Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 29826

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției datelor, fiind mai degrabă o evoluție naturală în contextul procesului de digitalizare. Am putea spune chiar că “legislația aleargă după tehnologie” și era nevoie de o legislație unitară la nivel European, care să apere interesul cetățenilor în ceea ce privește informarea, transparența și asigurarea conștientizării și consimțământului asupra prelucrării datelor cu caracter personal.

România este ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% dintre gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%. Numai 6 din 10 agricultori au o maşină de spălat. 62% dintre ţăranii români nu au o baie în casă, cu o chiuvetă sau un duş, iar 72% dintre ei au toaletă în fundul grădinii. Aşa se face că pentru aproximativ jumătate dintre români, toaleta în condiţii civilizate rămâne un lux de neatins.

Cu toate acestea, două din trei gospodării au un computer acasă, iar circa 68% au internet, în creștere cu 3,6% puncte procentuale în 2017 față de 2016, conform unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică (INS). Mai mult, românii achziţionează produse IT şi articole de modă direct de pe telefonul mobil la fel de mult ca britanicii, în condiţiile în care rata de penetrare a smartphone-ului în rândul populaţiei de peste 16 ani a trecut de 70%.

Utilizatorii de internet din România petrec aproape 280 de minute zilnic online, 84% din utilizatori accesează internetul zilnic, mai exact 8 milioane de români, principalele lor teme de interes fiind ştirile, muzica, informaţiile din domeniul medical şi cele din zona culturală, potrivit Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).

Îngrijorător este faptul că, din ce în ce mai mulți români apelează la Dr. Google ( informații postate de pacienți și neprofesioniști pe forumuri, rețele de socializare, bloguri)  pentru a doua opinie,  crescând și mai mult lipsa de încredere în sistemul sanitar românesc și analizând “corectitudinea” fiecărui diagnostic sau schemei de tratament din prisma experienței altor pacienți.

 

Conștientizarea și educația, soluții pentru progres

Dacă ar fi fost să conștientizăm cu adevărat valoarea acestor date cu caracter personal ne-am fi dat deja seama că ele sunt și în prezent o monedă, plătim astăzi accesul “gratuit” la pagini cu informații de pe internet, cu acordul implicit de a ni se stoca și prelucra datele personale. Doar că această plată nu este întotdeauna transparentă, nu avem un extras bancar unde să contabilizăm aceste plăți, și valorile nu sunt rambursabile dacă nu suntem mulțumiți cu ceea ce “am cumpărat”.

Lipsa conștientizării importanței datelor cu caracter personal pentru cetățenii României este confirmată și de un studiu al UE care poziționează România pe ultimul loc, cu un procent de 47% răspunsuri afirmative date la ipoteza “Dezvăluirea de informații personale reprezintă o condiție a vieții moderne“. Interesant este totuși că în ciuda faptului că nu punem preț pe aceste date, 92% dintre români ar dori să fie informați dacă aceste date sunt pierdute sau furate, într-un mod absurd, având un simț pronunțat al posesiei unor date “fără importanță”. Altfel spus, românii nu pun un preț prea mare pe datele personale decât atunci când sunt furate sau pierdute.

Această lipsă a conștientizării duce la publicarea accidentală, pe rețelele de socializare, a foarte multe date cu caracter personal, de cele mai multe ori fără a ne pune problema obținerii consimțământului proprietarului. GDPR-ul nu poate stopa această practică, efectuată de către persoane fizice, având în vedere că el este obligatoriu de respectat de către operatorii de date cu interes economic, indiferent de forma de organizare.

În ianuarie 2017, în România erau înregistrate 9.600.000 de conturi de Facebook, cu o estimare oficială de conturi false sau duplicate între 1% și 2%. Dacă ar fi să ne raportăm la populația efectivă, în România aproape 45% dintre cetățenii cu vârsta între 0 și 100 de ani au cont de Facebook, adică 86% dintre internauții români.

Într-un alt studiul European, România este țara unde se înregistrează cea mai mare rată a utilizatorilor de rețele sociale și aplicații de mesagerie online, care au încredere în știrile și informațiile accesate prin intermediul acestora, 59% comparativ cu 36% media UE. La polul opus se află respondenții din Italia, Germania și Austria, unde numai 26%, 23%, respectiv 21% au încredere în informațiile și știrile disponibile pe rețelele sociale.

Poziția fruntașă în acest top nu face decât să confirme lipsa de conștientizare și educație a populației.

România, pe ultimul loc în topul țărilor digitalizate din Europa

Dacă vorbim despre tehnologizare, 1G, 2G, 3G, 4G și mai puțin cunoscut-ul 5G pot fi considerați indicatori ai digitalizarii. Primii patru indicatori ne duc cu gândul la tehnologia utilizată în comunicare, dar  5G-ul este mai mult decât atât: mașinile autonome, realitatea virtuală, orașele inteligente și dispozitivele IoT(Internet of things) sunt doar câteva dintre tehnologiile care vor beneficia masiv de apariția standardului 5G. Pe scurt, în viitor vom beneficia de proceduri chirurgicale mai simple, de mijloace de transport mai sigure și de posibilitatea de comunicații instant.

Comisia Europeană a publicat ultimul raport DESI, în care România figurează pe ultimul loc.

Indicele DESI (Digital Economy and Society Index) reprezintă gradul de digitalizare al economiei și al societății fiecăreia din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cea mai avansată țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%. Media UE este de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându-se pe ultimul loc.

Sunt 5 mari criterii după care Comisia Europeană se ghidează: Conectivitate, Capital Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale, Servicii publice digitale

Cum stăm la fiecare dintre aceste criterii DESI?

Conectivitate. Aici stăm cel mai bine, adică pe locul 22 din 28. Deşi acoperirea cu linii fixe  (89%) şi mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului (70% conexiuni rapide) şi prin costuri scăzute (1,1% din venit).

Capital Uman. Suntem pe ultimul loc la scorul agregat (28 din 28). Avem cel mai mic procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce priveşte competenţele de bază (28% din populaţie) şi numărul de angajaţi din IT (1,9% din angajaţi sunt în IT) şi pe locul 17 la numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT (16/mia de locuitori).

Modul de utilizare al internetului. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. 63% dintre utilizatori citesc ştiri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand şi 8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează reţele sociale.

Integrarea tehnologiei digitale. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. Prea puţine firme fac schimb electronic de informaţii (doar 22%), folosesc platforme de socializare pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii de cloud (5%) sau îşi vând produsele online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri).

Servicii publice digitale. Doar 6% dintre utilizatorii de internet accesează soluţii de e-guvernare, iar acestea nu folosesc formulare precompletate decât în proporţie de 12% şi nu rezolvă complet problema decât în 55% din cazuri. Stăm în schimb bine la publicarea datelor de către guvern, cu 63% din scorul maxim.

O altă observație este că Indicele DESI al României nu stagnează (e mai mare decât cel din 2017), dar viteza lui de creştere este mai mică decât a celorlalte state UE. Cu alte cuvinte, toate celelalte ţări UE se digitalizează mai repede decât România.

Proiecte ambițioase în domeniul digitalizarii în România

România are în plan introducerea unui sistem de identificare electronică (eID), un proiect ambițios pentru emiterea de cărți de identitate cu cip. Guvernul României intenționează să folosească eID ca instrument juridic pentru interacțiunea cetățenilor și a întreprinderilor cu guvernul. Sistemul vizat ar include, în mod voluntar, o semnătură electronică certificată, precum și o interconexiune cu cardul național de sănătate. Ca termen, prima introducere pe scară largă a noilor cărți de identitate este programată pentru 2019 (la 18 luni de la adoptarea actului legislativ).

Sistemul va fi finanțat din bugetul național, fiindu-i alocată o sumă de aproximativ 2 milioane de lei (aproximativ 450 000 de euro) pe an. Instituirea și utilizarea unui sistem de identificare electronică ușor de folosit și cu un grad ridicat de securitate ar facilita semnificativ interacțiunea electronică a cetățenilor și a IMM-urilor cu guvernul României. În plus, un astfel de sistem ar reduce semnificativ sarcinile administrative, cum ar fi costurile suplimentare suportate în prezent pentru utilizarea diferitelor scheme de certificare a semnăturii electronice.

În concluzie, poate GDPR-ul să reanimeze garantarea vieții private ?

GDPR-ul, în sine, ca și cadru legal, nu poate în mod direct să reanimeze garantarea vieții private, dar acest lucru va fi posibil prin ridicarea gradului de conștientizare al importanței acestor date cu caracter personal. Evident, a fost nevoie și încă este nevoie de o campanie intensivă de educare a populației, lucru care necesită timp și care va fi făcut cel mai probabil prin intermediul operatorilor și procesatorilor de date cu caracter personal, care au obligația asigurării transparenței și obligația informării angajaților și clienților persoanelor fizice.

Este nevoie de educație a personalului mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate.

Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc garantarea vieții private, dar trebuie să ținem cont în primul rând de ritmul lent de digitalizare și faptul că România ocupă în prezent ultimul loc în topul European al țărilor digitalizate.

În România, potențialul de crestere al garantării vieții private este unul mare dar dependența de internet și de informațiile online, dovedită prin numărul mare de accesări zilnice, și timpul petrecut online coroborat cu lipsa educației, dovedită prin gradul mare de încredere în știrile publicate pe rețelele de socializare, îngreunează semnificativ acest proces.

Rămâne să vedem rezultatele pe care le vor aduce toți acești factori, ținând cont de faptul că alinierea la principiile GDPR reprezintă de fapt schimbarea întregii opticii asupra datelor cu caracter personal și asupra protecției acestora. În primul rând trebuie să învățăm să recunoaștem o dată cu caracter personal dintr-un conglomerat de date și să ajungem să o protejăm în mod instinctiv și automat.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Bugetul CNAS, suplimentat la rectificarea bugetară, permite extinderea Programelor Naționale Curative

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 12113

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Rectificarea bugetului CNAS, aprobată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 101/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 999/27.11.2018, înseamnă suplimentarea cu 600 milioane lei a creditelor bugetare de care dispune instituția pentru acest an, precum și a creditelor de angajament cu 1.546 milioane lei.
De asemenea, în cadrul rectificării se efectuează și o redistribuire de credite bugetare și de angajament, în sumă totală de câte 60 milioane lei, între capitolele bugetului CNAS.
Totodată, în cadrul instituției s-a efectuat și o analiză a execuției bugetare din acest an, identificându-se și alte fonduri care au fost redirecționate astfel încât să se asigure necesarul de medicamente, servicii și dispozitive medicale până la sfârșitul anului în curs, conform estimărilor bazate pe consumul lunar mediu.

Fondurile suplimentare vor avea următoarele destinații:

Destinație                                                                          Credite bugetare                               Credite de angajament
Medicamente cu și fără contribuție personală                    328,9 milioane lei                                   586,5 milioane lei
Unități sanitare cu  paturi                                                       315,5 milioane lei                                    555,0 milioane lei
Programe Naționale Curative                                                 116,5 milioane lei                                    485,7 milioane lei
Asistență medicală primară (centre de permanență)          23,6 milioane lei                                       39,6 milioane lei Asistență medicală de specialitate clinică în ambulatoriu  31,0 milioane lei                                       31,0 milioane lei

Pe baza acestor fonduri suplimentare, CNAS reușește să acopere până la sfârșitul anului și contravaloarea noilor medicamente, materiale sanitare și consumabile moderne, recent introduse în programele naționale de sănătate. Printre acestea se numără sistemele de monitorizare continuă a glicemiei pe bază de senzori și pompele de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei din programul național de diabet, dar și tratamentul amiotrofiei spinale cu medicamentul nusinersen, deosebit de costisitor, din programul național de boli rare.
Rectificarea bugetară permite și asigurarea continuității serviciilor de dializă, inclusiv pentru un număr de 631 de pacienți nou introduși în programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică.
O altă țintă a suplimentării financiare este încheierea de contracte cu noi unități sanitare de radioterapie, pentru creșterea accesului bolnavilor din județele Cluj, Constanța și Iași la acest tip de tratament, în cadrul programului național de oncologie.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Noi facilități pentru persoanele cu HIV/SIDA cuprinse în proiectul Planului Național Strategic

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 12426

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Prioritizarea intervențiilor de prevenire și utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament, asigurarea accesului universal la tratament ARV pentru persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA, acordarea unor beneficii și servicii sociale, reconstituirea Comisei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA sunt o parte dintre măsurile cuprinse în proiectul Planului Național Strategic pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA (PNS) în perioada 2018- 2020, supus spre dezbatere publică de Ministerul Sănătății.
Potrivit anunțului Ministerului Sănătății, documentul este realizat în concordanță cu Strategia națională a Guvernului privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA și protecția persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA și reglementează principalele direcții de acțiune și măsurile ce se impun pentru prevenirea transmiterii infecțiilor HIV și SIDA și protecția persoanelor afectate de aceste boli.
După încheierea dezbaterilor, proiectul de Hotărâre de Guvern va fi supus aprobării Guvernului.
Planul urmărește prioritizarea intervențiilor de prevenire și utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament. Totodată, sunt prevăzute măsuri pentru asigurarea accesului universal la tratament ARV pentru persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA și acordarea unor beneficii și servicii sociale.
De asemenea, se propune reconstituirea Comisei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA, care va avea rolul de coordonare la nivel național a implementarii Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA.
„ Avem nevoie de un cadru strategic care să reglementeze intervențiile necesare pentru prevenirea răspândirii acestor afecțiuni și asigurarea accesului la tratament și îngrijiri HIV/SIDA. Acest plan va sta la baza elaborării, implementării, monitorizării și evaluării programelor și proiectelor naționale și locale de intervenție în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA până în 2020. De asemenea, această strategie respectă convențiile, tratatele și alte acte internaționale privind monitorizarea întregii activități în domeniul HIV/SIDA, la care România este parte”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătății.
Fondurile necesare aplicării Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA se asigură de la bugetul de stat, din Fondul de asigurări sociale de sănătate, din venituri extrabugetare şi din alte finanțări internaționale, inclusiv fonduri structurale.
Ultima strategie aprobată în domeniu a fost cea aferentă perioadei 2004-2007 (HG nr. 1342 din 26 august 2004 privind aprobarea Strategiei naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2004 – 2007). Documente ulterioare au fost elaborate (ultimul dintre acestea în anul 2010 sub egida Comisiei Naționale de Luptă Anti-SIDA, viza perioada 2011 – 2015) fără a fi însă aprobate oficial.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Lista medicamentelor strategice pentru România, finalizată

Peste 200 de DCI-uri conține lista de medicamente de interes strategic pentru România, având la bază lista medicamentelor esențiale publicată de Organizația Mondială a Sănătății, adaptată și completată […]

Propunere pentru dezvoltarea de servicii ce lipsesc în România, promisiune pentru decontarea lor la adevărata valoare

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 59 – editia tiparita – Octombrie 2018

Propunere pentru salarizarea personalului medical, în funcție de performanță

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 59 – editia tiparita – Octombrie 2018

Reorganizarea ANMDM, beneficiu pentru activitatea de aprobare a noi medicamente și tehnologii medicale

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 59 – editia tiparita – Octombrie 2018

Scădere importantă a consumului de antibiotice în România

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 59 – editia tiparita – Octombrie 2018

Vasile Cepoi (ANMCS):”Farmaciile trebuie să ofere servicii medicale farmaceutice și nu medicamente”

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 59 – editia tiparita – Octombrie 2018

Priorități pentru eficientizarea sistemului sanitar în viitorul apropiat

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 59 – editia tiparita – Octombrie 2018

Conferința Națională „Innovation Forum” – Inovație și tehnologie avansată în sprijinul pacienților

In perioada 22-24 Noiembrie 2018, la Poiana Brasov, sub egida Universitatii de Medicina si Farmacie, Stiinta si Tehhnologie Tirgu Mures (UMFST Tirgu Mures) s-a desfasurat Conferința Națională Multidiciplinara […]

Asigurări private pentru sistemul public de sănătate, mit sau realitate?

Piața asigurărilor private de sănătate din România este slab dezvoltată comparativ cu alte țări, însă are un potențial mare cea din dezvoltare. Preocuparea românilor privind sănătatea lor a condus la un avans […]

Prima terapie, cu administrare exclusiv orală, aprobată pentru boala somnului

  Prima terapie cu administrare exclusiv orală pentru tripanosomiaza africană (boala somnului) a fost aprobată de Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA), potrivit unui comunicat […]

Raportați reacțiile adverse la medicamente!

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a lansat cea de-a treia campanie anuală de social media pentru promovarea conștientizării importanței raportării reacțiilor adverse suspectate la […]

Restricții de administrare a medicamentelor antibiotice din clasa chinolone

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA) a recomandat suspendarea autorizației de punere pe piață sau introducerea de noi restricții de administrare a medicamentelor antibiotice din […]

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea a decis încheierea unor protocoale cu centrele de mari de arși din Europa

În urma problemelor întâmpinate săptămâna trecută la transferul pacientului cu arsuri grave într-un spital privat din  Belgia, ministrul Sănătății, Sorina Pintea  a decis încheierea unor protocoale cu centrele de […]

Medicament inovator, pentru pacienții cu diabet tip 2, lansat de Sanofi

În acest an, Sanofi a anunțat disponibilitatea în România a unui medicament inovator, prima combinație injectabilă a două clase de medicamente antidiabetice insulina glargin și lixisenatida, compensat integral […]

Dezvoltarea continuă a cunoștințelor DPO-ului, o prioritate pentru implementarea GDPR în România

Pentru a marca Luna Europeană pentru Securitatea Cibernetică (ECSM), în perioada 26-27 Octombrie 2018, Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) a organizat în București 2 sesiuni […]

Noi recomandări ale EMA privind restricționarea utilizării unor antibiotice

Comitetul Agenţiei Europene a Medicamentului (European Medicines Agency = EMA) pentru evaluarea riscurilor în materie de farmacovigilență (Pharmacovigilance Risk Assessment Committee = PRAC) recomandă restricționarea utilizării antibioticelor din […]

Pot fi divizate comprimatele retard utilizate în medicația antihipertensivă?

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 59 – editia tiparita – Octombrie 2018

Eliminați “Consimțământul GDPR” al pacientului pentru serviciile medicale

La nivelul unităților din sistemul sanitar nu este nevoie de obținerea unui consimțământ GDPR, semnat de pacient, prin care acesta este de acord cu prelucrarea datelor cu caracter […]

Expertiză de vârf pentru educarea specialiștilor în protecția datelor cu caracter personal

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 58 – editia tiparita – Septembrie 2018

Răzvan Vulcănescu (CNAS) ”S-a luat o decizie absolut vitală pentru viitorul finanțării domeniului farma în România”

Bugetul de referință la care se calculează taxa clawback pentru producătorii de medicamente va fi actualizat, urmând să fie modificat ținându-se cont de indicele de inflație și va […]