Boala celiacă

Asistenti Medicali

Vizualizari: 29543

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

DEFINIȚIE

Boala celiacă este o afecțiune intestinală mediată imun, declanșată de ingestia de gluten la persoane susceptibile genetic și care are ca rezultat o reacție inflamatorie intestinală care va determina o malabsorbție a principiilor nutritive și minerale. Afecțiunea poate fi regăsită și sub denumirea de enteropatie glutenică sau enteropatia prin sensibilizare la gluten.

EPIDEMIOLOGIE

Se consideră că prevalența bolii celiace este într-o continuă creștere. Astfel, s-a emis teoria icebergului conform căreia frecvența bolii este de 0,5-1% din populaţia generală, deoarece boala nu este corespunzător diagnosticată și astfel la 1 caz diagnosticat pot exista 5-10 cazuri nediagnosticate. Etiologia este multifactorială, cu mare predispoziție genetică. Cauza bolii celiace nu este cunoscută. Practic, boala este generată de o reacție imună exagerată la contactul mucoasei intestinale cu glutenul din unele cereale. Totuși, s-a constatat o oarecare agregare familială a pacienților cu boală celiacă (10% dintre rudele de gradul întâi ale pacienților au sau vor fi diagnosticate pe parcursul vieții cu boală celiacă). Dintre factorii de risc implicați în apariția bolii celiace, există dovezi clinice și paraclinice pentru asocierea cu: diabetul zaharat de tip 1, dermatita herpetiformă, tiroidita autoimună, sindromul Down, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă juvenilă.

PATOGENIE

Fiziopatologia bolii celiace nu este încă pe deplin cunoscută. Cascada evenimentelor fiziopatologice începe cu alterarea funcţiei de barieră a mucoasei intestinului subţire. Gliadina, elementul cheie din gluten, antrenează o permeabilitate intestinală crescută, prin legarea de un receptor de chemokine CXCR3; acest complex antigen-chemokine va elibera zonulina, ce va facilita trecerea gliadinei în mucoasa intestinală. În lamina proprie este prezentă transglutaminaza tisulară, enzimă ce catalizează legarea încrucişată a proteinelor, peptidelor deamidate ale gliadinei, crește afinitatea lor pentru moleculele HLA localizate pe membrana celulelor prezentatoare de antigen (macrofage). Interacţiunea între peptidele gliadinei şi moleculele HLA activează limfocitele T intestinale, care eliberează cytokine proinflamatorii (interferon γ, TNFα). Consecința acestor mecanisme este alterarea vilozităților care asigură suprafața de absorbție intestinală şi un sindrom de malabsorbție secundar pentru principiile nutritive, vitamine și minerale. Urmările acestui sindrom de malabsorbție sunt, în primul rînd, nutriționale, de la carențe izolate, până la afectarea creșterii și dezvoltării.

SIMPTOMATOLOGIE

Debutul bolii în forma clasică este la 6-18 luni, la câteva săptămâni/ luni de la introducerea făinoaselor în alimentaţie. Formele atipice pot apărea la orice vârstă. Manifestările tipice sunt mai frecvente la copii decât la adulți, ceea ce face ca diagnosticul să fie mai rapid stabilit la aceste grupe de vârstă. Clinic copiii sunt slabi, palizi, anemici, iritabili, cu musculatură hipotonă, prezintă diaree cronică, meteorism abdominal, hepato-splenomegalie, fesele „topite”, încetinirea creșterii staturo-ponderale. Simptomatologia digestivă mai poate include: anorexie, vărsături, flatulență, colici abdominale, modificarea culorii și consistenței scaunelor (abundente, păstoase, grăsoase, cu miroscaracteristic- steatoreice). Infecţiile, stresul şi înfometarea determină episoade de diaree acută, aşa-numitele “crize celiace”, în care se instalează rapid deshidratarea, până la colaps. Simptomatologia extradigestivă nu este deloc rară, iar diagnosticul devine și mai dificil atunci când aceasta apare izolată, fără a fi asociată cu simptome digestive. Dintre cele mai frecvente simptome extradigestive fac parte: anemia, astenia marcată și inexplicabilă, irascibilitate și tendințe depresive, artralgii, pubertate întârziată, amenoree, erupții cutanate cu aspect urticarian, anomalii dentare de smalț și anomalii osoase secundare osteoporozei, fenomene neuropatice cu astenie musculară, modificarea reflexelor, parestezii, până la deficite motorii în formele severe, anomalii ale funcției hepatice, fenomene hemoragipare. Simptomatologia bolii celiace este net diferită, în funcție de vârsta pacientului. Astfel, la sugar tabloul clinic este dominat de diaree. După vârsta de 5-6 ani, 50% din cazuri pot debuta prin manifestări extradigestive: dermatita herpetiformă, anemia feriprivă, distrofii dentare etc. La copilul mai mare persistă ca simptom dominant diareea, respectiv steatoree şi flatulență, având ca rezultat, de asemenea, o creștere staturo-ponderală inadecvată. La adult, simptomatologia de boală celiacă este adesea confundată cu un sindrom de intestin iritabil. În unele situații, se poate ajunge la diagnostic căutând o posibilă cauză de anemie feriprivă microcitară sau prin deficit de folați sau pornind de la investigarea unui sindrom hepatocitolitic moderat a cărui cauză este obscură. Există o proporție din ce în ce mai
mare de pacienți asimptomatici care se încadrează în grupe de risc, diagnosticați prin teste de screening: rudele pacienților cu boală celiacă, pacienți cu diabet zaharat de tip 1, dermatită herpetiformă, stomatită aftoasă, tiroidită autoimună, lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă juvenilă etc.

Forme clinice:
1. Forma clasică cu simptomatologia caracteristică
2. Forma silențioasă include pacienți cu serologie pozitivă pentru boala celiacă, cu modificări endoscopice și histopatologice, dar asimptomatici; aceștia trebuie supravegheați, deoarece pot activa simptomatologia clinică a bolii în orice moment al vieții lor, fiind indicată dieta fără gluten pe termen lung.
3. Forma latentă include pacienți asimptomatici care au serologie pozitivă, dar nu au modificări endoscopice și histopatologice; cel mai adesea, în această categorie intră pacienții care au fost diagnosticați cu mult timp în urmă cu boală celiacă, au urmat o perioadă dietă fără gluten, apoi au abandonat dieta, rămânând asimptomatici și fără modificări histopatologice sau endoscopice. Şi acești pacienți pot prezenta oricând o reactivare a simptomatologiei.
4. Forma potenţială include pacienți asimptomatici care au serologie pozitivă, HLA pozitiv, dar fără modificări histopatologice din biopsia duodenală.

Laborator:
1. Teste serologice: anticorpii anti transglutaminază TG2, anticorpii antiendomisium EMA sau anti DGP (deamidated gliadin peptides).
Anticorpii antiendomisium de tip IgA sunt de înaltă specificitate, se corelează cu severitatea bolii și scad pînă la dispariție la dieta fără gluten după 6-9 luni. Sunt, de asemenea, foarte specifici
pentru dermatita herpetiformă. La pacienții cu deficit selectiv de anticorpi IgA, acești anticorpi nu vor prezenta creșteri semnificative, ceea ce îi face inutilizabili pentru diagnostic. Atc anti TG2 şi/sau EMA sunt asociaţi cu o mare probabilitate de celiachie, având specificitate de 98-100%. Atc anti TG2 cu valori mari de >10 ori sunt asociaţi cu atrofie vilozitară. De aceea când Atc anti TG2 se fac de rutină și când sunt de peste 10 ori valoarea normală nu se mai face biopsie duodenală, ci se recomandă efectuarea testelor genetice. Atc DGP au specificitate și sensitivitate mare, similară IgA EmA și IgA tTG, de aceea se folosesc ca screening. Cel mai bun test de diagnostic este atc anti TG2+ atc DGP (combinați). Este important de menționat faptul că valori negative ale acestor anticorpi nu exclud diagnosticul de boală celiacă, după cum există și posibilitatea unor relații fals pozitive prin reacții încrucișate cu alți anticorpi.
2. Testele HLA – antigenele majore de histocompatibilitate HLA-DQ2 și HLA-DQ 8 sunt utile pentru a exclude celiachia. Aceste examinări se recomandă când: anticorpii specifici pentru celiachie sunt negativi, dar histopatologic există modificări medii în mucoasa intestinului subţire; când există mare suspiciune de celiachie, anticorpii sunt intenși pozitivi, iar biopsia este negativă; la pacienţii din grupa de risc. Peste 95 % din pacienţii cu celiachie sunt heterodimeri HLA-DQ 2 şi aproximativ 5% heterodimeri HLA-DQ
8. Expresia moleculelor HLA-DQ2 sau HLA-DQ 8 este necesară, dar nu suficientă (30-40% din populaţia albă are aceste haplotipuri, dar nu fac boala decât 1%).
3. Biopsiile vor fi multiple şi se recoltează prin endoscopie digestivă superioară. Pentru o bună acuratețe diagnostică este utilă prelevarea a minim 5 probe histopatologice: una din bulbul duodenal și celelate 4 din porțiunea a 2-a sau a 3-a a duodenului, de preferat cât mai distal. Diagnosticul histopatologic este standardul de aur pentru încadrarea unei afecțiuni ca boală celiacă. Totuși,
prezența unor leziuni atrofice minime duodenale nu trebuie atribuită unei boli celiace decât în prezența unui tablou serologic pozitiv, deoarece există şi alte condiții patologice care evoluează cu atrofie vilozitară (gastroenterite virale, alergii intestinale la laptele de vacă sau proteinele din soia). Modificările histopatologice descrise de Marsh sunt:
Marsh I - leziune infiltrativă; arhitectura mucoasei intestinale normală; infiltrate inflamator limfocitar în epiteliul vilozitar (>30 limfocite la 100 enterocite);
Marsh II - leziune hiperplastică; infiltrate inflamator limfocitar intraepitelial; lărgirea criptelor, crește adâncimea criptelor;
Marsh III - este prezentă leziunea distructivă:
4 Marsh IIIa –atrofie vilozitară parţială, scurtarea vilozităţilor, infiltrate inflamator;
4 Marsh IIIb –atrofie vilozitară subtotală; atrofie vilozitară clară, dar vilozităţile se mai pot recunoaşte; se asociază lărgirea criptelor şi infiltrate inflamator bogat;
4 Marsh IIIc –atrofie vilozitară totală; absenţa vilozităţilor aproape în totalitate; leziuni hiperplazice şi inflamatorii.
Pentru bilanțul consecințelor nutriționale ale bolii celiace sunt utile determinat, în context clinic, sideremia, feritina serică, hemoleucograma, proteinele totale şi proteinograma, calcemia, glicemia, bilanțul lipidic, precum și o probă de digestie fecală. Diagnosticul pozitiv se bazează pe simptomatologie, teste serologice, teste HLA, biopsieduodenală.
Diagnosticul diferenţial se impune cu: fibrozachistică, pancreatita cronică cu insuficiență pancreatică, parazitoze intestinale, disbacterioze intestinale după antibioterapie prelungită, sindromul de intestin iritabil, boala inflamatorie intestinală, enterocolite bacteriene sau virale, colite de iradiere, colite colagenice, diverticulite colonice, sindromul de intestin scurt.

COMPLICAȚII

Complicația majoră a bolii celiace o constituie limfomul intestinal, care poate apărea cu o frecvență de câteva ori mai mare decât în populația generală la pacienții cu afecţiune severă, de lungă durată, sau refractară la dieta fără gluten. Alte complicații care pot fi întâlnite sunt: anomalii de smalț dentar, anomalii de creștere staturo-ponderală, sepsis, anomalii neurologice.

TRATAMENT

Nu există tratament curativ în boala celiacă. Baza tratamentului este reprezentată de dieta fără gluten, cel mai adesea necesară pe toată durata vieții. Practic, pacienții trebuie să evite alimente ce conțin grâu, orz, ovăz, secară, inclusiv alimentele ce conțin cantități extrem de mici din aceste principii alimentare. Se folosesc făina de orez, porumb, cartof şi mei. Există şi făină fără gluten. Regimul va fi uşor hipercaloric (+25%), cu un aport de proteine şi uleiuri vegetale. În majoritatea cazurilor, remisiunea clinică poate începe chiar la câteva zile de la inițierea dietei și devine evidentă în câteva săptămâni, cu negativarea serologiei specifice în aproximativ 6 luni, chiar dacă o dispariție completă a atrofiei vilozitare este foarte rară. Deoarece eficiența tratamentului este strict dependentă de complianța la dietă (greu acceptată de pacienți, poate din cauza perspectivei de a o menține întreaga viață), este utilă supravegherea pacientului, independent de declarațiile acestuia, prin urmărirea în dinamică a anticorpilor anti transglutaminază tisulară de tip IgA. Alteori, supravegherea complianței la tratament se poate face prin investigarea în dinamică a aspectului histopatologic al mucoasei. Nu în ultimul rând, complianța poate fi dictată și de condițiile socio-economice ale pacientului, recunoscut fiind faptul că o dietă fără gluten este mai costisitoare decât una cu gluten. Eșecul tratamentului survine, în majoritatea cazurilor, din nerespectarea dietei fără gluten. În carenţele nutriționale dovedite sunt necesare suplimente cu vitamine de grup B, mai ales B1, B6 și B12, acid folic, vitamina D, vitamina K, calciu, fier, zinc și magneziu. În formele severe se poate folosi și corticoterapia de scurtă durată, ciclosporina sau azatioprina pot fi alternative la corticoterapie. Există și forme severe de boală care sunt rezistente la dieta fără gluten. Această rezistență este definită ca persistența simptomatologiei și atrofiei vilozitare severe după 6 luni de dietă corect efectuată. Din păcate, aceste cazuri rare au un prognostic rezervat, mai ales prin riscul foarte mare de dezvoltare a limfoamelor intestinale. Întârzierea stabilirii diagnosticului (la pacienții cu boală celiacă cu manifestări atipice sau asimptomatice), crește rata mortalității prin complicații maligne. De aici rezultă importanţa testării screening, cel puțin la pacienții cu risc.



Pana la data de 01.04.2020 Pretul unui abonament anual pentru Revista Health, editia electonică, este doar 120 lei. COMPLETEAZA ACUM FORMULARUL ONLINE PENTRU A TE ABONA.

Revista HEALTH apare exclusiv in format electronica, sub egida Colegiului Medicilor din Județul Mureș și a fost inclusă in Nomenclatorul Publicațiilor Creditate pentru anul 2020, fiind creditata cu 5 credite  de catre urmatoarele autoritatile profesionale. 
  • Colegiul Farmacistilor din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EFC 
  • OAMGMAMR a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC  
  • Colegiul Medicilor Dentisti din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC
  • Colegiul Medicilor din Romania NU a creditat Revista HEALTH


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



CURS ONLINE (24 CREDITE EFC) - Confidențialitatea serviciului farmaceutic,  între obligație etică și obligație legală”

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, personalului farmaceutic pentru gestionarea defectuoasă sau divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Taxa de curs: 150 LEI. Pentru abonații activi la Revista Health taxa de curs este doar 80 LEI.

Comisia Profesional - Științifică a Colegiului Farmaciștilor din România a acordat 24 ore de Educație Farmaceutică Continuă farmaciştilor participanţi la acest curs online.

Mâncatul pe timp de pandemie – 9 din 10 români au gătit în timp ce numai 2 din 10 au comandat mâncare

Asistenti Medicali

Vizualizari: 4087

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Peste 40% dintre români au mâncat mai multe fructe și legume în perioada pandemiei, conform unui sondaj efectuat de Upfield - producătorul brandurilor de margarină Rama și Becel - imediat după relaxarea restricțiilor din luna mai. Măsurile de izolare impuse pentru a opri pandemia Covid-19 au întors românii către bucătăria proprie. 92% dintre respondenți spun că preferă gătitul în casă în timp ce 20% au ales să comande mâncare.

De asemenea, criza i-a făcut pe români să fie mai interesați de coacerea propriei pâini acasă (31%), precum și de prăjituri și torturi (31%). Potrivit sondajului, oamenii intenționează să-și păstreze obiceiurile alimentare în situația actuală, mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) spunând că vor continua să cumpere aceeași cantitate de produse de la aceleași mărci preferate. Doar un sfert sunt hotărâți să cumpere mai puțin, dar rămân în continuare la produsele și brandurile în care au încredere.

 Românii planifică mai puțin

Cercetările subliniază că românii tind să improvizeze mai mult în bucătărie chiar și pe timp de pandemie. Majoritatea respondenților s-au descurcat cu ce au găsit în cămară (42%) și nu au planificat mesele cu o săptămână înainte. Mai puțin de un sfert au cedat poftelor de moment și au mâncat mereu când au simțit că le este foame. Gătirea mâncării acasă este în continuare considerată o activitate importantă pentru majoritatea românilor. Astfel,  68% dintre aceștia au petrecut o oră sau mai mult în bucătărie pentru a găti și doar 32% au pregătit mese în doar 15-30 de minute.

Brânzeturile sunt preferate pentru sandvișuri

Pentru perioada studiată, sandvișurile au fost considerate în mare măsură un aliment ocazional, deoarece 40% dintre respondenți au pregătit sandvișuri săptămânal. În timpul pandemiei românii au considerat sandvișurile potrivite mai degrabă pentru micul dejun (37%) sau o gustare în timpul zilei (33%). Cu toate acestea, un sfert l-au văzut ca o opțiune pentru orice masă a zilei.

Respondenții au afișat preferințe relativ conservatoare cu privirea la conținutul sandvișurilor. Brânzeturile conduc detașat în opțiunile românilor pentru sandvișuri cu 84% dintre respondenți optând pentru ele. Salamul vine pe locul doi fiind ales de 67% dintre respondenți. Pentru mai mult de jumătate din respondenți, legumele sunt întotdeauna parte din sandvișuri. Humusul sau salata de vinete sunt mai bine poziționate în preferințe decât carnea și ouăle.

Consumatorii au informații eronate despre margarină 

 Margarina reprezintă o opțiune pentru sandvișuri și sosuri pentru 25% din toți respondenții, în timp ce puțin mai mulți (42%) o folosesc pentru prepararea prăjiturilor și pentru produsele de patiserie. Este apreciată pentru capacitatea sa de a se întinde cu ușurință (24%), pentru gust (18%) și accesibilitate (15%).

52% dintre persoanele intervievate nu utilizează sau nu au încredere în margarină, deoarece se spune că ar conține grăsimi trans nesănătoase (41%). Înainte margarina era realizată prin tratament termic și adăugare de hidrogen, dar datorită inovațiilor nutriționale și tehnologice din anii '90, uleiurile vegetale hidrogenate au fost eliminate complet din producție în ultimii treizeci de ani. Conținutul de acizi grași trans al tuturor margarinelor comercializate este sub limita prevăzută de Regulamentul EMMI (2g acizi grași trans / 100 g conținut de grăsimi).

“Îngrijorările referitoare la obezitate şi bolile cardiovasculare au crescut interesul public pentru minimizarea consumului de grăsimi saturate şi trans, iar margarinele de tip nou răspund acestor cerinţe, lucru pe care multă lume nu îl cunoaşte. Mai mult, combinaţiile de acizi graşi utilizaţi în formularea margarinelor pot favoriza proporţia dintre acizii graşi omega 3 şi omega 6 în favoarea primilor, care sunt adesea deficitari în alimentaţie. Proporția sănătoasă este de 1 la 3 sau cel mult 1 la 5, pe când alimentația de tip vestic ajunge la un raport de 1:15, după cum arată studiile. Studiile demonstrează că un aport suplimentar de acizi graşi omega 3 reduce substanţial procesele inflamatorii din organism, riscul de boli cardiovasculare, de cancer colorectal şi chiar de cancer de sân”, subliniază dr. Laura Davidescu, medic specialist în Igienă, master în Nutriţie şi Siguranţă Alimentară.

Cercetarea a fost realizată de Ivox în perioada 15 - 26 mai 2020 pe 1601 respondenți reprezentativi pentru 18+ adulți din mediul urban.



Pana la data de 01.04.2020 Pretul unui abonament anual pentru Revista Health, editia electonică, este doar 120 lei. COMPLETEAZA ACUM FORMULARUL ONLINE PENTRU A TE ABONA.

Revista HEALTH apare exclusiv in format electronica, sub egida Colegiului Medicilor din Județul Mureș și a fost inclusă in Nomenclatorul Publicațiilor Creditate pentru anul 2020, fiind creditata cu 5 credite  de catre urmatoarele autoritatile profesionale. 
  • Colegiul Farmacistilor din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EFC 
  • OAMGMAMR a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC  
  • Colegiul Medicilor Dentisti din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC
  • Colegiul Medicilor din Romania NU a creditat Revista HEALTH


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



CURS ONLINE (24 CREDITE EFC) - Confidențialitatea serviciului farmaceutic,  între obligație etică și obligație legală”

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, personalului farmaceutic pentru gestionarea defectuoasă sau divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Taxa de curs: 150 LEI. Pentru abonații activi la Revista Health taxa de curs este doar 80 LEI.

Comisia Profesional - Științifică a Colegiului Farmaciștilor din România a acordat 24 ore de Educație Farmaceutică Continuă farmaciştilor participanţi la acest curs online.

Precizări privind obligativitatea triajului epidemiologic la intrarea într-o incintă

Asistenti Medicali

Vizualizari: 9761

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Ministerul Sănătății precizează că, în conformitate cu prevederile Ordinului privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, triajul epidemiologic se aplică obligatoriu în cadrul instituțiilor sau autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor.

Astfel, facem precizarea că, pe perioada stării de alertă, la intrarea într-un spațiu închis, fie din cadrul unei instituții publice, complex comercial, unitate de prestare a serviciilor etc, se va măsura temperatura corporală atât personalului propriu, cât și celorlaltor categorii de persoane: vizitatori, clienți, consumatori.

De asemenea, în cazul în care un client are temperatura peste 37,3 grade Celsius, refuză dezinfectarea mâinilor sau purtarea măștii de protecție i se poate interzice intrarea în spațiul închis.

Menționăm că, la măsurarea temperaturii care se va realiza prin termometrul noncontact se va adăuga marja de eroare prevăzută în prospectul dispozitivului.

Mai mult, în cazul în care temperatura depășește 37,3 grade Celsius se poate repeta procedura după o perioadă de 2-5 minute de repaus.

În cazul spațiilor comerciale, nu se aplică obligația ca un client să fie însoțit de o persoană din sediu.



Pana la data de 01.04.2020 Pretul unui abonament anual pentru Revista Health, editia electonică, este doar 120 lei. COMPLETEAZA ACUM FORMULARUL ONLINE PENTRU A TE ABONA.

Revista HEALTH apare exclusiv in format electronica, sub egida Colegiului Medicilor din Județul Mureș și a fost inclusă in Nomenclatorul Publicațiilor Creditate pentru anul 2020, fiind creditata cu 5 credite  de catre urmatoarele autoritatile profesionale. 
  • Colegiul Farmacistilor din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EFC 
  • OAMGMAMR a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC  
  • Colegiul Medicilor Dentisti din Romania a creditat Revista HEALTH, pentru anul 2020, cu 5 EMC
  • Colegiul Medicilor din Romania NU a creditat Revista HEALTH


Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



CURS ONLINE (24 CREDITE EFC) - Confidențialitatea serviciului farmaceutic,  între obligație etică și obligație legală”

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, personalului farmaceutic pentru gestionarea defectuoasă sau divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Taxa de curs: 150 LEI. Pentru abonații activi la Revista Health taxa de curs este doar 80 LEI.

Comisia Profesional - Științifică a Colegiului Farmaciștilor din România a acordat 24 ore de Educație Farmaceutică Continuă farmaciştilor participanţi la acest curs online.

Propunerile asociațiilor de pacienți către Ministerul Sănătății privind îmbunătățirea activității de recoltare a plasmei convalescente

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – A.P.A.A. și Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID), reprezentând pacienții care sunt dependenți de medicamente fabricate din plasmă umană, prezentăm […]

Măști de protecție oferite de Ministerul Sănătății persoanelor defavorizate

La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat în ședința de Guvern din data de 21 mai 2020, Ordonanța de Urgență privind acordarea de catre Ministerul Sănătății, prin […]

Raport OMS privind starea de sănătate a adolescenților români

Raportul privind sănătatea copiilor și adolescenților, publicat la data de 19 mai 2020 de Biroul Regional OMS pentru Europa prezintă date ample privind sănătatea fizică, relațiile sociale și […]

Reglementări noi privind triajul epidemiologic, obligativitatea purtării măștii de protecție

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat Ordinul Comun MS-MAI privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mainilor pentru prevenirea contaminării cu […]

Peste 44.000 de persoane din sistemul sanitar primesc stimulentul de risc aferent lunii aprilie

Ministerul Sănătății a finalizat documentația pentru acordarea stimulentului de risc de care beneficiază personalul implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID- 19, […]

Peste 170 de dispozitive pentru diagnostic in vitro privind testarea COVID-19 înregistrate in Uniunea Europeana.

Ca urmare a multiplelor solicitari primite de ANMDMR de la diferite unitati sanitare/firme de distributie privind conformitatea anumitor teste pe care intentioneaza sa le achizitioneze in vederea utilizarii […]

Agenţia Europeană a Medicamentului, colaborare cu dezvoltatorii a peste 100 potențiale terapii pentru COVID-19 și 33 posibile vaccinuri

Conform ultimelor date, pentru punerea cât mai rapidă la dispoziția pacienților a unor medicamente cu potențial semnificativ de combatere a virusului SARS-CoV2, inițial în cadrul unor studii clinice […]

Peste 150.000 de măști livrate gratuit României, păstrate deocamdate în rezerva Ministerului Sănătății

158 000 măști protecție KN95 GB2626-2006 au fost livrate gratuit României, pe data de 12 mai,  în cadrul achizițiilor efectuate de către Comisia Europeană pentru Statele Membre. Produsele […]

Pacienții, încurajați să se implice pentru îmbunătățirea activității din spitale

Aproape 100 de români, care au fost pacienți sau aparținători ai unor bolnavi care s-au tratat în spitalele din România, au transmis experiența lor către ANMCS, în ultimele […]

Actualul Contract–cadru și programele naționale de sănătate au fost prelungite până la finalul anulului

Guvernul a aprobat prelungirea termenului de aplicare  a prevederilor HG 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și […]

Recomandare EMA privind tratamentul cu remdesivir al pacienților cu COVID-19

Comitetul European Medicines Agency = EMA pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă extinderea domeniului de aplicare a programelor de […]

Primul studiu din România privind durata imunității dobândită natural pentru COVID 19.

MedLife, liderul pieței de servicii medicale din România, anunță intenția de a demara împreună cu Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina  […]

Zentiva face un nou pas în lupta împotriva coronavirusului și donează 3600 litri de dezinfectanți

Zentiva România, cel mai mare producător de medicamente generice cu prescripție în volume vândute din România*, a produs 3600 litri de dezinfectanți (gel pentru mâini), care vor fi […]

Boala nu poate să așteapte după decizii birocratice

Alianța Pacienților Cronici din România atrage atenția decidenților din sănătate: Ministerul Sănătății, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, Primăria București, că pacienții cronici au nevoie de continuarea terapiilor […]

Teste de anticorpi IgG pentru SARS-CoV-2 disponibile în toată rețeaua Synevo din România

Synevo România, lider al pieței locale de servicii de diagnostic de laborator, va introduce în ofertă, începând de luni, 11 mai 2020, un nou test pentru depistarea anticorpilor […]

Actualul Contract–cadru și programele naționale de sănătate, prelungite până la finalul anulului

Guvernul a aprobat prelungirea termenului de aplicare  a prevederilor HG 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și […]

Studiu MedLife: “Imunitatea populației din România dobândită natural pentru COVID 19 este sub 2%”

MedLife, liderul pieței de servicii medicale din România, anunță finalizarea  studiului privind imunizarea naturală a populației pentru COVID 19. Compania a extins eșantionul până la 1005 persoane, cadre […]

Proces accelerat de modernizare a instalațiilor de furnizare a oxigenului medicinal, pentru mai multe spitale din țară

Linde Gaz, unul dintre cei mai importanți furnizori de gaze industriale și medicinale din România, a montat, începând cu luna martie, un număr important de instalații de distribuție […]

Noi reglementări în pregătire pentru sistemul de sănătate, după perioada stării de urgență

O mare parte din măsurile de protecție instituite în sistemul de sănătate prin Ordonanțe militare, care s-au dovedit benefice pentru pacienți,vor fi menținute și în perioada următoare. Scopul […]

Grupul Novartis în România susține sistemul de sănătate românesc în lupta împotriva COVID-19

În contextul răspândirii globale COVID-19, Grupul Novartis în România (diviziile Novartis Pharma, Novartis Oncology și Sandoz) anunță că va susține cu aproximativ 380.000 USD (1.700.000 RON) Societatea Națională […]