Eliminați “Consimțământul GDPR” al pacientului pentru serviciile medicale

Studenti

Vizualizari: 26047

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La nivelul unităților din sistemul sanitar nu este nevoie de obținerea unui consimțământ GDPR, semnat de pacient, prin care acesta este de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Conform Regulamentului European pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, consimțământul GDPR este doar una din modalitățile de a asigura legalitatea prelucrării, în domeniul sanitar existând deja alte prevederi care justifică legalitatea activității de prelucrare. Este important a nu se confunda cu consimțământul medical informat, de asemenea reglementat legal, care are un cu totul alt scop. Unitatea medicală poate asigura transparența prelucrării datelor prin afișe, pictograme sau ghiduri la care pacientul să poată avea acces ușor. Acestea sunt o parte dintre concluziile care au rezultat la finalul primei ediții a Conferinței Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în Domeniul Sanitar, care a avut loc la Poiana Brașov în data de 11 octombrie 2018. În urma dezbaterilor s-a ajuns la concluzia că este nevoie încă de multă educație în rândul personalului din sistemul sanitar, privind respectarea Regulamentului European pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Conferința Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost organizată ca un eveniment satelit al celei de-a cincea ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, ce a avut loc în perioada 11-14 octombrie 2018, la Poiana Brașov.

La conferință au fost prezenți responsabili cu protecția datelor din peste 100 de spitale din România, case de asigurări de sănătate, clinici, lanțuri de farmacii. Conferința a fost una interactivă, cei 22 de speakeri din țară și străinătate, prin prezentări și trei workshop-uri, aducând noutăți din domeniul protecției datelor cu caracter personal, într-un interval de 10 ore, evenimentul fiind transmis live pe internet, unde a avut într-o singură zi peste 15.000 de vizualizări.

”Este o mare diferență între consimțământul luat de medici în relația cu pacienții și consimțământul cerut de Regulamentul 679/2016. Nu este nevoie ca în instituțiile sanitare să se ia consimțământul cerut de GDPR pentru realizarea serviciilor medicale. Așa cum ne-am obișnuit până acum, în relația cu pacientul, se ia doar consimțământul medical informat. (…) Consimțământul pe GDPR nu a fost introdus special pentru sistemul sanitar sau pentru a fi folosit în relația medic-pacient sau farmacist-pacient. Acest tip de consimțămînt este util în alte tipuri de activități, cum ar fi cele de marketing. Managerii unităților medicale trebuie să renunțe la acest formular de consimțământ GDPR și să introducă o informare a pacientului. Pot să demonstrez și altfel că am informat persoana vizată, pot să am un afiș, un ghid, să postez informația pe site, sunt alte modalități neintruzive pentru pacient prin care poate fi informat”, a explicat Cristiana Deca, vicepreședintele Asociației Naționale în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD).

”Obținerea unui consimțământ la internarea în spital prin solicitarea ”vă rog semnați aici, aici și aici” nu este o conformare GDPR, este o rezolvare formală prin care am crescut birocrația, am creat formulare noi ca să ne asigurăm în cazul în care pacientul ne dă în judecată. Dar avantajul va fi de partea pacientului pentru că el va spune ”nu am fost informat corect, consimțământul nu este conform GDPR, nu a fost obținut în mod real, nu am fost informat în prealabil”. Un consimțământ pentru a fi valabil conform GDPR trebuie să îndeplinească mult mai multe condiții decât semnatura pacientului. Consimțământul GDPR a devenit un concept care în medicină sperie un medic”, a adăugat Marius Dumitrescu, președintele ASCPD.

Specialiștii în protecția datelor au explicat și faptul că, prin obținerea unui consimțământ GDPR nu doar că a crescut birocrația, dar apare încă o dată personală ce trebuie prelucrată, respectiv semnătura.

Rezultatele Conferinței au fost comunicate și atutorităților și managerilor de spitale în cadrul CNFMS 2018, fiind subliniat faptul că spitalele au nevoie de echipe care să colaboreze pentru complianța GDPR, că este nevoie să existe un responsabil pentru protecția datelor, iar managerul unității medicale trebuie să înțeleagă că responsabilitatea rămâne a lui chiar dacă a numit un DPO, deoarece numirea unui DPO nu este o ”delegare de putere”, acesta este mai degrabă un “evaluator care are nevoie de o echipă cu care să colaboreze pe procesul de complianță”.

”Toate instituțiile publice sunt obligate să aibă acest om în echipă, responsabilul cu protecția datelor și el nu poate fi managerul IT, managerul de resurse umane, juristul sau altcineva mutat dintr-o funcție în alta, pentru că de cele mai multe ori este în incompatibilitate. (…) Nu este neapărat nevoie de investiții financiare mari ca să incerci să obții complianța. Un prim pas vizează sensibilizarea și conștientizare în rândul managerilor a importanței GDPR, apoi în rândul echipei de implementare GDPR și nu în ultimul rând restul angajații trebuie instruiți și educați privind modul de gestiune al datelor personale la care au acces”, a precizat Cristiana Deca.

Educația personalului medical este o altă direcție important și obligatorie conform Regulamentului (UE) 2016/679. ”Toți participanții la Conferință au adus la lumină nevoia de educație a personalului medical, acesta fost focusul general. Personalul medical pe langa activitatea medicala pe care o desfășoară va trebui să înțeleagă că de acum pacientii au noi drepturi legate de datele lor și că ei sunt podul de legatura între pacient și responsabilul cu protecția datelor. Să știi că trebuie să îți anunți DPO-ul când un pacient solicită ștergerea datelor presuspune din start că personalul medical să dețină un nivel de educație minim in aceasta zona”, a punctat și Cristian Deca, vicepreședinte al ASCPD

În prezent pacienții au un grad scăzut de conștientizare a importanței datelor cu caracter personal, existând posibilitatea ca peste un an sau doi să apară o serie de litigii. Și în prezent există breșe de securitate pe care responsabilii cu protecția datelor din spitale trebuie să le evalueze și să le raporteze către ANSPDCP, iar managerii de spitale să implementeze măsuri care să elimine posibilitate reapariției. Un exemplu de breșă, oferit de specialiștii în protecția datelor este accesul camerelor de filmat ale presei în spitale, filmarea pacienților internați fiind o încălcare a drepturilor la viața privată.

Sfaturi legate de protecția datelor cu caracter personal au fost oferite la CNFMS 2018 și conducerii spitalelor de psihiatrie din țară, participanți la un workshop organizat în cadrul evenimentului. ”Am discutat aspecte care țin de specificul domeniului psihiatriei, am vorbit despre internări fără consimțământul pacientului, nevoluntare. Am subliniat că nu este nevoie de consimțământ, mai ales în domeniul psihiatriei este dificil să obții consimțământ de la o persoană fără discernământ. S-a discutat și despre justificarea unor măsuri intruzive, filmarea unui pat de spital de exemplu, pentru a preîntâmpina rănirea pacientului. Am vorbit despre utilizarea unor instrumente precum accesul biometric într-o încăpere, monitorizarea accesului într-un spital de psihiatrie, fiind foarte important cine intră, dar mai ales cine părăsește insituția, despre metode de securitate în general. Rezolvarea formală a acestei complianțe de GDPR a fost constatată și în spitalele de psihiatrie, am observat spitale în subordinea Consiliilor Județene care și-au angajat persoană full time DPO și am observat spitale foarte mari care nu au reușit să angajeze o persoană și au făcut cumul de funcții în incompatibilitate”, a explicat Marius Dumitrescu.

În cadrul CNFMS, conducerea Asociației Naționale în Confidențialitate și Protecția Datelor a lansat un proiect de cercetare în rândul unităților sanitare din România. Este vorba despre un studiu realizat prin tehnica chestionarului elaborat în parteneriat cu Centrul pentru Protectia Datelor din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Tîrgu-Mureș și Safetech Innovations.

”Participanții la acest studiu vor oferi informația către experții noștri privind anumite elemente pe care le-au implementat deja, vom evalua statistic ce înseamnă acest grad de conformare, dar nu printr-un procent. Sunt trei direcții de analiză: partea organizatorică, partea tehnică și securitate. Vom evalua aceste trei categorii pentru fiecare spital/clinică/farmacie. Cei care vor lua parte la studiu vor primi înapoi un plan de riscuri GDPR și recomandările din partea specaliștilor noștri. Datele statistice și concluziile acestui studiu, dorim să le comunicăm autorităților române, respectiv autoritățile europene. Urmează să reluăm acest studiu la interval de 12 luni și să monitorizăm modul în care domeniul sanitar din România reușește să obțină conformitate. În acest moment putem înainta doar opinii, deoarece suntem într-un stadiu incipient de implementare, întreaga Europă este la fel, domeniul sanitar fiind puternic afectat”, a conchis președintele ASCPD.

Prima ediție a Conferinței Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în domeniul sanitar a fost organizată de Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) în parteneriat cu ISPOR România, Camera Deputaților – Comisia pentru Sănătate și Familie, Societatea Română de Farmacoeconomie, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologe Tîrgu-Mureș – Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management și Centrul Pentru Protecția Datelor, Autoritatea Națională de Management a Calității în Sănătate, Universitatea Sapientia din Tîrgu-Mureș și Asociația SURYAM, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de Health Events.

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Aproape 400 de copii și adolescenți sunt diagnosticați cu cancer, în fiecare an, în România

Studenti

Vizualizari: 6904

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

  • Pentru prima dată, România dispune de un set de date complete privind cancerul la copil, prin intermediul Registrului Național al Cancerelor la Copil;
  • În fiecare an, aproape 400 de copii și adolescenți sunt diagnosticați cu cancer în centrele de oncologie pediatrică, din România;
  • O treime din cazurile totale înregistrate au fost în grupa de vârstă 0-4 ani;
  • Mai mult de jumătate dintre copii ajung la oncologul pediatru în stadii avansate ale bolii;
  • Leucemia este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la copiii și adolescenții din România;
  • Incidența cancerului la copil în România, în perioada 2010-2015, s-a menținut relativ constantă, în jurul mediei de 9,86 la 100000 de persoane, cu vârsta între 0 și 19 ani

În deschiderea seriei de evenimente dedicate în această lunăCopiilor cu CancerSocietatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică (S.R.O.H.P.) a lansat în premieră Registrul Național al Cancerelor la Copil în România, prezentând o analiză completă a datelor adunate la nivel național privind cazurile de cancer la copii și tineri în perioada 2010-2017.

Registrul Național al Cancerelor la Copil a fost inițiat în anul 2009 de către S.R.O.H.P. cu scopul de a contribui la îmbunătățirea asistenței medicale pentru copiii cu cancer din România, prin furnizarea unor date de calitate pentru fundamentarea politicilor de sănătate privind cancerul pediatric și integrarea oncopediatriei românești în circuitul internațional al cercetării oncologice pediatrice. Registrul este finanțat exclusiv din surse non-guvernamentale.

„Prin Registrul Național al Cancerelor la Copil nu vom cunoaște doar câți copii au nevoie anual de îngrijire pentru cancer. Vom putea afla și dacă avem medici specialiști suficienți sau dacă există locuri suficiente în secții de specialitate. Cunoașterea completă a cazuisticii din anul 2010, până în prezent ne va permite efectuarea unei anchete de supraviețuire, care să ne ofere tabloul obiectiv al șanselor de supraviețuire a copiilor tratați în România, în comparație cu cei care au beneficiat de tratament în alte țări. În plus, acest instrument va putea fi folosit de decidenții politici pentru a estima, în baza unor date concrete, câți bani ar trebui să aloce, anual, pentru a asigura necesarul de medicamente”, a declarat, în cadrul evenimentului de lansare, Conf. Prof. Dr. Monica Desiree Dragomir, președintele Societății Române de Onco-Hematologie Pediatrică.

În anul 2018, Registrul a putut fi relansat în urma susținerii Asociației Dăruiește Aripi și cu ajutorul parteneriatului cu Institutul Oncologic Ion Chiricuță” din Cluj Napoca, respectiv cu Registrul Regional de Cancer Nord-Vest. Astfel, baza de date a fost verificată și completată cu toate cazurile de cancer la copii și adolescenți înregistrate pe teritoriul țării, între anii 2010-2017, și tratate în centrele de oncologie pediatrică din România. În urma interpretării datelor, a fost posibilă o reprezentare clară și obiectivă a numărului de cazuri noi, a distribuției lor în teritoriu și a numărului de tumori din fiecare tip de cancer.

Principalele rezultate ale analizei Registrului Național al Cancerelor la Copil în România sunt:

  • În fiecare an, în centrele de oncologie pediatrică din țara noastră, aproape 400 de copii și adolescenți sunt diagnosticați cu cancer;
  • Cele mai frecvente cancere la copii sunt leucemiile (31%) care, împreună cu limfoamele (15%), reprezintă aproape jumătate din cazurile noi de cancer. Acestea sunt urmate de tumorile sistemului nervos – central și periferic (1 caz din 5) și de tumorile oaselor și ale părților moi (1 caz din 6);
  • Incidența cancerului la copil, în perioada 2010-2015, a fost, în medie, de 9,86 la 100000 de persoane cu vârste între 0 și 19 ani, menținându-se relativ constantă de la un an la altul. Conform datelor demografice oficiale, datorită raportării la o populație rezidentă de referință mai mare decât cea reală, incidența este mai mică decât estimările Organizației Mondiale a Sănătății, pentru populația României, în perioada respectivă;
  • Analiza cazurilor pe grupe de vârstă a arătat că procentul cazurilor la adolescenți (grupa de vârstă 15-19 ani) este mult inferior față de ponderea așteptată - doar 1 caz din 5, față de 1 din 3, în statisticile internaționale. Acest fapt indică, cel mai probabil, preluarea acestora în secții de adulți și semnalează problema serviciilor de tranziție copil-adult la adolescenții și tinerii cu cancer - o problemă de actualitate, care se regăsește la nivel mondial, cauzată de impactul major pe care îl au prognosticul medical și, respectiv, aspectele psiho-sociale.
  • O treime din cazurile totale, înregistrate au fost în grupa de vârstă 0-4 ani;
  • Analiza pe sexe arată o pondere mai mare a diagnosticului de cancer la băieți față de fete,  pentru toate grupele de vârstă;
  • Cazurile de cancer la copii sunt, in cea mai mare parte, diagnosticate cu întârziere. În fiecare an, mai mult de jumătate dintre copii ajung la oncologul pediatru în stadii avansate ale bolii, fapt ce influențează negativ șansele de supraviețuire pe termen lung a acestora.

În urma analizei datelor, S.R.O.H.P. a conturat un set de acțiuni pentru a fi implementate în perioada următoare:

  • Inițierea unui flux de date cu celelelate registre regionale, prin intermediul Registrului Regional Nord-Vest, care să asigure reducerea „pierderii de date” referitoare la cazurile care nu sunt luate în evidență în centrele de oncologie pediatrică din țară;
  • Efectuarea unei anchete de supraviețuire pentru anii de incidență cu raportare completă;
  • Optimizarea raportării cazurilor de cancer la copil prin adaptarea fișei de înregistrare a cazurilor la specificul pediatric (stadiul, tratamentul și urmărirea cazului de cancer la copil);
  • Realizarea de ghiduri și campanii educaționale, în colaborare cu alte organizații și sectoare de asistență medicală, adresate serviciilor medicale de prim contact și părinților pentru a crește rata de diagnosticare în timp util a cazurilor noi de cancer la copii.

Implementarea Registrului Național al Cancerelor la Copil, precum și analiza datelor, au fost posibile în urma susținerii financiare oferite de Asociația Dăruiește Aripi, prin programul „Adoptă un Proiect”, al ING Bank România.

„Am decis să sprijinim dezvoltarea Registrului Național al Cancerelor la Copil pentru a oferi specialiștilor în oncopediatrie un tablou complet al situației epidemiologice din țară. Credem că, prin datele furnizate de acest instrument, copiii din țara noastră vor avea acces la medicamentele necesare și specialiști care să le ofere un tratament complex”, a precizat Alina Pătrăhău, fondatoarea Asociației Dăruiește Aripi.

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Accesul bolnavilor de cancer la radioterapie în România, o loterie pentru viață

Studenti

Vizualizari: 5353

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

România, cele mai puține aparate de radioterapie, raportat la numărul de locuitori, dintre țările UE 

1 din 5 bărbați și 1 din 6 femei, la nivel mondial, dezvoltă cancer de-a lungul vieții, iar 1 din 8 bărbați, respectiv 1 din 11 femei, își pierd viața din cauza acestei maladii.

Cancerul este a doua cauză de mortalitate la nivel global, iar ultimele estimări ale Globocan, din 2018, indică un trend ascendent din punctul de vedere al incidenței bolii, dar și al mortalității. Anul trecut, în întreaga lume s-au înregistrat peste 18 milioane cazuri de cancer și peste 9 milioane de decese cauzate de această boală.

Aproape un sfert din cazurile de cancer la nivel global în 2018 s-au înregistrat în Europa.  Un alt aspect important este faptul că 70% dintre decesele cauzate de cancer s-au înregistrat în țări mediu sau slab dezvoltate .

În ciuda faptului că la nivel european cea mai mare incidență a cazurilor de cancer în 2018 a fost în Europa Centrală, cea mai ridicată rată a mortalitații din cauza acestei boli a fost în Europa de Est, ceea ce demonstrează dificultatea cu care țările din regiune fac față luptei cu această maladie a secolului.

Radioterapia: o șansă la viață pentru bolnavii care luptă cu cancerul

Pe lângă tratamentul prin chimioterapie și cel medicamentos, una dintre metodele de tratament prescrise cel mai adesea în cazul bolnavilor diagnosticați cu cancer este radioterapia, care țintește celulele cancerigene și împiedică înmulțirea lor.

Radioterapia externă implică o aparatură care utilizează radiațiile pentru a distruge sau a micșora celulele canceroase doar în acea parte a corpului unde tumoarea este prezentă, fără a afecta major celulele din jur. Radioterapia se utilizează în general pentru a trata cancerul la sân, la prostată, la cervix, cancerul la cap, gât, leucemia (cancerul sângelui) și anumite tipuri de cancer tiroidian. Așadar este vorba despre un tratament local, ceea ce înseamnă că radioterapia poate fi eficientă în cazurile în care tumoarea canceroasă se află doar într-o anumită parte a corpului.

Pentru organismul ajuns în stadiul în care cancerul s-a răspândit în mai multe zone, radioterapia are doar efect paliatiativ și nu mai poate fi utilizată decât pentru a reduce simptomele, nu și pentru a distruge sau micșora celulele canceroase. Cu cât se întârzie administrarea tratamentului, cu atât cancerul poate evola, de aceea este vital accesul cât mai rapid al pacientului la terapia indicată de medic.

 Accesul la radioterapie în România, o loterie pentru viață pentru bolnavii de cancer

Programul național de oncologie decontează integral costul tratamentului de radioterapie pentru pacienții care suferă de cancer. Problema rămâne numărul redus de centre de radioterapie care nu face față tuturor bolnavilor cu cancer care au nevoie de acest tip de tratament, precum și dispunerea neuniformă a acestor centre la nivel național.

Această situație rezultă într-o supraaglomerare a unităților medicale din marile orașe universitare, iar pacienții care suferă de cancer și pentru care fiecare zi contează în lupta cu boala, pot fi puși pe liste de așteptare de luni de zile, pentru a beneficia de un tratament care le poate salva viața.

România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de aparate de radioterapie raportat la populație

Conform celui mai recent studiu Eurostat, în Uniunea Europeană au fost utilizate peste 3500 de aparate de radioterapie pentru a trata pacienții care suferă de cancer, în 2016.

Atunci, România s-a clasat pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de aparate de radioterapie pentru tratarea bolnavilor de cancer: o medie de 0.37 la 100.000 de locuitori, în timp ce la polul opus s-a situat Belgia, cu o medie de 1.81 de aparate la 100.000 de locuitori.

Din păcate accesul târziu la metodele de tratament este o situație des întâlnită mai ales în țările slab dezvoltate, astfel că în 2017 doar 26% din țările slab dezvoltate au beneficiat de servicii de diagnosticare și tratament în sectorul public. Aceleași statistici arată ca doar 1 din 5 țări mediu și slab dezvoltate își permit să implementeze un program anti-cancer.

Cancerul la bronhopulmonar și cancerul la sân principală cauză de deces prin cancer în România

În România în ceea ce privește incidența cancerului, în 2018 s-au înregistrat peste 80.000 de noi cazuri, iar cancerul la bronhopulmonar a fost cel mai frecvent diagnosticat, urmat de cancerul la sân și cel de prostată.

Prevalența cancerului în România, conform acelorași studii arată că în ultimii 5 ani mai mult de 200.000 de persoane trăiesc cu această boală.

Peste 50% dintre bărbații nou diagnosticați cu cancer în 2018 au cancer bronhopulmonar și peste 50% dintre femeile nou diagnosticate cu cancer în același an suferă de cancer la sân.

Tot în 2018, în ceea ce privește mortalitatea, cancerul bronhopulmonar a produs cele mai multe decese în rândul pacienților cu cancer, urmat de cancerul la sân și cel de prostată.

Conferința „Accesul pacienților la radioterapie în regiunea Sud-Muntenia”, desfășurată în 30 ianuarie 2019, la Pitești, și-a propus să aducă în prim-plan provocările pacienților cu cancer, în particular din regiunea Sud-Muntenia și Oltenia, care au indicație pentru radioterapie. De asemenea, discuțiile au vizat și potențiale soluții care ar putea facilita accesul pacienților la această procedură terapeutică, fără întârzieri.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul în care în 4 februarie, la nivel internațional se marchează Ziua Mondială de luptă împotrivă Cancerului, o inițiativă menită să atragă atenția asupra necesității implicării fiecăruia dintre noi – de la autorități, medici, oameni de știință, societate civilă, la pacienți, familii și prieteni ai pacienților cu cancer, a societății per ansamblu, în combaterea cancerului.

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Neuropatia diabetică, principala cauză a disfuncțiilor erectile la bărbații cu diabet zaharat

Între 20 și 67.4% dintre bărbații cu diabet dezvoltă disfuncție erectilă, față de 16% , media din populația generală Neuropatia diabetică este una dintre complicațiile cel mai des întâlnite […]

APMGR solicită autorităţilor convocarea de urgenţă a grupului de lucru pentru taxa clawback

Introducerea calculului diferenţiat pentru taxa clawback  repezintă singura soluţie pentru a opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă Asociația Producătorilor de Medicamente Generice  (APMGR) solicită autorităţilor convocarea de urgenţă […]

În România se pierd anual peste 570.000 ani potențiali de viață prin deces prematur din cauza cancerului

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului pune accent, anul acesta, pe încurajarea acțiunilor individuale cu impact în reducerea poverii cancerului. În România, anul trecut, conform celui mai recent […]

Lansarea studiului comparativ privind gradul de conștientizare a importanței datelor cu caracter personal în România și Republica Moldova

Asociaţia Specialiştilor în Confidentialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) şi Asociaţia pentru Protecţia Vieţii Private din Republica Moldova, lansează în premieră un studiu comparativ ce are drept scop evaluarea […]

Studiu statistic privind gradul de conformitate GDPR în sistemul sanitar românesc, lansat la Tîrgu Mureș

Pentru a marca Ziua Europeană a protecției datelor, Asociația SURYAM și Universitatea de Medicină, Farmacie, Stiinte si Tehnologie Tîrgu Mureș – Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate […]

Spitalul SANCONFIND, peste 37.000 de pacienţi în ianuarie-octombrie 2018

În perioada ianuarie – octombrie 2018, peste 37.000 de pacienţi au folosit serviciile medicale oferite de Spitalul SANCONFIND din Câmpina. Având la bază o investiţie care a depășit […]

Noutățile admiterii 2019 la Medicină Militară

Biroul Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Mureș anunță calendarul de admitere la Medicină Militară, pentru anul universitar 2019-2020, la Catedra de Pregătire Medico-Militară (Institutul Medico-Militar București) […]

Adriana Cotel este noul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Prin decizia prim-ministrului publicata azi in Monitorul Oficial, Partea I, nr.81 din 26 Ianuarie 2019, Adriana Cotel a fost numită în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de […]

Cancerul de col uterin devine al doilea cancer ce afectează femeile din România, după cel mamar

Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (21-27.01.2019) pune accent, anul acesta, pe importanța screeningului împotriva acestei boli. În România, conform celui mai recent raport al […]

Protejarea exagerata a drepturilor de autor, risc real pentru blocarea Youtube

Articolul 13, în forma scrisă de Parlamentul European, va avea imense consecințe nedorite pentru toți. Articolul 13 afectează sute de mii de locuri de muncă, inclusiv cele ale […]

Farmacia nu este un cos de gunoi !

Conform articolului Dnei Sef. Lucr. Dr. Daniela Felecan, colectarea medicamentelor neutilizate sau expirate de la populatie este mai intai de toate o problema de sanatate publica, medicamentul fiind un […]

Reamintire legată de valabilitatea cardurilor naționale de sănătate

CNAS reamintește că valabilitatea cardurilor naționale de sănătate a fost prelungită de la 5 la 7 ani. Acest lucru înseamnă că asigurații pot folosi la toți furnizorii de […]

[Formulare utile] Noi reglementari legale privind accesul la datele pacientului

Prin publicarea in Monitorul Oficial, Partea I nr. 3 din 03.01.2019 a Legii nr. 347/2018 se completeaza art. 24 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 in sensul ca […]

Farmaciile cu circuit deschis nu se supun acreditarii ANMCS

In data de 21 Decembrie 2018 Președintele României, domnul Klaus Iohannis a emis un Decret privind promulgarea Legii 329/2018 pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății (PL-x 510/08.10.2018) […]

70% dintre spitalele analizate respectă bunele practici în antibioterapie

Un procent de 70% de spitale dintr-un număr de 158, analizate în al II-lea ciclu de acreditare de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, au […]

Migraţia masivă a medicilor de familie – un fenomen previzibil dar controlabil

Bilanţul anului 2018 este, pentru medicii de familie, unul care dă cu minus. Medicii de familie care asigură interfaţa dintre pacienţi şi sistemul național de sănătate pot spune […]

Dr. Yair Levy, chirurgul străin care operează gratis copiii din România

Dr. Yair Levy, chirurg plastician, operează pro bono toți copiii din România cu probleme de chirurgie plastică și reparatorie care ajung la el în cabinet, indiferent de statutul social […]

Două decenii de la prima ședință a Consiliului de Administrație al CNAS

Cu câteva zile înaintea începerii propriu-zise a activității CNAS, în luna decembrie 1998 a avut loc prima ședință a Consiliului de Administrație al instituției. Ca o garanție a […]

România a preluat Peședinția Consiliului UE pe domeniul sănătății

Sorina Pintea, ministrul Sănătății a preluat de la omologul austriac Beate Hartinger-Klein mandatul președinției rotative a Consiliului UE. „Începând cu 1 ianuarie 2019 vom avea responsabilitatea coordonării uneia […]

Guvernanța clinică, concept managerial pentru o calitate mai bună a serviciilor medicale

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 60 – editia tiparita – Noiembrie 2018