Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Management

Vizualizari: 29047

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției datelor, fiind mai degrabă o evoluție naturală în contextul procesului de digitalizare. Am putea spune chiar că “legislația aleargă după tehnologie” și era nevoie de o legislație unitară la nivel European, care să apere interesul cetățenilor în ceea ce privește informarea, transparența și asigurarea conștientizării și consimțământului asupra prelucrării datelor cu caracter personal.

România este ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% dintre gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%. Numai 6 din 10 agricultori au o maşină de spălat. 62% dintre ţăranii români nu au o baie în casă, cu o chiuvetă sau un duş, iar 72% dintre ei au toaletă în fundul grădinii. Aşa se face că pentru aproximativ jumătate dintre români, toaleta în condiţii civilizate rămâne un lux de neatins.

Cu toate acestea, două din trei gospodării au un computer acasă, iar circa 68% au internet, în creștere cu 3,6% puncte procentuale în 2017 față de 2016, conform unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică (INS). Mai mult, românii achziţionează produse IT şi articole de modă direct de pe telefonul mobil la fel de mult ca britanicii, în condiţiile în care rata de penetrare a smartphone-ului în rândul populaţiei de peste 16 ani a trecut de 70%.

Utilizatorii de internet din România petrec aproape 280 de minute zilnic online, 84% din utilizatori accesează internetul zilnic, mai exact 8 milioane de români, principalele lor teme de interes fiind ştirile, muzica, informaţiile din domeniul medical şi cele din zona culturală, potrivit Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).

Îngrijorător este faptul că, din ce în ce mai mulți români apelează la Dr. Google ( informații postate de pacienți și neprofesioniști pe forumuri, rețele de socializare, bloguri)  pentru a doua opinie,  crescând și mai mult lipsa de încredere în sistemul sanitar românesc și analizând “corectitudinea” fiecărui diagnostic sau schemei de tratament din prisma experienței altor pacienți.

 

Conștientizarea și educația, soluții pentru progres

Dacă ar fi fost să conștientizăm cu adevărat valoarea acestor date cu caracter personal ne-am fi dat deja seama că ele sunt și în prezent o monedă, plătim astăzi accesul “gratuit” la pagini cu informații de pe internet, cu acordul implicit de a ni se stoca și prelucra datele personale. Doar că această plată nu este întotdeauna transparentă, nu avem un extras bancar unde să contabilizăm aceste plăți, și valorile nu sunt rambursabile dacă nu suntem mulțumiți cu ceea ce “am cumpărat”.

Lipsa conștientizării importanței datelor cu caracter personal pentru cetățenii României este confirmată și de un studiu al UE care poziționează România pe ultimul loc, cu un procent de 47% răspunsuri afirmative date la ipoteza “Dezvăluirea de informații personale reprezintă o condiție a vieții moderne“. Interesant este totuși că în ciuda faptului că nu punem preț pe aceste date, 92% dintre români ar dori să fie informați dacă aceste date sunt pierdute sau furate, într-un mod absurd, având un simț pronunțat al posesiei unor date “fără importanță”. Altfel spus, românii nu pun un preț prea mare pe datele personale decât atunci când sunt furate sau pierdute.

Această lipsă a conștientizării duce la publicarea accidentală, pe rețelele de socializare, a foarte multe date cu caracter personal, de cele mai multe ori fără a ne pune problema obținerii consimțământului proprietarului. GDPR-ul nu poate stopa această practică, efectuată de către persoane fizice, având în vedere că el este obligatoriu de respectat de către operatorii de date cu interes economic, indiferent de forma de organizare.

În ianuarie 2017, în România erau înregistrate 9.600.000 de conturi de Facebook, cu o estimare oficială de conturi false sau duplicate între 1% și 2%. Dacă ar fi să ne raportăm la populația efectivă, în România aproape 45% dintre cetățenii cu vârsta între 0 și 100 de ani au cont de Facebook, adică 86% dintre internauții români.

Într-un alt studiul European, România este țara unde se înregistrează cea mai mare rată a utilizatorilor de rețele sociale și aplicații de mesagerie online, care au încredere în știrile și informațiile accesate prin intermediul acestora, 59% comparativ cu 36% media UE. La polul opus se află respondenții din Italia, Germania și Austria, unde numai 26%, 23%, respectiv 21% au încredere în informațiile și știrile disponibile pe rețelele sociale.

Poziția fruntașă în acest top nu face decât să confirme lipsa de conștientizare și educație a populației.

România, pe ultimul loc în topul țărilor digitalizate din Europa

Dacă vorbim despre tehnologizare, 1G, 2G, 3G, 4G și mai puțin cunoscut-ul 5G pot fi considerați indicatori ai digitalizarii. Primii patru indicatori ne duc cu gândul la tehnologia utilizată în comunicare, dar  5G-ul este mai mult decât atât: mașinile autonome, realitatea virtuală, orașele inteligente și dispozitivele IoT(Internet of things) sunt doar câteva dintre tehnologiile care vor beneficia masiv de apariția standardului 5G. Pe scurt, în viitor vom beneficia de proceduri chirurgicale mai simple, de mijloace de transport mai sigure și de posibilitatea de comunicații instant.

Comisia Europeană a publicat ultimul raport DESI, în care România figurează pe ultimul loc.

Indicele DESI (Digital Economy and Society Index) reprezintă gradul de digitalizare al economiei și al societății fiecăreia din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cea mai avansată țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%. Media UE este de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându-se pe ultimul loc.

Sunt 5 mari criterii după care Comisia Europeană se ghidează: Conectivitate, Capital Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale, Servicii publice digitale

Cum stăm la fiecare dintre aceste criterii DESI?

Conectivitate. Aici stăm cel mai bine, adică pe locul 22 din 28. Deşi acoperirea cu linii fixe  (89%) şi mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului (70% conexiuni rapide) şi prin costuri scăzute (1,1% din venit).

Capital Uman. Suntem pe ultimul loc la scorul agregat (28 din 28). Avem cel mai mic procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce priveşte competenţele de bază (28% din populaţie) şi numărul de angajaţi din IT (1,9% din angajaţi sunt în IT) şi pe locul 17 la numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT (16/mia de locuitori).

Modul de utilizare al internetului. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. 63% dintre utilizatori citesc ştiri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand şi 8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează reţele sociale.

Integrarea tehnologiei digitale. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. Prea puţine firme fac schimb electronic de informaţii (doar 22%), folosesc platforme de socializare pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii de cloud (5%) sau îşi vând produsele online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri).

Servicii publice digitale. Doar 6% dintre utilizatorii de internet accesează soluţii de e-guvernare, iar acestea nu folosesc formulare precompletate decât în proporţie de 12% şi nu rezolvă complet problema decât în 55% din cazuri. Stăm în schimb bine la publicarea datelor de către guvern, cu 63% din scorul maxim.

O altă observație este că Indicele DESI al României nu stagnează (e mai mare decât cel din 2017), dar viteza lui de creştere este mai mică decât a celorlalte state UE. Cu alte cuvinte, toate celelalte ţări UE se digitalizează mai repede decât România.

Proiecte ambițioase în domeniul digitalizarii în România

România are în plan introducerea unui sistem de identificare electronică (eID), un proiect ambițios pentru emiterea de cărți de identitate cu cip. Guvernul României intenționează să folosească eID ca instrument juridic pentru interacțiunea cetățenilor și a întreprinderilor cu guvernul. Sistemul vizat ar include, în mod voluntar, o semnătură electronică certificată, precum și o interconexiune cu cardul național de sănătate. Ca termen, prima introducere pe scară largă a noilor cărți de identitate este programată pentru 2019 (la 18 luni de la adoptarea actului legislativ).

Sistemul va fi finanțat din bugetul național, fiindu-i alocată o sumă de aproximativ 2 milioane de lei (aproximativ 450 000 de euro) pe an. Instituirea și utilizarea unui sistem de identificare electronică ușor de folosit și cu un grad ridicat de securitate ar facilita semnificativ interacțiunea electronică a cetățenilor și a IMM-urilor cu guvernul României. În plus, un astfel de sistem ar reduce semnificativ sarcinile administrative, cum ar fi costurile suplimentare suportate în prezent pentru utilizarea diferitelor scheme de certificare a semnăturii electronice.

În concluzie, poate GDPR-ul să reanimeze garantarea vieții private ?

GDPR-ul, în sine, ca și cadru legal, nu poate în mod direct să reanimeze garantarea vieții private, dar acest lucru va fi posibil prin ridicarea gradului de conștientizare al importanței acestor date cu caracter personal. Evident, a fost nevoie și încă este nevoie de o campanie intensivă de educare a populației, lucru care necesită timp și care va fi făcut cel mai probabil prin intermediul operatorilor și procesatorilor de date cu caracter personal, care au obligația asigurării transparenței și obligația informării angajaților și clienților persoanelor fizice.

Este nevoie de educație a personalului mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate.

Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc garantarea vieții private, dar trebuie să ținem cont în primul rând de ritmul lent de digitalizare și faptul că România ocupă în prezent ultimul loc în topul European al țărilor digitalizate.

În România, potențialul de crestere al garantării vieții private este unul mare dar dependența de internet și de informațiile online, dovedită prin numărul mare de accesări zilnice, și timpul petrecut online coroborat cu lipsa educației, dovedită prin gradul mare de încredere în știrile publicate pe rețelele de socializare, îngreunează semnificativ acest proces.

Rămâne să vedem rezultatele pe care le vor aduce toți acești factori, ținând cont de faptul că alinierea la principiile GDPR reprezintă de fapt schimbarea întregii opticii asupra datelor cu caracter personal și asupra protecției acestora. În primul rând trebuie să învățăm să recunoaștem o dată cu caracter personal dintr-un conglomerat de date și să ajungem să o protejăm în mod instinctiv și automat.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Priorități ale Ministerului Sănătății in domeniul farmaceutic

Management

Vizualizari: 7025

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

O listă a medicamentelor strategice, corecții de prețuri ale medicamentelor, reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, dar și modificarea legii salarizării pentru farmaciști sunt obiective pe care Ministerul Sănătății intenționează să le ducă la bun sfârșit în perioada următoare, potrivit ministrului Sănătății, Sorina Pintea.
”Medicamentul este încă o problemă în România. Nu trece o săptămână și în media apar știri legate de lipsa sau dispariția unor medicamente, lucruri pe care ni-l asumăm.
Reglementările țin de Ministerul Sănătății și din păcate pot să spun că la acest capitol nu suntem fruntași și nu putem da vina în permanență pe Ministerul Finanțelorcă nu ne finanțează suficient programul la medicamentele necesare. În ceea ce privește reglementările rolul nostru este foarte delicat, se vorbește despre presiunea industriei farma, a asociațiilor de pacienți, dar până la urmpă este din punctul meu de vedere doar presiunea pacientului român, și spun asta pentru că pacientul român are dreptul la fel ca toți pacienții Uniunii Europene de a beneficia de cele mai bune tratamente. Dacă statul român nu poate să i le asigure atunci măcar să-l informeze. Avem nevoie, în priul rând, de un pacient informat”, a precizat ministrul Sănătății în deschiderea Conferinței Naționale a Medicamentului, ce a avut loc în perioada 20-21 septembrie 2018, la București.
Aceasta a precizat că în domeniul medicamentului s-au făcut pași, în acest an fiind introduse 37 de molecule noi ”care au salvat multe vieți”, însă procesul este greoi și lung pentru că ”nu avem suficiente reglementări”.

În cadrul Conferinței, ministrul Sănătății a anunțat că există un proiect legislativ privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ce urmează să fie postat spre dezbatere publică pe Transparență decizională.
”Este un proiect foarte bun pentru că cu toții știm că în sănătate timpul nu înseamnă neapărat bani, timpul înseamnă viață și trebuie să recunoaștem că noi vrem să se facă totul la timp, să se facă repede, dar nu avem oameni suficienți, nu avem resurse suficiente. Prin această reorganizare am găsit soluția și pentru oameni și pentru resurse și pentru o colaborare bună cu industria”, a anunțat Sorina Pintea.
Mai mult, importanța medicamentului, aprovizoonarea cu medicamentele, evaluarea tehnologiilor medicale-HTA sunt aspecte pentru care există preocupare, deoarece ”România le-a pus pe lista președenției. Sunt lucruri pe care le susținem”.

Corecții de preț în CANAMED și listă a medicamentelor strategice

”Am promis, împreună cu domnul secretar de stat Alexandrescu, că vom face acea corecție de prețuri, nu s-a făcut din 2015. Am publicat-o pe site-ul Ministerului și o discutăm. Sunt greșeli și recunoaștem dar am făcut-o după atâta timp. Am promis o listă a medicamentelor strategice, lista o avem. Doamna profesor Anca Buzoianu a finalizat în comisie această listă. O vom publica pe transparenţă decizională”, a adăugat ministrul Sănătății.
Sorina Pintea a subliniat, totodată, și faptul că s-a propus modificarea Legii salarizării pentru farmaciști. ”Pentru farmaciști, Ministerul Sănătății, împreună cu comisia de sănătate din Camera Deputaților, ține cont de această profesie, o respectă și, prin urmare, la ultima ședință s-a propus modificarea Legii salarizării pentru farmaciști.
Apreciem fiecare profesie în parte, fiecare pacient în parte. Din păcate, lucrurile nu merg atât de bine și de repede pe cât ne-am fi dorit”, a conchis ministrul Sănătății.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Rezultatele unei cercetari realizate de Autoritatea Nationala de Management al Calitatii in Sanatate

Management

Vizualizari: 2081

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

61,48% dintre respondenți consideră că după acreditarea spitalului în care lucrează, satisfacția pacienților față de serviciile medicale s-a îmbunătățit în mare și foarte mare măsură, iar 61,24% calitatea serviciilor medicale/actului medical.

Cercetarea a fost realizată în rândul spitalelor  în perioada 1 august – 15 septembrie 2018 de către Autoritatea Națională de Managament al Calității în Sănătate. La chestionarul aplicat online au răspuns 5403 persoane, din care 1411 medici și 3992 asistenți medicali.

Diversificarea surselor de finanțare este văzută în măsură mare și foarte mare de 69,42% dintre respondenți ca o măsură utilă pentru îmbunătățirea serviciilor medicale, definirea pachetului unic de servicii de 52,71%, iar introducerea unor standarde naționale de cost/calitate pentru bunuri și servicii medicale contractat de 52,73%.

Totodată, respondenții au răspuns că după acreditarea spitalului s-a pus în mare și foarte mare măsură accent pe respectarea procedurilor (80,9%), alocarea resurselor necesare pentru creșterea calității actului medical (67,63%), dezvoltarea unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității (67,48%).

După acreditarea spitalului, angajații au fost implicați în măsură mare și foarte mare în implementarea unor măsuri pentru creșterea calității (60,45%), monitorizarea feedback-ului primit de la pacienți cu privire la calitatea actului medical din spital (65,15%).

41,96% dintre respondenți cred ca rezultatele acreditării vor determina pacienții să meargă la spitalele cele mai bine clasate, 52,12% cred că vor merge, ca și până acum, la spitalul cel mai apropiat, 43,05% că vor întreba medicul specialist pentru o recomandare, iar 8,48% că vor întreba asociațiile de pacienți.

Doar 34,76% consideră că nivelul calității serviciilor medicale certificat prin acreditarea spitalului va influența medicii de familie în orientarea pacienților.

Potrivit rezultatelor cercetării, un procent de 27,85% dintre profesioniștii respondeți consideră că timpul le permite să acorde asistență medicală fiecărui pacient internat în mică și foarte mică măsură, iar 34,65% în mare și foarte mare măsură.

Medicii cer sprijinul altor medici când au cazuri dificile (96,6%).

Un procentaj de 57,04% din profesioniștii respondenți cred în mare și foarte mare măsură că dotarea cantitativă este suficientă pentru performanța medicală, iar 59,74% dotarea calitativă.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Guvernul a aprobat propunerea actului normativ de modificare a legislației pentru funcționarea a Dosarului Electronic de Sănătate

În ședința de guvern de ieri Executivul a aprobat proiectul actului normativ de modificare a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în scopul punerii în acord a […]

Medicover finalizeaza achizitia spitalului Pelican

Medicover – una dintre cele mai importante companii  de servicii private  medicale din România a finalizat procesul de achiziție a Spitalului Pelican, principalul furnizor de servicii de sănătate […]

Conferentiar doctor Gabriel Kacso este noul presedinte al comitetului medical international Amethyst

Numire la vîrf în Amethyst Internațional. Directorul medical al Amethyst România, conferențiar doctor Gabriel Kacso, devine președinte al Comitetului Medical Internațional Amethyst. Medic primar cu dublă specialitate, Radioterapie, […]

A.N.M.C.S., membru observator în Grupul de Lucru Indicatori de Calitate în Sănătate și Rezultate din cadrul OCDE

România prin intermediul Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate va participa cu statut de membru observator în cadrul grupului de lucru Indicatori de Calitate în Sănătate […]

Atentionare de la Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF)

Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) atrage atenția asupra faptului că în ultimele zile au fost distribuite în România materiale care conțin mesaje anti-vaccinare asociate fraudulos cu siglele […]

Ministrul Sănătății consideră că România este pregătită pentru preluarea președinției Consiliului Europei pe domeniul Sănătății

Reglementarea și furnizarea de medicamente autorizate centralizat la nivelul UE, investițiile în infrastructura digitală de sănătate sunt teme de importanță majoră pentru România ce sunt discutate în cadrul […]

Prima conferință internațională de medicină personalizată, la UMF Tîrgu Mureș

Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș va organiza, în perioada 12 – 13 decembrie 2018, prima conferință internațională din Sud-Estul Europei de medicină personalizată „First International […]

Tratarea rănilor deschise cu Flamozil

Flamozil este un gel hidrocoloidal ce nu conţine parabeni şi este indicat în tratarea rănilor acute sau cronice, umede sau uscate, deschise sau închise. Flamozil facilitează vindecarea rănii […]

Investitie de peste 3.600.000 lei in modernizarea bucatariei spitalului clinic judetean de urgenta Cluj-Napoca

Noua bucătărie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a fost pusă în funcțiune la începutului lunii mai 2018, după lucrări de reabilitare și de modernizare începute în […]

Ministerul Sănătății primește sprijin pentru derularea unor proiecte importante din domeniul sanitar

Sorina PINTEA, ministrul Sănătății a discutat în această dimineață cu dr. Nedret Emiroglu, directorul pentru urgențe în sănătate publică și boli transmisibile și Maria Magdalena Meulenbergs, directorul parteneriatelor […]

Primul an de parteneriat strategic cu Telekom Romania: 5300 de pacienți sociali au beneficiat de tratamente

Parteneriatul strategic dintre Telekom Romania și Fundația Inovații Sociale Regina Maria a permis accesul la servicii medicale de calitate pentru un număr de 5300 de pacienți sociali. Telekom […]

CNAS a elaborat proiectul de modificare a legislației DES

CNAS a elaborat proiectul actului normativ de modificare a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în scopul punerii în acord a prevederilor acesteia cu Decizia Curţii Constituţionale […]

Veniturile Medicover și Synevo din România au crescut în prima jumătate a anului cu 17,2% până la 42,2 milioane euro

Vineri, 27 iulie 2018 – Medicover, companie internațională de servicii de sănătate și diagnostic listată la Bursa din Suedia – Nasdaq Stockholm, a prezentat raportul interimar pentru prima […]

Ritm alert de lucru pentru un nou mecanism al contribuţiei clawback

 Grupul de lucru pentru stabilirea unui nou mecanism al contribuţiei datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor conform Ordonanţei de Urgenţă nr 77/2011 (cunoscută şi […]

Finanţare suplimentară pentru centrele de permanenţă

Consiliul de Administraţie al CNAS a aprobat în şedinţa din 24/07 modul de distribuire a sumei suplimentare de 25,1 milioane lei pentru finanţarea activităţii centrelor de permanenţă, bani […]

Afirmaţiile referitoare la limitarea accesului la tratamentele antireumatice sunt false

CNAS respinge categoric afirmaţiile puse în circulaţie în spaţiul public, conform cărora instituţia nu ar permite accesul pacienţilor cu afecţiuni reumatice la tratamentele cu noile substanţe active introduse […]

Sorina Pintea: In maximum doua luni vom prezenta un proiect de lege privind transplantul

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că în maximum două luni se va veni cu o nouă propunere de lege a transplantului, iar în perioada imediat următoare se […]

Precizări despre Dosarul Electronic de Sănătate

CNAS a luat act de decizia Curţii Constituţionale, conform căreia sunt declarate neconstituţionale dispoziţiile art.30 alin.(2) şi (3) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi […]

Holograma inimii schimbă modul în care pacienții vor percepe operațiile cardiologice minim-invazive

3 luni dedicate de pregătire, 3 zile de repetiții, car profesional de televiziune pentru transmisie live și cel mai detaliat model de inimă 3D din România Un proiect […]

„Sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” este neconstitutional

Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a […]