Ce trebuie sa stim despre GDPR ?

GDPR

Vizualizari: 33714

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI.

Parlamentul European și Consiliul au adoptat, în data de 27 aprilie 2016, Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter
personal și privind libera circulaţie a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor - GDPR).
Regulamentul (UE) 2016/679 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii L119 din 4 mai 2016, iar prevederile lui vor fi direct aplicabile în toate statele membre ale Uniunii Europene, începând cu
data de 25 mai 2018.
Regulamentul (UE) 2016/679 impune un set unic de reguli în materia protecţiei datelor cu caracter personal, înlocuind Directiva 95/46/CE și, implicit, prevederile Legii nr. 677/2001.

NOUTĂŢI

  • Regulamentul (UE) 2016/679 pune accent pe transparenţa faţă de persoana vizată și responsabilizarea operatorului de date faţă de modul în care prelucrează datele cu caracter personal.
  • Regulamentul (UE) 2016/679 stabilește o serie de garanţii specifice pentru a proteja cât mai eficient viaţa privată a minorilor, în special în mediul on-line.
  • Regulamentul (UE) 2016/679 consolidează drepturile garantate persoanelor vizate și introduce noi drepturi: dreptul de a fi uitat, dreptul la portabilitatea datelor și dreptul la restricţionarea prelucrării.
  • Regulamentul (UE) 2016/679 introduce sancţiuni severe, pâna la 10 – 20 milioane de euro sau între 2% și 4% din cifra de afaceri la nivel internaţional, pentru operatorii din sectorul privat

GDPR se aplică:

  • Prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul activităţilor derulate la sediul unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator pe teritoriul Uniunii, indiferent dacă prelucrarea are loc sau nu pe teritoriul Uniunii.
  • Prelucrării datelor cu caracter personal ale unor persoane vizate care se află în Uniune de către un operator sau o persoană împuternicită de operator care nu este stabilit(ă) în Uniune, atunci când activităţile de prelucrare sunt legate de:
    - oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate în Uniune, indiferent dacă se solicită sau nu efectuarea unei plăţi de către persoana vizată; sau
    -  monitorizarea comportamentului lor dacă acesta se manifestă în cadrul Uniunii.
  • Prelucrării datelor cu caracter personal de către un operator care nu este stabilit în Uniune, ci într-un loc în care dreptul intern se aplică în temeiul dreptului internaţional public.

CARE SUNT PRINCIPALELE OBLIGAŢII PENTRU OPERATORII DE DATE ÎN APLICAREA GDPR ?

1. DESEMNAREA UNUI RESPONSABIL CU PROTECŢIA DATELOR

2. CARTOGRAFIEREA PRELUCRĂRILOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL

3. PRIORITIZAREA ACŢIUNILOR DE ÎNTREPRINS

4. GESTIONAREA RISCURILOR

5. ORGANIZAREA PROCEDURILOR INTERNE

 

DESEMNAREA UNUI RESPONSABIL CU PROTECŢIA DATELOR

Pentru a îndruma modul în care sunt gestionate datele cu caracter personal în cadrul unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator, în anumite situaţii, este necesară o persoană care să exercite o misiune de informare, de consiliere și de control în plan intern: responsabilul cu protecţia datelor.
Desemnarea unui responsabil cu protecţia datelor este obligatorie din 25 mai 2018, raportat la dispoziţiile art. 37 - 39 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor, în cazul în care operatorul sau persoana împuternicită de operator:
- este o autoritate publică sau un organism public, cu excepţia instanţelorîn exercitarea funcţiei lor jurisdicţionale;
- desfășoară o activitate principală care conduce la realizarea unei monitorizări constante și sistematice pe scară largă a persoanelor;
- desfășoară o activitate principală care constă în prelucrarea pe scară largă de date sensibile (cum ar fi : date privind originea rasială sau etnică, convingerile religioase, apartenenţa sindicală, date genetice, biometrice, privind starea de sănătate) sau referitoare la condamnări penale și infracţiuni.

Chiar dacă entitatea nu are obligaţia expresă de a desemna un responsabil cu protecţia datelor, ANSPDCP recomandă numirea acestuia, în considerarea efectului benefic al activităţii responsabilului în vederea asigurării respectării Regulamentului General de Protecţia Datelor de către operatorul respectiv sau persoana împuternicită de operator.
Un responsabil cu protecţia datelor reprezintă un avantaj major pentru operator în vederea înţelegerii și respectării obligaţiilor prevăzute de GDPR, dialogului cu autorităţile pentru protecţia datelor și reducerii riscurilor apariţiei unor litigii.

Rolul responsabilului cu protecţia datelor
- să informeze și să consilieze operatorul sau persoana împuternicită de operator, precum și angajaţii acestora cu privire la obligaţiile existente în domeniul protecţiei datelor cu caracter
personal;
- să monitorizeze respectarea GDPR și a legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei datelor;
- să consilieze operatorul sau persoana împuternicită în legătură cu realizarea de studii de impact privind protecţia datelor și să verifice efectuarea acestora;
-  să coopereze cu autoritatea pentru protecţia datelor și să reprezinte punctul de contact în relaţia cu aceasta.

 

CARTOGRAFIEREA PRELUCRĂRILOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL

Toţi operatorii din sistemul public, persoanele împuternicite de operator, precum și operatorii din sistemul privat cu peste 250 de angajaţi, au obligaţia cartografierii prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate, raportat la prevederile art. 30 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Chiar și operatorii din sistemul privat cu mai puţin de 250 de angajaţi au obligaţia cartografierii prelucrărilor în cazurile în care prelucrarea pe care o efectuează este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertăţile persoanelor vizate, în cazul în care prelucrarea nu este ocazională sau prelucrarea include categorii speciale de date ori date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracţiuni.

În acest sens:
Pentru a evalua în mod eficient impactul GDPR asupra activităţii entităţii, este necesară identificarea prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate și păstrarea evidenţei activităţilor de prelucrare.
Pentru a avea o evidenţă completă și exactă a prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate și pentru a răspunde noilor exigenţe, trebuie identificate, în prealabil, cu precizie:
- diferitele prelucrări de date cu caracter personal;
- categoriile de date cu caracter personal prelucrate;
- scopurile urmărite prin operaţiunile de prelucrare a datelor;
- persoanele care prelucrează aceste date;
- fluxurile de date, indicând originea și destinaţia datelor, în special pentru a identifica eventualele transferuri de date în afara Uniunii Europene.

Evidenţa păstratăde operator va cuprinde:
(a) numele și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale operatorului asociat, ale reprezentantului operatorului și ale responsabilului cu protecţia datelor;
(b) scopurile prelucrării;
(c) o descriere a categoriilor de persoane vizate și a categoriilor de date cu caracter personal;
(d) categoriile de destinatari cărora le-au fost sau le vor fi divulgate datele cu caracter personal, inclusiv destinatarii din ţări terţe sau organizaţii internaţionale;
(e) dacă este cazul, transferurile de date cu caracter personal către o ţară terţă sau o organizaţie internaţională, inclusiv identificarea ţării terţe sau a organizaţiei internaţionale respective și, în cazul transferurilor menţionate la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul General privind Protecţia Datelor, documentaţia care dovedește existenţa unor garanţii adecvate;
(f) acolo unde este posibil, termenele-limită preconizate pentru ștergerea diferitelor categorii de date;
(g) acolo unde este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate menţionate la articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.

Ca atare, pentru fiecare prelucrare de date cu caracter personal, este necesar a se avea în vedere urmatoarele:

CINE ?
Se înscriu în evidenţa numele și coordonatele operatorului (și ale reprezentantului sau legal) și, dupa caz, ale responsabilului cu protecţia datelor; Se întocmește lista persoanelor împuternicite, după caz.

CE ?
Se identifică categoriile de date cu caracter personal prelucrate; Se identifică datele susceptibile de a prezenta riscuri datorită naturii lor sensibile deosebite (datele privind sănătatea sau infracţiunile)

DE CE ?
Se precizează scopul sau scopurile în care sunt colectate sau prelucrate datele cu caracter personal (ex. gestionarea relaţiei comerciale, managementul resurselor umane, geolocalizare, videosupraveghere etc.)

UNDE ?
Se stabilește locaţia sistemului de evidenţă și, dacă e cazul, destinatarii datelor. Se stabilesc statele către care sunt, eventual, transferate datele.

PÂNĂ CÂND?
Se precizează, pentru fiecare categorie de date, perioada de stocare.

CUM ?
Se precizează masurile de securitate implementate pentru a reduce la minimum riscurile de acces neautorizat la date și, în consecinţa, impactul asupra vieţii private a persoanelor vizate.

 

PRIORITIZAREA ACŢIUNILOR DE ÎNTREPRINS

Operatorul și persoana împuternicită de operator identifică acţiunile care trebuie întreprinse pentru conformarea la cerinţele impuse de GDPR
Se prioritizează aceste acţiuni în funcţie de riscurile pe care le prezintă prelucrările efectuate pentru drepturile și libertăţile persoanelor vizate. După identificarea prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate în cadrul entităţii, se stabilesc, pentru fiecare dintre acestea, acţiunile care trebuie întreprinse în vederea respectării obligaţiilor impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Indiferent de prelucrările efectuate, se vor avea în vedere, în principal, următoarele aspecte:

- colectarea și prelucrarea doar a datelor strict necesare pentru realizarea scopurilor;
- identificarea temeiului legal în baza căruia se efectuează prelucrarea raportat la art. 6 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor (ex. consimţământul persoanelor vizate,
contract, obligaţie legală);
- revizuirea/completarea informaţiilor furnizate persoanelor vizate, astfel încât să respecte cerinţele impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor (articolele 12, 13 și 14);
- asigurarea că persoanele împuternicite își cunosc noile obligaţii și responsabilităţi;
- verificarea existenţei clauzelor contractuale și actualizarea obligaţiilor persoanelor împuternicite privind securitatea, confidenţialitatea și protecţia datelor cu caracter personal
prelucrate;
- stabilirea modalităţilor de exercitare a drepturilor persoanelor vizate (ex. dreptul de acces, dreptul de rectificare, dreptul la portabilitate, retragerea consimţământului);
- verificarea măsurilor de securitate implementate.

Se pot aplica măsuri speciale, precum: evaluarea impactului asupra protecţiei datelor, extinderea dreptului la informare al persoanelor vizate, obţinerea consimţământului persoanelor vizate (după caz), obţinerea autorizării pentru transferurile de date în state terţe (dacă este cazul), în cazul în care prelucrările de date cu caracter personal efectuate în cadrul operatorului sau persoanei împuternicite de operator îndeplinesc următoarele caracteristici:
- Prelucrarea efectuată vizează și categorii de date precum:

  • date care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, filozofice sau religioase, apartenenţa sindicală;
  • date privind sănătatea sau orientarea sexuală, date genetice sau biometrice;
  • date referitoare la infracţiuni sau condamnări penale;
  • date referitoare la minori.

- Prelucrarea efectuată are ca scop și ca efect:

  • monitorizarea permanentă pe scară largă a unei zone accesibile publicului;
  • evaluarea sistematică și aprofundată a unor aspecte personale, inclusiv profilarea, pe baza căreia sunt luate decizii care produc efecte juridice referitoare la o persoană fizică sau care o afectează pe aceasta în mod semnificativ.

- Prelucrarea efectuată implică transferuri de date în afara Uniunii Europene, către state care nu asigură un nivel de protecţie adecvat recunoscut de Comisia Europeană.
Se realizează o analiză aprofundată a legislaţiei privind protecţia datelor și a cerinţelor impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor pentru a stabili măsurile care trebuie aplicate la nivelul fiecărui operator, în funcţie de sectorul de activitate și specificul prelucrării/prelucrărilor efectuate.

GESTIONAREA RISCURILOR

În cazul în care au fost identificate prelucrări de date cu caracter personal susceptibile de a prezenta riscuri ridicate pentru drepturile și libertăţile persoanelor fizice, operatorul va efectua o evaluare a impactului asupra protecţiei datelor, în condiţiile art. 35 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor se realizează anterior colectării datelor cu caracter personal și efectuării prelucrării.
Se va pune accent pe estimarea riscurilor asupra protecţiei datelor din punctul de vedere al persoanelor vizate, luând în considerare natura datelor, domeniul de aplicare, contextul și
scopurile prelucrării și utilizarea noilor tehnologii.
Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor presupune:
- o descriere a prelucrării de date efectuate și a scopurilor acesteia;
- o evaluare a necesităţii și a proporţionalităţii prelucrării de date efectuate;
- o estimare a riscurilor asupra drepturilor și libertăţilor persoanelor vizate;
- măsurile prevăzute pentru a trata riscurile și a asigura conformitatea cu dispoziţiile GDPR.

Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor permite:
- realizarea unei prelucrări de date cu caracter personal sau a unui produs care respectă viaţa
privată;
- estimarea impactului asupra vieţii private a persoanelor vizate;
- demonstarea faptului că principiile fundamentale ale Regulamentul General privind Protecţia Datelor sunt respectate.

Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor se impune, mai ales, în cazul:
(a) unei evaluări sistematice și cuprinzătoare a aspectelor personale referitoare la persoane fizice, care se bazează pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, și care stă la baza unor decizii care produc efecte juridice privind persoana fizică sau care o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă;
(b) prelucrării pe scară largă a unor categorii speciale de date, menţionată la articolul 9 alineatul (1), sau a unor date cu caracter personal privind condamnări penale și infracţiuni, menţionată la articolul 10; sau
(c) unei monitorizări sistematice pe scară largă a unei zone accesibile publicului.

Când evaluarea de impact indică riscuri ridicate, în absenţa unor măsuri luate de operator pentru atenuarea acestora, se consultă Autoritatea naţională de supraveghere

ORGANIZAREA PROCEDURILOR INTERNE

Pentru a asigura permanent un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal, operatorul trebuie să elaboreze proceduri interne care să garanteze respectarea protecţiei datelor în orice moment, luând în considerare toate evenimentele care pot apărea pe parcursul efectuării prelucrărilor de date, precum:
- breșe de securitate;
- solicitări privind exercitarea drepturilor persoanelor vizate;
- modificarea datelor cu caracter personal colectate;
- schimbarea prestatorului.

Organizarea procedurilor interne implică, în special: 

  •  luarea în considerare a protecţiei datelor cu caracter personal încă de la momentul conceperii (privacy by design) unei aplicaţii sau a unei prelucrări: minimizarea colectării
    datelor în funcţie de scop, cookie-uri, perioada de stocare, informaţiile furnizate persoanelor vizate, obţinerea consimţământului persoanelor vizate, securitatea și confidenţialitatea datelor
    cu caracter personal, garantarea rolului și responsabilităţii părţilor implicate în efectuarea prelucrării datelor;
  • aplicarea de măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a asigura că, în mod implicit, sunt prelucrate numai date cu caracter personal care sunt necesare pentru
    fiecare scop specific al prelucrării (privacy by default), având în vedere: volumul de date colectate, gradul de prelucrare a acestora, perioada de stocare și accesibilitatea lor, astfel încât
    datele cu caracter personal să nu fie accesate, fără intervenţia persoanei, de un număr nelimitat de persoane;
  • sensibilizarea și organizarea diseminării informaţiei, în special prin stabilirea unui plan de pregătire și de comunicare cu persoanele care prelucrează date cu caracter personal;
  • soluţionarea plângerilor și cererilor adresate de persoanele vizate în exercitarea drepturilor lor, stabilind părţile implicate și modalităţile de exercitare a acestora; exercitarea
    drepturilor trebuie să se poată realiza inclusiv pe cale electronică, în cazul în care datele au fost colectate prin astfel de mijloace;
  • anticiparea unei posibile încălcări a securităţii datelor specificând, pentru anumite cazuri, obligativitatea notificării autorităţii pentru protecţia datelor în termen de 72 de ore și a persoanelor
    vizate în cel mai scurt timp;
  • asigurarea confidenţialităţii și securităţii prelucrării prin adoptarea de măsuri tehnice și organizatorice adecvate, incluzând printre altele, după caz:
    a) pseudonimizarea și criptarea datelor cu caracter personal;
    b) capacitatea de a asigura confidenţialitatea, integritatea, disponibilitatea și rezistenţa
    continue ale sistemelor și serviciilor de prelucrare;
    c) capacitatea de a restabili disponibilitatea datelor cu caracter personal și accesul la acestea
    în timp util în cazul în care are loc un incident de natură fizică sau tehnică;
    d) un proces pentru testarea, evaluarea și aprecierea periodice ale eficacităţii măsurilor
    tehnice și organizatorice pentru a garanta securitatea prelucrării.

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI.

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

GDPR

Vizualizari: 9242

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, în 2018 în România este dificil de realizat o analiză la nivel practic a felului în care este respectată obligația de asigurare a confidențialității actului medical de către personalul din spitalele și farmaciile din România.

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, a personalului medical pentru divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Acest lucru a dat de gândit mai multor cadre medicale și chiar a creat panică, în prima zi de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, respectiv 25 mai 2018, fiind observat un adevărat “bombardament de consimțăminte” aplicat pacienților din dorința de a obține garanția legalității prelucrării datelor, chiar dacă aceștia o aveau deja prin temeiul legal al profesiei.

Sondajele publicate de instituțiile media din România au pus in evidență faptul că cea mai mare parte din consumatorii români își doresc să citească sau să urmărească la televizor emisiuni despre persoane aflate în situații tragice, astfel că există o tendință tot mai evidentă a instituțiilor de media de a promova articole cu subiecte medicale considerate senzaționale, cu referiri la accidente cu victime, cazuri de malpraxis, tentative de sinucidere, agresivitate și consum de alcool.

Acest lucru pune presiune pe specialiștii din domeniul sanitar și chiar pe pacienții care au fost internați în același salon cu persoana vizată de presă, care ignoră de multe ori faptul că confidențialitatea reprezintă mai mult decât un principiu, este un instrument de protecție a vieții private și secretul medical este o condiție de bază a relației dintre profesionistul din domeniul sanitar și pacient, care garantează acest echilibru între conștiința profesională și încrederea acordată de pacient.

În România confidențialitatea este reglementată printr-un pachet complex de reglementări legale și coduri deontologice și de etică. Cu toate acestea, constat că există probleme serioase privind respectarea drepturilor pacienților atât din partea personalului din mediul sanitar, cât și din partea jurnaliștilor. Sub pretextul interesului public este încălcat principiul confidențialității, fiind publicate date care duc la indentificarea persoanei, care reprezintă o intruziune în viața acestora și nu poate fi justificată.

În acest context, intrarea în vigoare la data de 25 Mai 2018 a Regulamentului (UE) 2016/679 pare că este o soluție pentru reechilibrarea acestei situații printr-o “conformare forțată” a operatorilor de date, datorită introducerii unor amenzi record la nivel internațional.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru obținerea conformitații față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din domeniul sanitar românesc, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea Responsabililor privind protecția datelor.

O alta problemă cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa educației populației și a personalului de specialitate, în egală măsură, în ceea ce privește conștientizarea importaței datelor cu caracter personal care poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

În demersul de a identifica profilul pacientului român, reținem faptul că acesta are un acces mărit la tehnologie, o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (informații medicale denumite generic “Dr.Google”) și de pe rețelele de socializare, fiind un utilizator frecvent al internetului, cu un grad redus de conștientizare asupra riscurilor și importanței datelor cu caracter personal, dar cu un puternic simț de proprietate asupra lor.

Analizând din această perspectivă, pacientul în sine devine o provocare pentru întreg sistemul sanitar românesc, mai ales în contextul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, prin care se redefinesc drepturile pacientului ( “Dreptul la acces”, “Dreptul la ștergere”, “ Dreptul la rectificare”) întreg corpul profesional sanitar se va confrunta cu solicitări nejustificate, insuficient documentate sau pur și simplu emise din curiozitate, privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate asupra informațiilor medicale înregistrate în documentele medicale care sunt consumatoare de timp și pot duce astfel la scăderea calității actului medical prin redirecționarea resurselor pentru a răspunde acestor solicitări și noi obligații legale.

Prin analiza breșelor de securitate din domeniul sanitar, anterior datei de 25 Mai 2018, și prin dezvoltarea unor analize de risc cu proceduri concrete și planuri de evitare a reapariției acestor situații putem obține o apropiere de principiile și cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, concluzionând totodată că o conformitate totală este o utopie.

Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea actului medical în sistemul sanitar românesc rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și în lipsa unor repere unitare privind implementarea GDPR.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

GDPR

Vizualizari: 26309

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției datelor, fiind mai degrabă o evoluție naturală în contextul procesului de digitalizare. Am putea spune chiar că “legislația aleargă după tehnologie” și era nevoie de o legislație unitară la nivel European, care să apere interesul cetățenilor în ceea ce privește informarea, transparența și asigurarea conștientizării și consimțământului asupra prelucrării datelor cu caracter personal.

România este ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% dintre gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%. Numai 6 din 10 agricultori au o maşină de spălat. 62% dintre ţăranii români nu au o baie în casă, cu o chiuvetă sau un duş, iar 72% dintre ei au toaletă în fundul grădinii. Aşa se face că pentru aproximativ jumătate dintre români, toaleta în condiţii civilizate rămâne un lux de neatins.

Cu toate acestea, două din trei gospodării au un computer acasă, iar circa 68% au internet, în creștere cu 3,6% puncte procentuale în 2017 față de 2016, conform unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică (INS). Mai mult, românii achziţionează produse IT şi articole de modă direct de pe telefonul mobil la fel de mult ca britanicii, în condiţiile în care rata de penetrare a smartphone-ului în rândul populaţiei de peste 16 ani a trecut de 70%.

Utilizatorii de internet din România petrec aproape 280 de minute zilnic online, 84% din utilizatori accesează internetul zilnic, mai exact 8 milioane de români, principalele lor teme de interes fiind ştirile, muzica, informaţiile din domeniul medical şi cele din zona culturală, potrivit Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).

Îngrijorător este faptul că, din ce în ce mai mulți români apelează la Dr. Google ( informații postate de pacienți și neprofesioniști pe forumuri, rețele de socializare, bloguri)  pentru a doua opinie,  crescând și mai mult lipsa de încredere în sistemul sanitar românesc și analizând “corectitudinea” fiecărui diagnostic sau schemei de tratament din prisma experienței altor pacienți.

 

Conștientizarea și educația, soluții pentru progres

Dacă ar fi fost să conștientizăm cu adevărat valoarea acestor date cu caracter personal ne-am fi dat deja seama că ele sunt și în prezent o monedă, plătim astăzi accesul “gratuit” la pagini cu informații de pe internet, cu acordul implicit de a ni se stoca și prelucra datele personale. Doar că această plată nu este întotdeauna transparentă, nu avem un extras bancar unde să contabilizăm aceste plăți, și valorile nu sunt rambursabile dacă nu suntem mulțumiți cu ceea ce “am cumpărat”.

Lipsa conștientizării importanței datelor cu caracter personal pentru cetățenii României este confirmată și de un studiu al UE care poziționează România pe ultimul loc, cu un procent de 47% răspunsuri afirmative date la ipoteza “Dezvăluirea de informații personale reprezintă o condiție a vieții moderne“. Interesant este totuși că în ciuda faptului că nu punem preț pe aceste date, 92% dintre români ar dori să fie informați dacă aceste date sunt pierdute sau furate, într-un mod absurd, având un simț pronunțat al posesiei unor date “fără importanță”. Altfel spus, românii nu pun un preț prea mare pe datele personale decât atunci când sunt furate sau pierdute.

Această lipsă a conștientizării duce la publicarea accidentală, pe rețelele de socializare, a foarte multe date cu caracter personal, de cele mai multe ori fără a ne pune problema obținerii consimțământului proprietarului. GDPR-ul nu poate stopa această practică, efectuată de către persoane fizice, având în vedere că el este obligatoriu de respectat de către operatorii de date cu interes economic, indiferent de forma de organizare.

În ianuarie 2017, în România erau înregistrate 9.600.000 de conturi de Facebook, cu o estimare oficială de conturi false sau duplicate între 1% și 2%. Dacă ar fi să ne raportăm la populația efectivă, în România aproape 45% dintre cetățenii cu vârsta între 0 și 100 de ani au cont de Facebook, adică 86% dintre internauții români.

Într-un alt studiul European, România este țara unde se înregistrează cea mai mare rată a utilizatorilor de rețele sociale și aplicații de mesagerie online, care au încredere în știrile și informațiile accesate prin intermediul acestora, 59% comparativ cu 36% media UE. La polul opus se află respondenții din Italia, Germania și Austria, unde numai 26%, 23%, respectiv 21% au încredere în informațiile și știrile disponibile pe rețelele sociale.

Poziția fruntașă în acest top nu face decât să confirme lipsa de conștientizare și educație a populației.

România, pe ultimul loc în topul țărilor digitalizate din Europa

Dacă vorbim despre tehnologizare, 1G, 2G, 3G, 4G și mai puțin cunoscut-ul 5G pot fi considerați indicatori ai digitalizarii. Primii patru indicatori ne duc cu gândul la tehnologia utilizată în comunicare, dar  5G-ul este mai mult decât atât: mașinile autonome, realitatea virtuală, orașele inteligente și dispozitivele IoT(Internet of things) sunt doar câteva dintre tehnologiile care vor beneficia masiv de apariția standardului 5G. Pe scurt, în viitor vom beneficia de proceduri chirurgicale mai simple, de mijloace de transport mai sigure și de posibilitatea de comunicații instant.

Comisia Europeană a publicat ultimul raport DESI, în care România figurează pe ultimul loc.

Indicele DESI (Digital Economy and Society Index) reprezintă gradul de digitalizare al economiei și al societății fiecăreia din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cea mai avansată țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%. Media UE este de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându-se pe ultimul loc.

Sunt 5 mari criterii după care Comisia Europeană se ghidează: Conectivitate, Capital Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale, Servicii publice digitale

Cum stăm la fiecare dintre aceste criterii DESI?

Conectivitate. Aici stăm cel mai bine, adică pe locul 22 din 28. Deşi acoperirea cu linii fixe  (89%) şi mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului (70% conexiuni rapide) şi prin costuri scăzute (1,1% din venit).

Capital Uman. Suntem pe ultimul loc la scorul agregat (28 din 28). Avem cel mai mic procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce priveşte competenţele de bază (28% din populaţie) şi numărul de angajaţi din IT (1,9% din angajaţi sunt în IT) şi pe locul 17 la numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT (16/mia de locuitori).

Modul de utilizare al internetului. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. 63% dintre utilizatori citesc ştiri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand şi 8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează reţele sociale.

Integrarea tehnologiei digitale. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. Prea puţine firme fac schimb electronic de informaţii (doar 22%), folosesc platforme de socializare pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii de cloud (5%) sau îşi vând produsele online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri).

Servicii publice digitale. Doar 6% dintre utilizatorii de internet accesează soluţii de e-guvernare, iar acestea nu folosesc formulare precompletate decât în proporţie de 12% şi nu rezolvă complet problema decât în 55% din cazuri. Stăm în schimb bine la publicarea datelor de către guvern, cu 63% din scorul maxim.

O altă observație este că Indicele DESI al României nu stagnează (e mai mare decât cel din 2017), dar viteza lui de creştere este mai mică decât a celorlalte state UE. Cu alte cuvinte, toate celelalte ţări UE se digitalizează mai repede decât România.

Proiecte ambițioase în domeniul digitalizarii în România

România are în plan introducerea unui sistem de identificare electronică (eID), un proiect ambițios pentru emiterea de cărți de identitate cu cip. Guvernul României intenționează să folosească eID ca instrument juridic pentru interacțiunea cetățenilor și a întreprinderilor cu guvernul. Sistemul vizat ar include, în mod voluntar, o semnătură electronică certificată, precum și o interconexiune cu cardul național de sănătate. Ca termen, prima introducere pe scară largă a noilor cărți de identitate este programată pentru 2019 (la 18 luni de la adoptarea actului legislativ).

Sistemul va fi finanțat din bugetul național, fiindu-i alocată o sumă de aproximativ 2 milioane de lei (aproximativ 450 000 de euro) pe an. Instituirea și utilizarea unui sistem de identificare electronică ușor de folosit și cu un grad ridicat de securitate ar facilita semnificativ interacțiunea electronică a cetățenilor și a IMM-urilor cu guvernul României. În plus, un astfel de sistem ar reduce semnificativ sarcinile administrative, cum ar fi costurile suplimentare suportate în prezent pentru utilizarea diferitelor scheme de certificare a semnăturii electronice.

În concluzie, poate GDPR-ul să reanimeze garantarea vieții private ?

GDPR-ul, în sine, ca și cadru legal, nu poate în mod direct să reanimeze garantarea vieții private, dar acest lucru va fi posibil prin ridicarea gradului de conștientizare al importanței acestor date cu caracter personal. Evident, a fost nevoie și încă este nevoie de o campanie intensivă de educare a populației, lucru care necesită timp și care va fi făcut cel mai probabil prin intermediul operatorilor și procesatorilor de date cu caracter personal, care au obligația asigurării transparenței și obligația informării angajaților și clienților persoanelor fizice.

Este nevoie de educație a personalului mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate.

Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc garantarea vieții private, dar trebuie să ținem cont în primul rând de ritmul lent de digitalizare și faptul că România ocupă în prezent ultimul loc în topul European al țărilor digitalizate.

În România, potențialul de crestere al garantării vieții private este unul mare dar dependența de internet și de informațiile online, dovedită prin numărul mare de accesări zilnice, și timpul petrecut online coroborat cu lipsa educației, dovedită prin gradul mare de încredere în știrile publicate pe rețelele de socializare, îngreunează semnificativ acest proces.

Rămâne să vedem rezultatele pe care le vor aduce toți acești factori, ținând cont de faptul că alinierea la principiile GDPR reprezintă de fapt schimbarea întregii opticii asupra datelor cu caracter personal și asupra protecției acestora. În primul rând trebuie să învățăm să recunoaștem o dată cu caracter personal dintr-un conglomerat de date și să ajungem să o protejăm în mod instinctiv și automat.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei […]

A fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679

In data de 19 Aprilie 2018 a fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în […]

Profesiune libera sau persoana vizata?

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special […]

Prioritate privind conștientizarea importanței GDPR

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 54 – editia tiparita – Aprilie 2018  

Lorena Macnaughtan: GDPR – „25 mai este doar începutul”

Lorena Macnaughtan, MBA, este directorul iCEE.health, eveniment în inovația digitală în sănătate, destinat tuturor participanților în sistem: pacienți, doctori, asistenți, studenți, entreprenori, manageri, autorități.  Acesta are loc în acest an pe 14 iunie, […]

Cursuri GDPR pentru angajatii din sistemul sanitar

Ce trebuie sa stim despre GDPR ? Incepand cu 25 mai 2018 intra in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune in […]

Legea GDPR in Romania creeaza tensiuni

  Aparitia unei Legi „GDPR” in Romania este o initiativa asteptata de intreaga comunitate a organizatiilor din domeniul sanitar, existand mai multe proiecte in acest moment. Chiar daca […]

Piața serviciilor medicale și primele confuzii alarmante în implementarea GDPR

La nivelul unei companii cu peste 1.400 de angajați , implementarea greșită a regulilor de protecție a datelor personale a fost relevată de transmiterea unui e-mail către destinatarul necorespunzător. Importanța nu […]

Noi reglementări privind protecția datelor cu caracter personal în domeniul medical

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 53 – editia tiparita – Martie 2018

GDPR: „Îmi pare rău nu este de ajuns”

Grupul de Lucru Art. 29 (WP 29) privind protecţia datelor este un organism european independent, cu caracter consultativ, format din reprezentanţii autorităţilor naţionale pentru protecţia datelor din statele […]

Contextul aparitiei GDPR in Romania

Noul Regulament privind protectia datelor cu caracter personal va intra in vigoare in toate statele membre ale Uniunii Europene incepand cu data de 25 Mai 2018. In ultimele […]

Este obligatoriu a desemna un DPO în unități farmaceutice? – punct de vedere juridic

Articol publicat sub egida Colegiului Farmaciștilor din România –Filiala Cluj Autor: Av. Oana Murariu   Începând cu data de 25 mai 2018 Regulamentul (UE) 2016/679[i] privind protecția persoanelor […]

Dezbatere publica pe proiectul Legii pentru aplicarea GDPR in Romania

A fost publicata propunerea legislativa privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal […]

A aparut standardul ocupational pentru DPO

Autoritatea Nationala pentru Calificari a aprobat conform deciziei 74/19.03.2018 standardul ocupational pentru educatia si formare profesionala a Responsabililor cu protectia datelor cu caracter personal – cod COR 242231. […]

Conferință despre protecția datelor cu caracter personal în domeniul medical, la UMF Tîrgu Mureș

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș și Universitatea „Petru Maior” (UPM) din Tîrgu Mureș, în parteneriat cu alte instituții, organizează mâine, 22 martie 2018, în intervalul […]

GDPR Medical – revoluția relațiilor interumane în era informatică

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI. Articol publicat in Revista Health Anul 6 – […]

Conferință despre protecția datelor cu caracter personal în domeniul medical

Doriti o evaluare absolut GRATUITA a riscurilor GPDR la care este expusa organizatia pe care o reprezentati ? CLICK AICI. Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu […]

Colegiul Pacientilor invoca normele GDPR

Colegiul Pacientilor cere primariei orasului Giurgiu stergerea imediata a  afectiunilor medicale ale asistatilor sociali. Primaria din Giurgiu incalca legea prin acest demers. Situatia de fapt:  Primarul orasului Giurgiu […]