solicitare pentru ca Covid-19 să fie declarată boală profesională

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România reia solicitările privind declararea bolii Covid-19 ca boală profesională pentru salariații din sănătate. Într-o adresă trimisă Ministerului Sănătății Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, […]

RASCI aniversează 4 ani de la înființarea asociației

RASCI, asociația reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripție medicală, suplimente alimentare și dispozitive medicale pentru îngrijire personală din România marchează împlinirea a 4 ani de existență. Încă […]