Alimentația sănătoasă revine în atenția noastră deseori după ce suferim de o afecțiune și ne gândim că nu am fi ajuns acolo dacă am fi mâncat corect. Alimentația omului modern a devenit una haotică și este fie supradozată, fie nu ține cont de periodicitate și astfel că se crează un dezechilibru în organism și sistemul digestiv are nevoie de energie sumplimentară pentru a putea digera, asimila și elimina reziduurile. Acest mod de viață și toate obiceiurile alimentare duc la îmbolnăvire.

Combinațiile alimentare nepotrivite apar de cele mai multe ori în urma unor alegeri emoționale, moștenite de multe ori din perioada copilariei ( de exemplu mâncăm până acem senzația de burtă plină ). Aceste alegeri emoționale se datorează stresului, obișnuințelor, reducerii timpului acordat preparării alimentelor, placerii gustului și mai ales pentru că am renunțat la a mai face alegeri raționale de alimentație în favoarea produselor semipreparate.

Pentru a înțelege cat de mult rău pot face toate aceste alegeri și obiceiuri am sa va prezint pe scurt mecanismul digestiei. Fiecare tip de hrană are nevoie de un anumit suc gastric pe care îl secretă stomacul și care nu reușeste sa le producă pe toate simultan. De exemplu, orezul, cartofii, pâinea (alimente cu conținut ridicat de amidon – carbohidrați) au nevoie de un mediu digestiv alcalin obținut prin enzima ptialină și amilaza pancreatică. Carnea, lactatele, alunele (proteinele) au nevoie de un mediu acid pentru digerare obținut prin intermediul acidului clorhidric și a pepsinei.

Dacă ne gândim la lecțiile de chimie din liceu ne aducem aminte că mediul alcalin și mediul bazic se neutralizează unul pe altul și tocmai din această cauză în procesul de digestie nu se digeră simultan carhohifrații și proteinele.

Dacă ne gândim la celebra friptură cu cartofi prăjiți din prisma argumentelor de mai sus vom concluziona ca asimilarea de către celule este extrem de redusă datorită celor două medii acide și alcaline de care este nevoie să se digere această combinație și în plus hrana rămasă nedigerată va suferi fie un proces de fermentație, fie unul de putrefacție. Hrana nediferată este un mediu fertil pentru diverși agenți patogeni de tip bacterie sau vierme care crează automat tulburări digestive.

Nutriționiștii au clasificat alimentele după cum urmează:

1. PROTEINELE ( brânză, nucă de cocos, 0ouă, pește, carne de pasăre, carne, lapte, iaurt, nuci, semințe)
2. CARBOHIDRAȚII ( dovleac, banane, fasole păstăi, pâine, cereale, cartofi )
3. VEGETALE
4. fără amidon și cu conținut mare de apă (varză, sfeclă, brocoli, castravete, vinete, andive, gulii)
5. cu conținut moderat de amidon (anghinare, morcov, mazăre, conopidă, ciuperci, țelină)
6. LIPIDE – GRASIMI ȘI ULEIURI (unt, margarină, smântână, frișcă, ulei de floarea soarelui, susan, măsline )
7. IRITANȚI ( usturoi, ceapă, praz, hrean, ardei iute, ridichi, arpagic)

Din cercetările speciliștilor a rezultat în cazul unor combinații, timpul necesar digestiei este în medie de 3-4 ore (combinații corecte), iar la altele pot ajunge la 8-12 ore (combineții incorecte). Un timp redus al digestiei presupune consum mic de energie pentru acest proces și alocarea energiei unor alte procese importante pentru sănătate.

In final vă prezint și zece sugestii pentru a vă imbunătății obiceiurile alimentare:

1. fructele trebuie consumate separat de restul alimentelor, recomandabil pe stomacul gol sau la un interval de cel puțin 3 ore dupa masă, datorită faptul că acestea fermentează
2. la o masă consumați doar un aliment fără conținut mare de apă (proteină sau amidon) împreună cu vegetale
3. apa nu se consumă în timpul mesei deoarece va dilua sucurile gastrice. Este de preferat a se consuma la un interval de 20-30 minute înainte sau la 60 de minute după masă. Laptele se recomandă a se consuma individual, fară nici o combinație.
4. organismul produce energie folosind  în primul rând glucoza și fructoza din fructe, legume, amidon, grasimi și la sfârșit proteine. Un consum marit de proteine nu va ajuta organismul sa producă mai multă energie.
5. dacă mâncăm proteine combinate cu grasimi este recomandat să avem pe masă și vegetale, deoarece grasimile inhibă digerarea proteinelor și astfel vegetalele contrabalansează acest efect inhibitor.
6. nu consumați la aceiași masă doua alimente bogate în proteine cu surse diferite ( evitați combinațiile de carne, ouă, branză și leguminoase în același timp)
7. nu combinați la o masă alimebtele bogate în proteine animale cu cele bogate în amodon. Nu se vor digera complet nici una dintre ele datorita enzimelor necesare.
8. zaharul, mierea,fructoza sau dextroxa inhibă secreția sucului gastric astfel că amestecându-l cu restul mâncării te vei simț balonat și inconfortabil
9. grăsimile amestecate cu proteine îngreunează foarte mult trecerea mâncarii din stomac în intestin. Grasimile amestecate cu amidonul formează un bol alimentar greu de digerat.
10. nu combinați fructele acide cu cele dulci.   

Ovidiu Tărbuc - Food Department - pe primul loc în clasamentul concursului "Peștele și fructele de mare din Alaska în bucătăria tradițională românească”.

6 bucătari profesioniști, recunoscuți în peisajul culinar românesc, au oferit, în primăvara acestui an, o adevărată demonstrație de talent, viziune și creativitate în cadrul concursului "Peștele și fructele de mare din Alaska în bucătăria tradițională românească”, organizat de Alaska Seafood Marketing Institute. Scopul concursului a fost informarea bucătarilor profesioniști din România despre beneficiile peștelui de Alaska pentru sănătate și despre versatilitatea și adaptabilitatea lui la bucătăria românească.

Bucătarii înscriși în consurs au realizat două rețete originale cu pește de Alaska, unul cu pește alb, cod Alaska Pollock, celălalt cu somon sălbatic Keta sau Sockeye din Alaska. Dincolo de originalitate, rețetele au fost în concordanță cu tema concursului, adaptarea peștelui de Alaska stilului tradițional românesc.

Rețetele #AlaskaGăteșteRomânește
Câștigătorul locului 1, Ovidiu Tărbuc, a cucerit publicul cu două preparate versatile, inspirate din bucărăria moldovenească și transilvăneană: papricașul și rasolul de pește. Alex Petricean, prin rețetele peștelui pe cărbune și a somonului pe frigăruie de mesteacăn verde, ne-a transpus în poveștile pescarilor și vănătorilor de demult. Conceptul din spatele rețetelor alese de Nico Lontras - duo-ul de somon sălbatic și codul de Alaska cu castraveți murați și texturi de sfeclă - îmbină tehnicile noi, elementele tradiționale românești și calitatea ingredientelor folosite. Deliberarea a fost strânsă, Ioan Șușală (Rare Foods Services) impresionând prin reinterpretarea rețetei de saramură de pește și cea a peștelui în crustă de mălai, cu diverse texturi de porumb. Peștele în mălai și saramura au fost și alegerile lui Nicolae Lică (JW Marriott Grand Hotel), alături de zacusca reinterpretată. Ema Uță (Petite Bistro) a ales să îmbine urbanul cu tradiționalul prin cele două alegeri de rețete: somonul cu spanac și zacusca de pește.

Rețetele înscrise în consurs pot fi găsite pe rețelele social media sub eticheta #AlaskaGăteșteRomânește.

Juriul internațional

Din juriu au făcut parte reprezentanți ai Alaska Seafood Marketing Institute și ai Departamentului de Agricultură al Statelor Unite în România, dar și figuri recunoscute în lumea culinară internațională: Tomi Marsh – bucătar extraordinar, unul dintre cei mai respectați căpitani de vas de pescuit și zona de sud-est din Alaska și autorul cărții “The Fishes and Dishes Cookbook”, Volodymyr Yaroslavskyi – participantul de anul trecut la evenimentul culinar din Alaska din partea Ucrainei și membru al juriului în proiectul Master Chef Ucraina, precum și Ekaterina Avdeeva, fondator al ”Intenational Chef Congress Fontegro”, tot din Ucraina.

Participanți reprezentativi din universul culinar românesc

Câștigătorul concursului va participa la o excursie în Juneau, Alaska, S.U.A, în vara anului 2019, unde va avea loc evenimentul organizat și sponsorizat anual de Alaska Seafood Marketing Institute pentru bucătarii internaționali. În timpul vizitei, grupul va învăța despre speciile de pește și fructe de mare din Alaska, va observa pescuitul comercial și va avea parte de numeroase experiențe practice. Bucătarii și mass-media vor avea ocazia să vorbească cu pescarii și biologii, să guste toate tipurile de fructe de mare și pește din Alaska, să învețe să fileteze un somon, să învețe tehnici adecvate pentru gătirea fructelor de mare congelate și să viziteze fabrici de
prelucrare a peștelui și fructelor de mare.

„Dinamica piețelor pe care activăm continuă să fie favorabilă pentru principalele noastre operațiuni, cu o rată scăzută a șomajului, o bună dezvoltare economică și cerere puternică pentru servicii medicale private. Continuăm să ne axăm pe accesibilitatea și calitatea serviciilor pe care le oferim pentru a veni în întâmpinarea cererii din piață”, a declarat Fredrik Rågmark, CEO al Medicover.

La nivel de grup, în primele nouă luni ale anului Divizia de Servicii Medicale a înregistrat o creștere a veniturilor de 18,7%, până la 248,4 milioane de euro comparativ perioada similară din 2017. Divizia de Servicii de Diagnostic a avut de asemenea venituri mai mari după primele nouă luni ale anului, în creștere cu 11%, până la o valoare de 250,1 milioane de euro. Creșterile diviziei de diagnostic au fost susținute de evoluțiile foarte bune de pe piețele din România și Ucraina.

Pe piața din România veniturile grupului au crescut cu 20% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului anterior, atingând o valoare totală de 66 milioane euro. România este a treia piață ca pondere a veniturilor la nivel de grup, după Polonia și Germania. Divizia de Servicii Medicale din România (prezentă prin spitalul și clinicile Medicover) a înregistrat, după primele nouă luni ale anului venituri totale de 26,6 milioane euro, în timp ce Divizia de Servicii de Diagnostic (prezentă prin rețeaua de laboratoare și centre de recoltare Synevo) a înregistrat venituri totale de 39,4 milioane euro.

„Creșterea de 25% înregistrată de Divizia de Servicii Medicale din România până la o valoare de 26,6 milioane euro arată că din ce în ce mai mulți români își doresc să fie tratați la cel mai înalt nivel medical. Creșterea vine într-o perioadă importantă pentru noi în care am reușit sa ne extindem în două noi regiuni cheie si sa ne consolidăm poziția în București în urma finalizării a trei tranzacții strategice. Vom continua să investim în dezvoltarea rețelei și să îmbunătățim experiența oferită clienților”, a declarat Adrian Peake, Director General Medicover România.

Rețeaua de clinici Medicover din România a crescut cu 50% până la 37 de unități ca urmare a tranzacțiilor finalizate în primele nouă luni ale anului.

„Dorim să oferim cele mai bune soluții de diagnostic pentru pacienții din fiecare județ din România. După primele nouă luni, am reușit să ne extindem rețeaua de centre de recoltare cu 17 unități noi, având acum o prezență puternică în 30 de județe și 39 de orașe din România. În același timp, am continuat să investim în achiziția unor echipamente de laborator de ultimă generație, precum și în extinderea portofoliului de servicii pe zona de genetică și histopatologie”, a declarat Laurențiu Luca, Director General Synevo România.

Despre Grupul Medicover

Medicover este unul dintre cei mai importanți furnizori internaționali de servicii medicale și de diagnostic. Compania a fost fondată în 1995 pentru a răspunde la cererea în creștere de servicii medicale de înaltă calitate din Polonia, apoi s-a extins în alte țări, pentru a răspunde unei nevoi asemănătoare. În prezent, piețele principale ale Medicover sunt Polonia, Germania, România și Ucraina. Compania oferă o gamă largă de servicii medicale, printr-o rețea extinsă de clinici, spitale, facilități de îngrijire specializată și laboratoare prin două divizii - Healthcare Services și Diagnostic Services.

Despre Medicover România

Medicover România este prezentă de peste 23 de ani pe piața serviciilor de sănătate private și dispune de o rețea de 37 de clinici în București și în țară și două spitale generaliste în capitală – Spitalul Medicover – și în Oradea – Spitalul Pelican. Spitalele Medicover corespund celor mai înalte standarde medicale – moderne, sigure, aproape de pacienți – și includ toate departamentele: ambulator, spitalizare de zi, precum și o gamă variată de specialități medicale și chirurgicale. Medicover România face parte din Medicover, companie internațională importantă care oferă servicii medicale și de diagnostic, fondată în 1995.

Despre Synevo România

Synevo este liderul în diagnostic de laborator din România, oferind peste 2.000 de tipuri de analize uzuale și avansate, în toate domeniile de diagnostic clinic de laborator. La finalul anului 2017, Synevo România administra o rețea națională de 16 laboratoare și 78 de centre de recoltare a probelor biologice, efectuând pe parcursul întregului an aproape 15 milioane de teste.

Synevo România face parte din Medicover – unul dintre cei mai importanți furnizori internaționali de servicii medicale și de diagnostic, înființat în 1995.