Dr. Lorenzovici László: ”Efectele adverse indirecte ale pandemiei se vor vedea mulți ani de acum încolo și nu pot fi cuantificate exact”

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 2973

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Consum redus de medicamente, suspendarea parțială a plății pe performanță în spitale, mai puțin pacienți sunt o parte din efectele adverse indirecte ale pandemiei asupra sistemului sanitar românesc și toate acestea vor avea un ecou mulți ani de acum încolo este de părere Dr. Lorenzovici László, medic economist, director general al Hospital Consulting, prima companie din România specializată în consultanță privind managementul sanitar și analiza economică pentru spitale, și președinte al Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS). Toate aceste subiecte vor fi dezbătute în cadrul celei de a VII-a ediții a CNFMS, care în acest an se va desfășura online, conținând un program diversificat și ambițios ce vine în întâmpinarea așteptărilor celor care au participat și au apreciat edițiile anterioare.  Conferința va avea loc în perioada 8-9 octombrie 2020 și se va bucura de participarea specialiștilor din țară și din mai multe țări ale Europei Centrale și de Est, precum și din partea Organizației Mondiale a Sănătății. Într-un interviu acordat Revistei Health, Dr. Lorenzovici László a oferit mai multe detalii despre cea de a VII-a ediție a CNFMS.

Reporter: O nouă ediție a CNFMS este gata să înceapă. Cum se va desfășura ediția din acest an având în vedere restricțiile cauzate de pandemie?

Dr. Lorenzovici Lazslo: On-line. Câștigăm accesibilitate și mulți participanți. Pierdem un pic din interactivitate.

Rep.: Ce va aduce nou, ca și teme, ediția din acest an?

L.L.: În cadrul modulului de Farmacoeconomie vom avea o prezentare interesantă pe domeniul HTA  (n.red.-Health Technology Assessment) cu mai mulți reprezentanți din Europa Centrală și de Est, fiecare țară încearcă să facă pași înainte pe raționalizare în economie sanitară, și va fi o masă rotundă pe un subiect legat de pragul de cost effectiveness, adică până la ce nivel merită statul să-și asume rambursarea serviciilor/produselor/ tehnologiilor medicale și peste ce nivel nu.

Vor fi abordate ultimele schimbări în bine ale sistemului de punctaj HTA, pentru că noi nu avem un sistem de HTA ci doar un sistem de scoring de punctaj. Mai nou, studiile locale sunt punctate, cele care dau șansa să se dezvolte domeniul de economie sanitară. România are nevoie de dezvoltarea acestui domeniu pentru că orice am dori să implementăm nu se poate dacă nu există cunoștințe și știință la nivel local. În cadrul modulului de Management Sanitar  avem confimarea unui speaker de la Centrul de management sanitar din Budapesta, profesor Gaal Peter, despre modalitățile de abordare a plăților informale de către reglementator, adică cum se poate diminua fenomenul.

Directorul biroului OMS din Barcelona, Dr. Tamas Evetovits, va susține o prezentare despre protecția pacienților de povara financiară a bolii. Iar al treilea subiect mare este revenirea la plata pe performanță și efectele adverse.

Rep.: În ce măsură subiectele vor surprinde și impactul pandemiei asupra funcționării sistemului de sănătate?

L.L.: Impactul pandemiei este major asupra spitalelor, asupra pieței de medicamente, a sănătății publice în general. A bulversat sistemul sanitar și mai multe țări, printre care și România, au luat măsuri radicale. S-a suspendat parțial plata pe performanță care are mai multe efecte adverse.

Efortul financiar al spitalelor pe de o parte a crescut și pe de altă parte s-au făcut și economii despre care nu se vorbește. Trebuie să spun că la majoritatea spitalelor economiile sunt mai mari decât costurile suplimentare.

Rep.: Puteți să dezvoltați ideea?

L.L.: Da, de exemplu s-au făcut mai puține protezări de șold și o proteză de șold este mult mai scumpă decât o mască. Faptul că am luat mai multe măști și dezinfectanți, care sunt ieftine, da, este o cheltuială în plus, dar prin neutilizarea anumitor medicamente, dispozitive și implanturi scumpe s-au făcut economii, ele fiind scumpe. Per total, spitalele au făcut economii.

Bineînțeles că s-au amânat anumite intervenții care nu sunt urgențe, dar care au avut impact asupra calității vieții oamenilor. Pe de altă parte s-a oprit aproape de tot screeningul. Dacă în trecut s-au descoperit pe lună, spre exemplu, 1000 de cazuri de un anumit cancer, acum probabil s-au descoperit poate un sfert. Dar asta nu înseamnă că ceilalți bolnavi nu există! Există și dezvoltă forme avansate de cancer, care devin netratabile sau tratamentul ulterior este mult mai costisitor și scade speranța de viață și calitatea vieții. Efectele adverse indirecte ale pandemiei se vor vedea mulți ani de acum încolo și nu pot fi cuantificate exact. Mergem cu presupuneri doar. Cel mai repede se vede în cazul companiilor farmaceutice pentru că a scăzut consumul de medicamente pe anumite boli autoimune sau oncologice.

Însă se poate spune că sunt și anumite efecte pozitive ale pandemiei. Datorită conștiinciozității populației bolile infecțioase uzuale au scăzut.

Rep.: Cum vă explicați această reducere a consumului de medicamente?

LL.: Să luăm, spre exemplu, oncologia. Există mereu pacienți care ies din schema de tratament prin deces, sau unii se vindecă. Dar dacă nu intră în locul lor alți pacienți pentru că nu există contact medic-pacient, nu există investigații/screening sau nivelul lor este mult mai scăzut, atunci clar scade consumul de medicamente. Ce este interesant, ținând cont că avem acest sistem de clawback volatil sau flotant statul nu face economii, ci o să scadă valoarea taxei clawback. Mereu când clawback-ul crește sau scade credem că companiile au de pierdut sau nu. Nu este așa deoarece vânzările tuturor companiilor nu sunt afectate la fel și atunci unii au de câștigat mai mult, alții mai puțin, fie că crește clawback-ul sau că scade. Acum sunt companii unde există îngrijorare pentru că au scăzut vânzările într-un ritm mai mare decât scăderea clawback-ului. Pe de altă parte, scăderea presiunii consumului de medicamente pe buget deschide oportunitatea să se admită noi molecule pe listă. Beneficiul indirect al acestei scăderi a pieței este că noi pacienți ajung să aibă acces la medicamente fără să crească presiunea pe clawback, care ar duce la dispariția anumitor medicamente etc. Bineînțeles, dacă lucrurile revin la normal anul viitor atunci presiunea va fi enormă pe bugetul de medicamente și clawback-ul va crește în ritm accelerat.

Rep.: Accesul îngreunat al pacienților la servicii de sănătate este considerat un efect advers?

L.L.: Aici discutăm de două aspecte: s-a schimbat și comportamentul pacienților și al personalului medical. Din păcate, pacientul a devenit un inamic în multe instituții publice sau private. Adică orice pacient este un potențial pericol. În momentul în care personalul din sistemul de sănătate consideră că pacientul este un pericol începe să păstreze distanța, nu cheamă bolnavul la control, bolnavul este operat dar nu prea este supravegheat. S-a ajuns la această isterie în masă ca bolnavii să fie neglijați. Nu a reușit sistemul de sănătate și personalul să gestioneze echidistant această pandemie, ambii au intrat în extreme. Pe de altă parte, și bolnavii au intrat într-o extremă, considerând unitățile sanitare un pericol. Adică dacă te duci la medic, la spital, crezi că ai șanse să te întorci nu cu una, ci cu două boli, dar și cu COVID. Acest pericol a existat și înainte cu infecțiile nosocomiale, doar că nu a fost conștientizat de populație în așa măsură.

Acum, multe cazuri se rezolvă telefonic. Are și acest aspect anumite avantaje și trebuie să înțelegem, din punct de vedere al managementului sanitar, că medicul care stă la dispoziția pacientului, personal sau prin telefon, trebuie plătit și trebuie recunoscut acest lucru. Din acest punct de vedere Casa de Asigurări de Sănătate din România a reacționat pentru că a permis raportarea serviciilor realizate prin telefon.

Rep.: În ce măsură putem vorbi de un anumit grad de complexitate a cazurilor rezolvate în spital în această perioadă?

L.L.: Complexitatea medie a cazurilor a crescut. De ce? Eu dacă am 1000 de pacienți pe lună, 500 cazuri mai simple și 500 mai complexe, dacă cazurile mai simple nu mai vin la spital pentru că se rezolvă prespitalicesc spitalul rămâne cu cazurile grave pe care le rezolvă - urgențe, accidente majore, AVC-uri- și atunci ICM-ul (n.red.-indicele de complexitate a cazurilor-indice de case-mix) a crescut semnificativ la multe spitale.

Fiind plata pe performanță suspendată spitalele primesc veniturile istorice, dar și acest lucru diferă de la județ la județ. Spre exemplu, sunt județe unde spitalizarea de zi se plătește pe istoric și alte județe unde se plătește pe realizat. Pe ambulatoriul de specialitate nu se plătește istoricul pentru că acolo nu există contract pe buget. Deci spitalele cu ambulatorii mari efectiv au rămas fără bani, au bani doar pentru o parte din salarii. Atunci când s-a luat decizia suspendării plății pe performanță legiuitorul nu s-a gândit la plata ambulatoriului și a angajaților de acolo.

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Arcadia – Spitale și Centre Medicale a investit peste 600.000 euro în tehnologie medicală pentru tratament neurochirurgical minim invaziv

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 366797

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Arcadia – Spitale și Centre Medicale, cea mai mare rețea privată de sănătate din regiunea Moldovei, anunță o serie de noi investiții dedicate specialității de neurochirurgie, cu o valoare de peste 600.000 euro.

De peste 10 ani, Arcadia oferă servicii medicale la standarde ridicate pentru pacienții din zona de Nord-Est și investește constant în dezvoltare și tehnologii inovatoare, pentru sănătatea întregii comunități.

Anul acesta, Arcadia a dotat centrele și spitalele din rețea cu o serie de instrumente și aparate medicale de ultimă generație care permit tratarea minim invazivă a unor afecțiuni frecvente, recuperarea mai rapidă a pacienților, dar și creșterea confortului postoperator.

Microscopul operator pentru neurochirurgie Zeiss OPMI Pentero 800 și sistemul pentru intervenții minim invazive MEDTRONIC METR’X, motorul chirurgical de mare viteză Aesculap și instrumentele de coloană și de microchirurgie, Aesculap și KLS Martin completează tehnologia disponibilă în Spitalul Arcadia. Aceste echipamente performante și inovatoare oferă neurochirurgilor profunzime și claritate în analiza detaliilor intraoperator și asigură precizia și siguranța fiecărui gest chirugical.

„Urmărim cu atenție inovațiile din domeniul tehnologiei medicale și analizăm în mod permanent semnalele primite de la pacienții noștri. Astfel, ne asigurăm că investim constant, cu o bază solidă informațională și de analiză. Tehnologia state of the art, dedicată intervențiilor de neurochirurgie, se înscrie în strategia pe care o dezvoltăm dintotdeauna la Arcadia, ce are în focus sănătatea pacienților”, a declarat Dan Fiterman, General Manager Arcadia – Spitale şi Centre Medicale.

Tipuri de afecțiuni ce pot fi tratate prin intermediul neurochirurgiei minim invazive

 Tratamentul neurochirurgical minim invaziv este indicat în cazul mai multor tipuri de afecțiuni frecvente precum hernia de disc lombară și cervicală posterioară, instabilitatea coloanei vertebrale, spondiloliza sau stenoza coloanei vertebrale (îngustarea canalului spinal) lombară și cervicală. De asemenea, este recomandat și în cazul unor afecțiuni cu incidență mai rară, precum infecția sau tumorile care pot apărea la nivelul coloanei vertebrale.

Avantajele tratamentului neurochirurgical minim invaziv pentru pacienți

 Intervențiile neurochirurgicale minim invazive oferă pacienților o serie de beneficii importante atât la nivel cosmetic, cât și la nivel funcțional. În cazul acestor intervenții, cicatricile sunt diminuate datorită inciziunilor cutanate mai mici, uneori de câțiva milimetri, iar riscul de afectare a mușchilor este mai scăzut. De asemenea, gradul de sângerare și riscul de infecție sunt reduse, este diminuată durerea și dependența de medicamentele analgezice post operatorii, iar pacientul se poate recupera și reabilita mai rapid după operație.

„Noile dotări din Spitalul Arcadia pun în valoare experiența echipei de neurochirurgie, reprezentând instrumente medicale importante care contribuie la reducerea timpului necesar desfășurării intervenției, cresc gradul de certitudine a gesturilor chirurgicale și oferă o serie extinsă de avantaje pacienților”, a declarat Dr. Sorin Nistor, Director medical Arcadia – Spitale și Centre Medicale.

 

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Platforma pentru raportarea reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19, funcțională

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 825668

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) pune la dispoziția pacienților si a profesioniștilor din domeniul sănătății noile fișe de raportare a reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19. Fișa de raportare poate fi accesată pe site-ul anm.ro, în secțiunea - VACCINARE COVID-19 (https://www.anm.ro/medicamente-de-uz-uman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-incontext-covid-19/) Modalitatea de raportare poate fi făcută atât on-line, cât și prin modalitățile clasice de raportare – completarea fișei de reacții adverse și transmiterea acesteia către Direcția Farmacovigilență si Managementul Riscului. Mai multe detalii le găsiți accesând linkul: https://www.anm.ro/medicamente-de-uzuman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-in-context-covid-19/

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Platforma pentru programarea online la vaccinarea împotriva COVID-19, disponibilă de astăzi

Platforma informatică care permite programarea persoanelor pentru vaccinarea împotriva COVID-19 – https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/ – este operațională. Începând de astăzi, 28 decembrie a.c., în conformitate cu Strategia de vaccinare împotriva […]

Unu din doi români consideră că în spațiul public nu există suficientă informație cu privire la contextul pandemic

Jumătate dintre români nu se consideră suficient de bine informați cu privire la contextul pandemic de anul acesta, arată un studiu* realizat toamna aceasta de Coaliția România Sănătoasă, […]

Efectele dezechilibrelor alimentare de Sărbători

În luna decembrie, deseori alimentația este dezechilibrată, astfel că de la o alimentație monotonă, pe care mulți o au înainte de Crăciun (în special cei care țin post), […]

42% dintre români au suferit tulburări psiho-emoționale în perioada pandemiei SARS Cov 2

Primul studiu din România despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății fizice și mintale a populației arată că românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și […]

Raportarea reacțiilor adverse suspectate în cazul pacienților cu COVID-19

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency – EMA)și autoritățile naționale competente încurajează pacienții infectați cu noul coronavirus (COVID-19) să raporteze reacțiile adverse pe care le experimentează în […]

Vaccinul anti-COVID al BioNTech și Pfizer aprobat în Uniunea Europeană

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA-European Medicines Agency) a aprobat folosirea în Uniunea Europeană a vaccinului anti COVID-19 dezvoltat de BioNTech și Pfizer, potrivit comunicatului oficial. Vaccinul, numit Comirnaty, […]

Programele naționale de sănătate se prelungesc până la 31 martie 2021

La solicitarea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat în ședința  din data de 11 decembrie 2020, Hotărârea pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind […]

Metamizol: Risc de leziuni hepatice induse medicamentos

Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață (DAPP) pentru medicamentele care conțin metamizol, de comun acord cu Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și cu Agenția Națională a Medicamentului și […]

Accesul la sistemele de sănătate din România și Regatul Unit, în contextul Brexit

Perioada de tranziție, pe care o parcurgem după  retragerea Regatului Unit  din Uniunea Europeană,  se va încheia la data de 31 decembrie 2020. Până la acea dată, cetățenii români și membrii […]

Ședință publică a Agenției Europene a Medicamentelor privind aprobarea vaccinurilor anti-COVID-19

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency – EMA) va organiza o ședință publică pe 11 Decembrie 2020 pentru a informa cetățenii europeni despre procesele de reglementare ale […]

Parteneriat între Medicover și Spitalul Clinicco în Brașov: Clinica Medicover, relocată

Medicover România, unul dintre cei mai importanți furnizori privați de servicii medicale, a decis relocarea clinicii deținute în Brașov în cadrul spitalului Clinicco, în urma semnării unui parteneriat […]

Zentiva a început producția de biocide pentru populație pentru a susține lupta împotriva COVID-19

Zentiva România, cel mai mare producător autohton de medicamente generice în unități vândute*, a demarat producția de dezinfectanți pentru mâini, după ce a primit autorizarea produselor în categoria […]

Indicatorii tehnico-economici pentru construirea Centrului de arși la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” București, aprobați

La solicitarea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat în ședința de vineri Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Construirea unui centru de arşi […]

Noi molecule inovative introduse în lista de medicamente gratuite și compensate

La solicitarea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat în sedinta de vineri, 4 decembrie, Hotărârea privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând […]

Noi reglementări pentru transferul în străinătate a pacienților cu arsuri grave

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat *Ordinul pentru înființarea comisiilor de analiză a solicitărilor de transfer în străinătate în vederea efectuării tratamentului pentru pacienții cu arsuri grave și […]

Cererea de autorizare a vaccinului COVID, dezvoltat de BioNTech şi Pfizer, depusă la Agenția Europeană a Medicamentului

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency-EMA) a primit cererea pentru autorizarea de punere pe piaţă condiţionată pentru vaccinul BNT162b2, un vaccin mRNA COVID-19 dezvoltat de BioNTech şi […]

Agenția Europeană a Medicamentului demarează prima evaluare continuă a vaccinului Ad26.COV2.S fabricat de Janssen

Comitetul EMA pentru medicamente de uz uman (the Committee for Medicinal Products for Human Use – CHMP) al EMA a început procesul de evaluare continuă a Ad26.COV2.S, un […]

Cererea de autorizare condiţionată a vaccinului COVID-19 Moderna, depusă la Agenția Europeană a Medicamentului

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agengy-EMA) a primit cererea pentru autorizarea de punere pe piaţă condiţionată pentru vaccinul mRNA COVID-19 de la Moderna Biotech Spain, S.L. (o […]

Strategia de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România, aprobată

La propunerea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat *Hotărârea de Guvern privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România* Strategia de vaccinare a fost elaborată de către Comitetul […]

Legislație în lucru privind comercializarea și utilizarea testelor rapide de detecție a antigenelor SARS-Cov-2

Testele rapide de detecție a antigenelor SARS Cov-2, la fel ca toate dispozitive medicale, trebuie utilizate în conformitate cu instrucțiunile producătorilor. În România, testele rapide antigen sunt folosite […]