Diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar și inițierea rapidă a tratamentului adecvat ar trebui să fie priorități la nivel de politici de sănătate în România

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 3172

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

În condițiile în care cancerul pulmonar este o cursă contra cronometru și peste 11.000 de români sunt diagnosticați anual cu această boală, majoritatea în stadii avansate, diagnosticarea precoce și reducerea timpilor de așteptare până la inițierea tratamentului sunt imperative pentru îmbunătățirea ratelor de supraviețuire. Acestea au fost cele mai dezbătute aspecte în cadrul conferinței online Cancerul Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România, organizată de Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD România, fiind și două dintre cele mai importante concluzii reliefate de studiul efectuat de The Economist Intelligence Unit (EIU) pe tema politicilor publice legate de cancerul pulmonar în 27 de țări europene.

În ceea ce privește managementul optim al cancerului pulmonar, România trebuie să acționeze rapid în direcția implementării unui Plan Național de Control al Cancerului, a unui ghid de tratament care să includă un traseu clar al pacientului, de la medicul de familie către un consult de specialitate, cu intervale de timp și indicatori de calitate, facilitând astfel accesul rapid la o echipa multidisciplinară de medici specialiști, precum și să asigure o finanțare corectă și sustenabilă a îngrijirii pacienților cu cancer pulmonar. Medicii oncologi prezenți la eveniment, reprezentanții autorităților și ai asociațiilor de pacienți au dezbătut recomandările studiului EIU  “BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa” și au confirmat necesitatea implementării acestora, extinzând lista de oportunități și recomandări pentru reducere la jumătate a timpului petrecut de pacient de la suspiciunea diagnostică la tratament:

  • ghiduri multidisciplinare, concentrate pe oportunitatea de a accelera obținerea unui diagnostic rapid și sistemul de îndrumare către servicii de asistență medicală secundară, terțiară și/sau paliativă.
  • introducerea screening-ului pulmonar (low dose CT) pentru populația la risc
  • extinderea posibilității de a recomanda efectuarea investigațiilor imagistice (computer tomograf pentru patologia toracică, RMN cerebral) la nivelul medicilor de familie, atunci când există suspiciune de cancer pulmonar
  • dotarea unităților medicale cu aparatura necesară diagnosticării și tratării cancerului pulmonar, îmbunătățirea infrastructurii
  • crearea unor centre comprehensive de diagnostic și tratament, eventual dedicate cancerului pulmonar, în cadrul cărora să se poată efectua toate investigațiile necesare (Centre de Excelență)
  • unificarea testării biomarkerilor specifici cancerului pulmonar
  • introducerea serviciului de navigare a pacientului în sistemul de sănătate la nivelul unității medicale, adresând astfel problematica pacienților care se pierd în sistem în perioada dintre confirmarea diagnosticului și inițierea tratamentului
  • eliminarea birocrației și simplificarea proceduri de achiziție în spitale
  • existența unui bord multidisciplinar de medici - oncolog, chirurg, radioterapeut etc. - în stabilirea conduitei terapeutice adaptata fiecărui pacient
  • creșterea numărului de medici specialiști implicați în managementul cancerului pulmonar: medici pneumologi cu competență în bronhoscopie/endoscopie bronşică, medici oncologi, specialiști care pot realiza puncții-biopsii
  • implementarea unui registru național de cancer

“Rata de supraviețuire în cancerul pulmonar în România este mult mai mică decât în alte țări din varii motive și bariere, ce se găsesc de la diagnostic până la momentul de inițiere al tratamentului. Astfel, rămâne o prioritate strategică pentru țara noastră să avem un plan de cancer și de control al cancerului, funcțional și de un ghid de tratament, ce include fiecare etapă pe care trebuie să o urmeze pacientul de la screening până la tratament și îngrijire paliativă șă să fie aliniat cu ghidurile europene. Există țări precum Austria, Olanda, Norvegia, Suedia, Maria Britanie care au în cadrul ghidului de tratament inclusiv teste privind diagnosticul rapid și posibilitatea de a testa pacientul atunci când există o suspiciune prin screening atât radiologic, cât și prin screening imagistic computerizat. De asemenea, în acest ghid trebuie să avem în vedere și îngrijirea secundară și terțiară a pacientului”, spune Dr Dana-Lucia Stănculeanu,  Președintele Comitetului Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România. “În ceea ce privește terapia personalizată, trebuie să ținem cont de biomarkeri. Stabilirea conduitei terapeutice trebuie să se realizeze în cadrul unui tumor board. Ar fi important ca statul sau casa de asigurări să intervină pentru a crea un sistem prin care să existe o testare uniformă, cu centre bine definite, acreditate, în care pacienții să beneficieze de absolut toate testările pentru a putea primi o terapie personalizată”, a adăugat Dr. Dana-Lucia Stănculeanu.

Studiul EIU ne arată că, din cele 27 de țări participante, 15% (respectiv 4 țări) nu au un plan de control al cancerului, printre acestea numărându-se și România. Doar Polonia a dezvoltat un plan specific pentru prevenția și tratamentul cancerului pulmonar, model pe care România ar putea să îl urmeze.

“În timp ce întreaga Europă este de acord cu adoptarea unui Plan European pentru Cancer, acest studiu atrage atenția asupra problemelor specifice la nivelul fiecărei țări, legate de managementul și controlul cancerului pulmonar. Atât studiul EIU, cât și specialiștii în domeniul sănătății din România ne arată ce trebuie îmbunătățit în cadrul sistemului pentru a prelungi viața pacienților cu cancer pulmonar și care sunt soluțiile ce ar putea fi adoptate. Pandemia de Covid-19, a amplificat problemele sistemice la nivel de acces rapid la diagnostic și tratament pentru pacienții oncologici, iar acum România se află într-un moment de răscruce și trebuie să acționeze rapid în direcția implementării unui plan de control al cancerului și a prioritizării a cancerului pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în rândul bărbaților și cu cea mai ridicată rată de mortalitate”, spune Nicolas Renard, Managing Director MSD România.

“Pentru a îmbunătăți politicile publice în domeniul cancerului pulmonar, România are acum acces, prin studiul EIU, la o serie de modele de bună practică la nivel European”, spune Dr. Marius Geanta, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină. “În domeniul prioritizării pacienților suspecți de cancer pulmonar și a trimiterii lor în regim de urgență către un consult de specialitate pentru testare în vederea obținerii unui diagnostic, acolo unde România este deficitară, putem cu siguranță să ne uităm la țări precum Marea Britanie. Acolo a fost introdus un Standard de diagnosticare mai rapidă care garantează faptul că toți pacienții cu suspiciune de cancer trimiși pentru investigații către medicul specialist vor afla, în termen de 28 de zile, dacă au sau nu un diagnostic de cancer”, mai spune Marius Geantă.

 

DESPRE STUDIU

Studiul “BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa” este compus din mai mulți indicatori, fiecare dintre cele 27 țări fiind evaluate pentru progresele realizate în domeniul politicilor publice privind prevenția și tratamentul cancerului pulmonar. Indicatorii sunt grupați în cinci domenii diferite - conștientizare, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijire, fiecare țară analizată primind un scor pentru fiecare indicator. Rezultatele studiului sunt menite să sprijine decidenții politici și să le ofere acestora o serie de recomandări pentru îmbunătățirea politicilor publice. Una dintre concluziile acestei prime faze a studiului o reprezintă faptul că țările cu o evoluție semnificativă în domeniul politicilor publice au înregistrat progrese rapide în diagnosticarea pacienților suspecți de cancer pulmonar. Studiul a analizat 17 indicatori de performanță în 27 de țări: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie. Rezultatele finale, împreună cu o analiză complete a lor, sunt așteptate în vara acestui an. Această analiză comparative desfășurată de The Economist Intelligence Unit este susținută de MSD, dar deciziile editoriale reprezintă responsabilitatea exclusivă a EIU.

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Arcadia – Spitale și Centre Medicale a investit peste 600.000 euro în tehnologie medicală pentru tratament neurochirurgical minim invaziv

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 43767

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Arcadia – Spitale și Centre Medicale, cea mai mare rețea privată de sănătate din regiunea Moldovei, anunță o serie de noi investiții dedicate specialității de neurochirurgie, cu o valoare de peste 600.000 euro.

De peste 10 ani, Arcadia oferă servicii medicale la standarde ridicate pentru pacienții din zona de Nord-Est și investește constant în dezvoltare și tehnologii inovatoare, pentru sănătatea întregii comunități.

Anul acesta, Arcadia a dotat centrele și spitalele din rețea cu o serie de instrumente și aparate medicale de ultimă generație care permit tratarea minim invazivă a unor afecțiuni frecvente, recuperarea mai rapidă a pacienților, dar și creșterea confortului postoperator.

Microscopul operator pentru neurochirurgie Zeiss OPMI Pentero 800 și sistemul pentru intervenții minim invazive MEDTRONIC METR’X, motorul chirurgical de mare viteză Aesculap și instrumentele de coloană și de microchirurgie, Aesculap și KLS Martin completează tehnologia disponibilă în Spitalul Arcadia. Aceste echipamente performante și inovatoare oferă neurochirurgilor profunzime și claritate în analiza detaliilor intraoperator și asigură precizia și siguranța fiecărui gest chirugical.

„Urmărim cu atenție inovațiile din domeniul tehnologiei medicale și analizăm în mod permanent semnalele primite de la pacienții noștri. Astfel, ne asigurăm că investim constant, cu o bază solidă informațională și de analiză. Tehnologia state of the art, dedicată intervențiilor de neurochirurgie, se înscrie în strategia pe care o dezvoltăm dintotdeauna la Arcadia, ce are în focus sănătatea pacienților”, a declarat Dan Fiterman, General Manager Arcadia – Spitale şi Centre Medicale.

Tipuri de afecțiuni ce pot fi tratate prin intermediul neurochirurgiei minim invazive

 Tratamentul neurochirurgical minim invaziv este indicat în cazul mai multor tipuri de afecțiuni frecvente precum hernia de disc lombară și cervicală posterioară, instabilitatea coloanei vertebrale, spondiloliza sau stenoza coloanei vertebrale (îngustarea canalului spinal) lombară și cervicală. De asemenea, este recomandat și în cazul unor afecțiuni cu incidență mai rară, precum infecția sau tumorile care pot apărea la nivelul coloanei vertebrale.

Avantajele tratamentului neurochirurgical minim invaziv pentru pacienți

 Intervențiile neurochirurgicale minim invazive oferă pacienților o serie de beneficii importante atât la nivel cosmetic, cât și la nivel funcțional. În cazul acestor intervenții, cicatricile sunt diminuate datorită inciziunilor cutanate mai mici, uneori de câțiva milimetri, iar riscul de afectare a mușchilor este mai scăzut. De asemenea, gradul de sângerare și riscul de infecție sunt reduse, este diminuată durerea și dependența de medicamentele analgezice post operatorii, iar pacientul se poate recupera și reabilita mai rapid după operație.

„Noile dotări din Spitalul Arcadia pun în valoare experiența echipei de neurochirurgie, reprezentând instrumente medicale importante care contribuie la reducerea timpului necesar desfășurării intervenției, cresc gradul de certitudine a gesturilor chirurgicale și oferă o serie extinsă de avantaje pacienților”, a declarat Dr. Sorin Nistor, Director medical Arcadia – Spitale și Centre Medicale.

 

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Platforma pentru raportarea reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19, funcțională

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 403092

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) pune la dispoziția pacienților si a profesioniștilor din domeniul sănătății noile fișe de raportare a reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19. Fișa de raportare poate fi accesată pe site-ul anm.ro, în secțiunea - VACCINARE COVID-19 (https://www.anm.ro/medicamente-de-uz-uman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-incontext-covid-19/) Modalitatea de raportare poate fi făcută atât on-line, cât și prin modalitățile clasice de raportare – completarea fișei de reacții adverse și transmiterea acesteia către Direcția Farmacovigilență si Managementul Riscului. Mai multe detalii le găsiți accesând linkul: https://www.anm.ro/medicamente-de-uzuman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-in-context-covid-19/

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Platforma pentru programarea online la vaccinarea împotriva COVID-19, disponibilă de astăzi

Platforma informatică care permite programarea persoanelor pentru vaccinarea împotriva COVID-19 – https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/ – este operațională. Începând de astăzi, 28 decembrie a.c., în conformitate cu Strategia de vaccinare împotriva […]

Unu din doi români consideră că în spațiul public nu există suficientă informație cu privire la contextul pandemic

Jumătate dintre români nu se consideră suficient de bine informați cu privire la contextul pandemic de anul acesta, arată un studiu* realizat toamna aceasta de Coaliția România Sănătoasă, […]

Efectele dezechilibrelor alimentare de Sărbători

În luna decembrie, deseori alimentația este dezechilibrată, astfel că de la o alimentație monotonă, pe care mulți o au înainte de Crăciun (în special cei care țin post), […]

42% dintre români au suferit tulburări psiho-emoționale în perioada pandemiei SARS Cov 2

Primul studiu din România despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății fizice și mintale a populației arată că românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și […]

Raportarea reacțiilor adverse suspectate în cazul pacienților cu COVID-19

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency – EMA)și autoritățile naționale competente încurajează pacienții infectați cu noul coronavirus (COVID-19) să raporteze reacțiile adverse pe care le experimentează în […]

Vaccinul anti-COVID al BioNTech și Pfizer aprobat în Uniunea Europeană

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA-European Medicines Agency) a aprobat folosirea în Uniunea Europeană a vaccinului anti COVID-19 dezvoltat de BioNTech și Pfizer, potrivit comunicatului oficial. Vaccinul, numit Comirnaty, […]

Programele naționale de sănătate se prelungesc până la 31 martie 2021

La solicitarea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat în ședința  din data de 11 decembrie 2020, Hotărârea pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind […]

Metamizol: Risc de leziuni hepatice induse medicamentos

Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață (DAPP) pentru medicamentele care conțin metamizol, de comun acord cu Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și cu Agenția Națională a Medicamentului și […]

Accesul la sistemele de sănătate din România și Regatul Unit, în contextul Brexit

Perioada de tranziție, pe care o parcurgem după  retragerea Regatului Unit  din Uniunea Europeană,  se va încheia la data de 31 decembrie 2020. Până la acea dată, cetățenii români și membrii […]

Ședință publică a Agenției Europene a Medicamentelor privind aprobarea vaccinurilor anti-COVID-19

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency – EMA) va organiza o ședință publică pe 11 Decembrie 2020 pentru a informa cetățenii europeni despre procesele de reglementare ale […]

Parteneriat între Medicover și Spitalul Clinicco în Brașov: Clinica Medicover, relocată

Medicover România, unul dintre cei mai importanți furnizori privați de servicii medicale, a decis relocarea clinicii deținute în Brașov în cadrul spitalului Clinicco, în urma semnării unui parteneriat […]

Zentiva a început producția de biocide pentru populație pentru a susține lupta împotriva COVID-19

Zentiva România, cel mai mare producător autohton de medicamente generice în unități vândute*, a demarat producția de dezinfectanți pentru mâini, după ce a primit autorizarea produselor în categoria […]

Indicatorii tehnico-economici pentru construirea Centrului de arși la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” București, aprobați

La solicitarea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat în ședința de vineri Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Construirea unui centru de arşi […]

Noi molecule inovative introduse în lista de medicamente gratuite și compensate

La solicitarea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat în sedinta de vineri, 4 decembrie, Hotărârea privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând […]

Noi reglementări pentru transferul în străinătate a pacienților cu arsuri grave

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat *Ordinul pentru înființarea comisiilor de analiză a solicitărilor de transfer în străinătate în vederea efectuării tratamentului pentru pacienții cu arsuri grave și […]

Cererea de autorizare a vaccinului COVID, dezvoltat de BioNTech şi Pfizer, depusă la Agenția Europeană a Medicamentului

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency-EMA) a primit cererea pentru autorizarea de punere pe piaţă condiţionată pentru vaccinul BNT162b2, un vaccin mRNA COVID-19 dezvoltat de BioNTech şi […]

Agenția Europeană a Medicamentului demarează prima evaluare continuă a vaccinului Ad26.COV2.S fabricat de Janssen

Comitetul EMA pentru medicamente de uz uman (the Committee for Medicinal Products for Human Use – CHMP) al EMA a început procesul de evaluare continuă a Ad26.COV2.S, un […]

Cererea de autorizare condiţionată a vaccinului COVID-19 Moderna, depusă la Agenția Europeană a Medicamentului

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agengy-EMA) a primit cererea pentru autorizarea de punere pe piaţă condiţionată pentru vaccinul mRNA COVID-19 de la Moderna Biotech Spain, S.L. (o […]

Strategia de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România, aprobată

La propunerea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat *Hotărârea de Guvern privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România* Strategia de vaccinare a fost elaborată de către Comitetul […]

Legislație în lucru privind comercializarea și utilizarea testelor rapide de detecție a antigenelor SARS-Cov-2

Testele rapide de detecție a antigenelor SARS Cov-2, la fel ca toate dispozitive medicale, trebuie utilizate în conformitate cu instrucțiunile producătorilor. În România, testele rapide antigen sunt folosite […]