Stare de oboseală, lipsa poftei de mâncare, greață, durere sau disconfort abdominal de intensitate redusă pană la moderată, în special în etajul superior sau sub rebordul costal de parte dreaptă, toate acestea pot indica semnele hepatitei A. Există însă și situații în care boala nu își arată simptomele, mai ales la vârstă mică (în general, la copiii sub 6 ani). De cele mai multe ori, persoanele infectate se vindecă complet fără să rămână daune permanente la nivelul ficatului. Fiind o boală ușor transmisibilă, care creează discomfort, este important să ne informăm corect asupra modului de transmitere și a regulilor pe care trebuie să le respectăm pentru a evita îmbolnăvirea.
Când trebuie să ne îngrijorăm
”Hepatita A este o afecțiune acută a ficatului produsă de infecția cu virusul cu același nume. Descoperit la începutul anilor 1970, acest virus de tip ARN, aparținând familiei Picornaviridae, prezintă un grad înalt de contagiozitate și rezistență, necesitând expunere la temperatură mai mare de 85°C, timp de cel puțin 1 minut, pentru inactivare. Infectarea se realizează fie prin transmitere directă de la o persoană infectată, pe cale fecal-orală, fie indirect prin ingerarea de alimente sau lichide contaminate”, explică dr. Andrei Rogoz, medic specialist boli infecțioase, la Clinica Sanador, www.sanador.ro.
Primele simptome ale bolii apar la circa 4 săptămâni de la contactul cu virusul. De cele mai multe ori, ele pot fi confundate cu cele ale unei gripe ușoare: stare de rău, oboseală, febră joasă, dureri de mușchi și de cap, lipsa de poftă de mâncare, greață și vărsături. În unele situații pacienții descriu modificări de gust.
”Această fază a bolii este imediat urmată, în mod normal, de apariția icterului, manifestat prin colorația închisă a urinei, mucoaselor, sclerei (partea albă a ochilor) și uneori de prezenta de scaune decolorate. Icterul este mai frecvent întâlnit la adulți sau la pacienții care fac această boală la o vârstă înaintată, fiind de cele mai multe ori absent la copii”, explică specialistul.
În faza icterică a bolii, unii pacienți prezintă prurit cutanat. Există și cazuri, mai rare, în care hepatita A este însoțită de manifestări autoimune, pacienții putând acuza dureri articulare, senzații de furnicături sau amorțeală la nivelul degetelor, senzație de slăbiciune musculară la nivelul picioarelor, care se poate extinde la nivelul brațelor și al trunchiului.
În mod normal, cele mai multe simptome dispar în aproximativ 8 săptămâni, deși 10-15% dintre pacienți se pot confrunta cu disconfort prelungit (până la 6 luni). Pe de altă parte, hepatita A nu este o boală care se cronicizează.
Diagnostic și tratament
Pacienții care experimentează aceste stări sunt sfătuiți să se adreseze medicului, pentru a discuta despre istoricul lor medical, despre simptomele avute, despre intesitatea acestora și despre momentul apariției lor. Dacă există suspiciunea că hepatita A este responsabilă pentru disconfortul resimțit de pacient, medicul va recomanda efectuarea unui test de sânge.
”Diagnosticul de hepatită A se pune cu ușurință în urma realizării unui set de analize de sânge, care detectează, de fapt, anticorpii pe care organismul îi produce atunci când este expus virusul hepatic. Dacă testul relevă prezența anticorpilor anti-HVA de tip IgM, atunci infecția este recentă. Acești anticorpi dispar într-un timp de 3-12 luni de la infectare, iar apoi apar anticorpii anti-HVA de tip IgG, care protejează pe viață organismul de virusul hepatic A. Acest lucru înseamnă că un pacient care a trecut prin hepatită A nu se va mai îmbolnăvi a doua oară cu acest virus”, explică dr. Rogoz.
Hepatita A nu are un tratament specific, pentru că organismul elimină singur virusul hepatitic, într-o anumită perioadă de timp. De aceea, tratamentul se va concentra de fapt pe ameliorarea simptomelor. ”În primul rând, se recomandă cât mai multă odihnă pentru a depăși acea stare de oboseală accentuată resimțită de pacientul cu hepatită A. Apoi, regimul alimentar are un rol important în recuperare. Pacienții cu această afecțiune trebuie să evite consumul de alcool, dar și alimentele procesate sau carbohidrații în exces (pastele, produsele de patiserie, pâinea albă, cartoful). Un aliment recomandat este supa, pentru că este hrănitoare și ușor de digerat. O alegere bună sunt legumele și fructele, dar și proteinele de origine vegetală, mai ușor tolerate decât cele de origine animală”, spune medicul.
Cum putem preveni îmbolnăvirea
Pentru a reduce incidența infecțiilor cu virusul hepatitei A avem nevoie, în primul rând, să cunoaștem și să aplicăm măsurile de prevenire a transmisiei: spălatul pe mâini, spălarea și prepararea corespunzătoare a alimentelor, consumul de apă din surse sigure. În al doilea rând, controlul sursei trebuie realizat prin izolarea cazurilor diagnosticate, urmărirea și tratarea din timp a celor care ar putea fi o sursă de îmbolnăvire pentru cei din jur.
”E bine de știut că pacienții elimină în scaun virusul, începând cu 2 săptămâni înainte de apariția icterului, dar faza contagioasă poate dura, în special la copii, până la 10 săptămâni. În ceea ce privește vaccinarea, aceasta se poate face fie cu vaccin antihepatitic A, fie cu vaccin combinat împotriva hepatitei A si B. Recomandat în special persoanelor cu risc crescut de expunere, precum cei care călătoresc în zone endemice, personal medical, din industria alimentară sau salubritate, apropiați ai unei persoane deja diagnosticate cu hepatita acută A sau persoanelor cu alte afecțiuni cronice ale ficatului, la care boala ar presupune un risc crescut de evoluție nefavorabilă, vaccinul poate fi facut de oricine, începând cu vârsta de 12 luni”, explică dr. Rogoz.