Studenți - viitori medici, farmaciști și stomatologi mai bine pregătiți, atât din punct de vedere teoretic cât și din punct de vedere practic, buni comunicatori în relația cu pacientul, reprezintă obiectivul procesului de reformă curriculară, dezvoltat la Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș. Implementarea metodelor de predare de tip Team-Based Learning la cursuri și Case-Based Learning pentru activitățile practice, includerea de cursuri interdisciplinare de tip integrativ în curricula disciplinelor, implementarea unui model de evaluare unitar al studenților sunt o parte dintre măsurile aplicate în procesul de reformă curriculară. Reforma promite alinierea învățământului medical mureșean la standardele învățământului medical la nivel internațional.
Mai multe detalii despre acest proces de reformă curriculară a oferit Prof. Dr. Oana Mărginean, prorector responsabil cu activitatea didactică și de învățământ postuniversitar, coordonator al Compartimentului de Evaluare Internă a Programelor de Studii și Curriculă Universitară din cadrul UMF Tîrgu-Mureș, într-un interviu acordat Revistei Health.
UMF Tîrgu-Mureș a demarat un proiect pilot privind reforma curriculară, derulat inițial doar la câteva discipline, iar din acest an universitar s-a extins la nivelul tuturor disciplinelor de la Programele Medicină, Farmacie și Medicină Dentară. În ce fel s-a produs schimbarea în cadrul învățământului medical mureșean prin implementarea acestei reforme?
Pentru Universitate, procesul de reformă curriculară este o provocare. Pentru început, am introdus noi modalități de predare la disciplinele pilot la cursuri (Team-Based Learning) și respectiv sesiuni de cazuri clinice (Case-Based learning) la stagii și lucrări practice la disciplinele clinice. Ulterior, am introdus noi metode de evaluare/examinare a studenților. Este vorba despre discipline pilot pentru reformă, precum Anatomie, Fiziologie, Fiziopatologie, Histologie și din clinic - Pediatrie, Boli Infecțioase, Anestezie Terapie Intensivă, etc.
Începând cu anul universitar 2017-2018, acest proces s-a extins la nivelul întregii universități, la toate disciplinele de la programele de studiu de lungă durată. Ulterior, procesul de reformă curriculară se va extinde și la programele de studiu de scurtă durată.
Pentru cursurile de tip Team-Based Learning se alege o temă ce trebuie predată. Studenții sunt informați cu o săptămână înainte despre aceasta temă. Se formează echipe de 10-12 studenți, se efectuează testarea individuală (8-10 întrebări cu complement simplu sau complement multiplu), apoi testarea colectivă (echipa se consultă și votează doar liderul lor).Toate acestea înseamnă interacțiune mult mai bună student-profesor și o pregătire mai aprofundată. Ulterior, cadrul de predare mai abordează în cursul respectiv doar anumite aspectele esențiale, legate de temă, probleme care crede că nu au fost pe deplin înțelese. Dacă studenții participă activ la procesul de predare, vor avea doar beneficii pe termen lung.
La lucrările practice și stagiile clinice s-au implementat sesiunile de Case Based Learning – CBL – (1 sesiune/săptămână). Studentul primește date referitoare la pacientul respectiv, pe care el îl discută în grupuri mici, uneori la patul bolnavului. În plus, fiecare disciplină clinică trebuie să elaboreze Must Seen Clinical Situation, adică lista cazurilor clinice obligatorii de examinat pentru toți studenții. În cazul în care patologia considerată importantă de a fi parcursă nu este internată de-a lungul stagiului de 6-8 săptămâni, cât stă studentul la o anumită disciplină, cazurile pregătite pentru CBL vor fi alese din lista cazurilor clinice obligatorii. Se dorește ca studentul să fie mult mai bine pregătit, cu competențe clinice, să se descurce mult mai bine la patul bolnavului.
Se pune accent și pe o mai bună comunicare medic-pacient prin introducerea unor cursuri de Comunicare în anul I, și apoi aprofundarea acestor cunoștințe la disciplinele clinice începând cu anul III.
Metodele de evaluare vor fi îmbunătățite, studenții vor fi evaluați în mod unitar, iar planificarea examenelor se face centralizat la nivelul decanatelor.
Acesta este cazul studentului la Medicină. La Farmacie și la Medicină Dentară cum se aplică?
La disciplinele de tip Farmacie, Medicină Dentară în disciplinele preclinice, la laboratoare au fost făcute evaluări pe parcursul seminariilor/lucrărilor practice, cu includerea acestora în nota finală. Acestea au fost adaptate specificului disciplinelor de la Farmacie, respectiv Medicină Dentară.
Se văd deja primele rezultate? Care este feedback-ul?
Studenților le plac foarte mult aceste noi metode de predare pentru că este o modalitate de abordare mult mai interactivă. Studentul participă activ la procesul de predare și învățare, pune întrebări, discută cu profesorul, înțelege mecanisme fiziopatologice, elemente de diagnostic sau tratament.
În același timp, este foarte importat faptul că studentul trebuie să învețe în timpul anului, este o învățare continuă. Medicina este foarte vastă, complexă, și nu se învață doar în sesiune, trebuie înțeleasă și aprofundată. Dorința noastră este ca studenții să fie tot mai implicați și aplecați spre procesul de învățământ. Cadrele didactice apreciază aceste elemente noi de predare și încearcă să își facă cursurile și lucrările practice/stagiile cât mai atractive. Este un efort real atât din partea cadrelor didactice, cât și din partea studenților, dar scopul merită efortul, iar studentul va fi mult mai bine pregătit. Cred că dacă știm ce ne dorim vom face față toți la acest lucru.
Sunt unele elemente identificate de noi pe parcursul procesului de reformă, care mai trebuie îmbunătățite. Aceste metode de predare-învățare sunt de un real beneficiu și asigură o pregătire mult mai bună a studenților, centrată pe pacient, care se apropie de standardele internaționale. Progresul și mersul procesului de învățare este doar în această direcție.
UMF Tîrgu-Mureș școlarizează anual din ce în ce mai mulți studenți străini. Pentru ei ce impact a avut această reformă?
Și studenții străini apreciază aceste metode de predare și învățare. Le plac, fiind stimulați să învețe continuu.
Obiectivul reformei curriculare este dezvoltarea unui model de educație medicală care să formeze absolvenți ”cu competențe clinice, capabili să raționeze medical, să decidă și să comunice profesional cu pacienții”. Puteți face o punte peste timp, cum va arăta un profil profesional al studentului absolvent de UMF Tîrgu-Mureș din prima generație după implementarea acestei reforme curriculare și profilul unui absolvent de dinainte de această reformă?
Făcând un arc peste timp, cred că vom avea medici mai bine pregătiți și mai aplecați spre pacient, mai adaptați la nevoile pragmatice ale profesiei de medic. Comunicarea, abordarea metodelor noi de învățare, a metodelor de evaluare este de fapt trendul actual al comunității europene. Dacă nu vom face acest lucru nu vom putea ține pasul cu dezvoltarea la nivel european. Noi trebuie să fim performanți, să dăm societății medici care să se descurce în orice situație și să aibă o vedere de ansamblu. Trebuie să reușească să vadă pacientul ca un tot unitar, să pună mult mai ușor diagnosticul și să facă un tratament adecvat. De asemenea, s-au propus cursuri integrate, între disciplinele preclicice și clinice sau între discipline înrudite, astfel încât să integreze informațiile pe care le-au primit. Astfel, informaţiile pur teoretice, învățate în anii preclinici, să faciliteze o mai bună înțelegere și aprofundare a patologiilor din anii clinici.
Îi va ajuta mai mult și pentru pregătirea de la Rezidențiat?
Da. În Universitate, de câțiva ani examenele sunt susținute sub forma testelor grilă, care sunt similare celor de la Rezidențiat. Practic, tot parcursul studentului din anul I și până în anul VI este de fapt un exercițiu a ceea ce va urma la Rezidențiat. Pregătirea axată practic prin această reformă le va fi de folos studenţilor ulterior, la examenele pe care le vor susţine mai departe în carieră.
Ce pași urmează să fie făcuți, în continuare, în cadrul acestei reforme curriculare?
Pe viitor se dorește generalizarea reformei la toate programele de studiu de lungă și scurtă durată, la toate cele trei facultăți, evaluarea rezultatelor experienței disciplinelor pilot și remedierea problemelor apărute, iar metodele de evaluare a studenților să fie identice la examenul teoretic, subiectele urmând să fie elaborate în comun pentru toate seriile și liniile de predare.
