Alimentația sănătoasă revine în atenția noastră deseori după ce suferim de o afecțiune și ne gândim că nu am fi ajuns acolo dacă am fi mâncat corect. Alimentația omului modern a devenit una haotică și este fie supradozată, fie nu ține cont de periodicitate și astfel că se crează un dezechilibru în organism și sistemul digestiv are nevoie de energie sumplimentară pentru a putea digera, asimila și elimina reziduurile. Acest mod de viață și toate obiceiurile alimentare duc la îmbolnăvire.
Combinațiile alimentare nepotrivite apar de cele mai multe ori în urma unor alegeri emoționale, moștenite de multe ori din perioada copilariei ( de exemplu mâncăm până acem senzația de burtă plină ). Aceste alegeri emoționale se datorează stresului, obișnuințelor, reducerii timpului acordat preparării alimentelor, placerii gustului și mai ales pentru că am renunțat la a mai face alegeri raționale de alimentație în favoarea produselor semipreparate.
Pentru a înțelege cat de mult rău pot face toate aceste alegeri și obiceiuri am sa va prezint pe scurt mecanismul digestiei. Fiecare tip de hrană are nevoie de un anumit suc gastric pe care îl secretă stomacul și care nu reușeste sa le producă pe toate simultan. De exemplu, orezul, cartofii, pâinea (alimente cu conținut ridicat de amidon – carbohidrați) au nevoie de un mediu digestiv alcalin obținut prin enzima ptialină și amilaza pancreatică. Carnea, lactatele, alunele (proteinele) au nevoie de un mediu acid pentru digerare obținut prin intermediul acidului clorhidric și a pepsinei.
Dacă ne gândim la lecțiile de chimie din liceu ne aducem aminte că mediul alcalin și mediul bazic se neutralizează unul pe altul și tocmai din această cauză în procesul de digestie nu se digeră simultan carhohifrații și proteinele.
Dacă ne gândim la celebra friptură cu cartofi prăjiți din prisma argumentelor de mai sus vom concluziona ca asimilarea de către celule este extrem de redusă datorită celor două medii acide și alcaline de care este nevoie să se digere această combinație și în plus hrana rămasă nedigerată va suferi fie un proces de fermentație, fie unul de putrefacție. Hrana nediferată este un mediu fertil pentru diverși agenți patogeni de tip bacterie sau vierme care crează automat tulburări digestive.
Nutriționiștii au clasificat alimentele după cum urmează:
- PROTEINELE ( brânză, nucă de cocos, 0ouă, pește, carne de pasăre, carne, lapte, iaurt, nuci, semințe)
- CARBOHIDRAȚII ( dovleac, banane, fasole păstăi, pâine, cereale, cartofi )
- VEGETALE
- fără amidon și cu conținut mare de apă (varză, sfeclă, brocoli, castravete, vinete, andive, gulii)
- cu conținut moderat de amidon (anghinare, morcov, mazăre, conopidă, ciuperci, țelină)
- LIPIDE – GRASIMI ȘI ULEIURI (unt, margarină, smântână, frișcă, ulei de floarea soarelui, susan, măsline )
- IRITANȚI ( usturoi, ceapă, praz, hrean, ardei iute, ridichi, arpagic)
Din cercetările speciliștilor a rezultat în cazul unor combinații, timpul necesar digestiei este în medie de 3-4 ore (combinații corecte), iar la altele pot ajunge la 8-12 ore (combineții incorecte). Un timp redus al digestiei presupune consum mic de energie pentru acest proces și alocarea energiei unor alte procese importante pentru sănătate.
In final vă prezint și zece sugestii pentru a vă imbunătății obiceiurile alimentare:
- fructele trebuie consumate separat de restul alimentelor, recomandabil pe stomacul gol sau la un interval de cel puțin 3 ore dupa masă, datorită faptul că acestea fermentează
- la o masă consumați doar un aliment fără conținut mare de apă (proteină sau amidon) împreună cu vegetale
- apa nu se consumă în timpul mesei deoarece va dilua sucurile gastrice. Este de preferat a se consuma la un interval de 20-30 minute înainte sau la 60 de minute după masă. Laptele se recomandă a se consuma individual, fară nici o combinație.
- organismul produce energie folosind în primul rând glucoza și fructoza din fructe, legume, amidon, grasimi și la sfârșit proteine. Un consum marit de proteine nu va ajuta organismul sa producă mai multă energie.
- dacă mâncăm proteine combinate cu grasimi este recomandat să avem pe masă și vegetale, deoarece grasimile inhibă digerarea proteinelor și astfel vegetalele contrabalansează acest efect inhibitor.
- nu consumați la aceiași masă doua alimente bogate în proteine cu surse diferite ( evitați combinațiile de carne, ouă, branză și leguminoase în același timp)
- nu combinați la o masă alimebtele bogate în proteine animale cu cele bogate în amodon. Nu se vor digera complet nici una dintre ele datorita enzimelor necesare.
- zaharul, mierea,fructoza sau dextroxa inhibă secreția sucului gastric astfel că amestecându-l cu restul mâncării te vei simț balonat și inconfortabil
- grăsimile amestecate cu proteine îngreunează foarte mult trecerea mâncarii din stomac în intestin. Grasimile amestecate cu amidonul formează un bol alimentar greu de digerat.
- nu combinați fructele acide cu cele dulci.