Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Rezidenti

Vizualizari: 30655

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției datelor, fiind mai degrabă o evoluție naturală în contextul procesului de digitalizare. Am putea spune chiar că “legislația aleargă după tehnologie” și era nevoie de o legislație unitară la nivel European, care să apere interesul cetățenilor în ceea ce privește informarea, transparența și asigurarea conștientizării și consimțământului asupra prelucrării datelor cu caracter personal.

România este ţara unde internetul este mai accesibil decât apa curentă. 38% dintre gospodăriile din ţară au WC în curte, în timp ce media europeană este de 2.7%. Numai 6 din 10 agricultori au o maşină de spălat. 62% dintre ţăranii români nu au o baie în casă, cu o chiuvetă sau un duş, iar 72% dintre ei au toaletă în fundul grădinii. Aşa se face că pentru aproximativ jumătate dintre români, toaleta în condiţii civilizate rămâne un lux de neatins.

Cu toate acestea, două din trei gospodării au un computer acasă, iar circa 68% au internet, în creștere cu 3,6% puncte procentuale în 2017 față de 2016, conform unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică (INS). Mai mult, românii achziţionează produse IT şi articole de modă direct de pe telefonul mobil la fel de mult ca britanicii, în condiţiile în care rata de penetrare a smartphone-ului în rândul populaţiei de peste 16 ani a trecut de 70%.

Utilizatorii de internet din România petrec aproape 280 de minute zilnic online, 84% din utilizatori accesează internetul zilnic, mai exact 8 milioane de români, principalele lor teme de interes fiind ştirile, muzica, informaţiile din domeniul medical şi cele din zona culturală, potrivit Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).

Îngrijorător este faptul că, din ce în ce mai mulți români apelează la Dr. Google ( informații postate de pacienți și neprofesioniști pe forumuri, rețele de socializare, bloguri)  pentru a doua opinie,  crescând și mai mult lipsa de încredere în sistemul sanitar românesc și analizând “corectitudinea” fiecărui diagnostic sau schemei de tratament din prisma experienței altor pacienți.

 

Conștientizarea și educația, soluții pentru progres

Dacă ar fi fost să conștientizăm cu adevărat valoarea acestor date cu caracter personal ne-am fi dat deja seama că ele sunt și în prezent o monedă, plătim astăzi accesul “gratuit” la pagini cu informații de pe internet, cu acordul implicit de a ni se stoca și prelucra datele personale. Doar că această plată nu este întotdeauna transparentă, nu avem un extras bancar unde să contabilizăm aceste plăți, și valorile nu sunt rambursabile dacă nu suntem mulțumiți cu ceea ce “am cumpărat”.

Lipsa conștientizării importanței datelor cu caracter personal pentru cetățenii României este confirmată și de un studiu al UE care poziționează România pe ultimul loc, cu un procent de 47% răspunsuri afirmative date la ipoteza “Dezvăluirea de informații personale reprezintă o condiție a vieții moderne“. Interesant este totuși că în ciuda faptului că nu punem preț pe aceste date, 92% dintre români ar dori să fie informați dacă aceste date sunt pierdute sau furate, într-un mod absurd, având un simț pronunțat al posesiei unor date “fără importanță”. Altfel spus, românii nu pun un preț prea mare pe datele personale decât atunci când sunt furate sau pierdute.

Această lipsă a conștientizării duce la publicarea accidentală, pe rețelele de socializare, a foarte multe date cu caracter personal, de cele mai multe ori fără a ne pune problema obținerii consimțământului proprietarului. GDPR-ul nu poate stopa această practică, efectuată de către persoane fizice, având în vedere că el este obligatoriu de respectat de către operatorii de date cu interes economic, indiferent de forma de organizare.

În ianuarie 2017, în România erau înregistrate 9.600.000 de conturi de Facebook, cu o estimare oficială de conturi false sau duplicate între 1% și 2%. Dacă ar fi să ne raportăm la populația efectivă, în România aproape 45% dintre cetățenii cu vârsta între 0 și 100 de ani au cont de Facebook, adică 86% dintre internauții români.

Într-un alt studiul European, România este țara unde se înregistrează cea mai mare rată a utilizatorilor de rețele sociale și aplicații de mesagerie online, care au încredere în știrile și informațiile accesate prin intermediul acestora, 59% comparativ cu 36% media UE. La polul opus se află respondenții din Italia, Germania și Austria, unde numai 26%, 23%, respectiv 21% au încredere în informațiile și știrile disponibile pe rețelele sociale.

Poziția fruntașă în acest top nu face decât să confirme lipsa de conștientizare și educație a populației.

România, pe ultimul loc în topul țărilor digitalizate din Europa

Dacă vorbim despre tehnologizare, 1G, 2G, 3G, 4G și mai puțin cunoscut-ul 5G pot fi considerați indicatori ai digitalizarii. Primii patru indicatori ne duc cu gândul la tehnologia utilizată în comunicare, dar  5G-ul este mai mult decât atât: mașinile autonome, realitatea virtuală, orașele inteligente și dispozitivele IoT(Internet of things) sunt doar câteva dintre tehnologiile care vor beneficia masiv de apariția standardului 5G. Pe scurt, în viitor vom beneficia de proceduri chirurgicale mai simple, de mijloace de transport mai sigure și de posibilitatea de comunicații instant.

Comisia Europeană a publicat ultimul raport DESI, în care România figurează pe ultimul loc.

Indicele DESI (Digital Economy and Society Index) reprezintă gradul de digitalizare al economiei și al societății fiecăreia din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cea mai avansată țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%. Media UE este de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându-se pe ultimul loc.

Sunt 5 mari criterii după care Comisia Europeană se ghidează: Conectivitate, Capital Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale, Servicii publice digitale

Cum stăm la fiecare dintre aceste criterii DESI?

Conectivitate. Aici stăm cel mai bine, adică pe locul 22 din 28. Deşi acoperirea cu linii fixe  (89%) şi mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului (70% conexiuni rapide) şi prin costuri scăzute (1,1% din venit).

Capital Uman. Suntem pe ultimul loc la scorul agregat (28 din 28). Avem cel mai mic procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce priveşte competenţele de bază (28% din populaţie) şi numărul de angajaţi din IT (1,9% din angajaţi sunt în IT) şi pe locul 17 la numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT (16/mia de locuitori).

Modul de utilizare al internetului. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. 63% dintre utilizatori citesc ştiri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand şi 8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează reţele sociale.

Integrarea tehnologiei digitale. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. Prea puţine firme fac schimb electronic de informaţii (doar 22%), folosesc platforme de socializare pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii de cloud (5%) sau îşi vând produsele online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri).

Servicii publice digitale. Doar 6% dintre utilizatorii de internet accesează soluţii de e-guvernare, iar acestea nu folosesc formulare precompletate decât în proporţie de 12% şi nu rezolvă complet problema decât în 55% din cazuri. Stăm în schimb bine la publicarea datelor de către guvern, cu 63% din scorul maxim.

O altă observație este că Indicele DESI al României nu stagnează (e mai mare decât cel din 2017), dar viteza lui de creştere este mai mică decât a celorlalte state UE. Cu alte cuvinte, toate celelalte ţări UE se digitalizează mai repede decât România.

Proiecte ambițioase în domeniul digitalizarii în România

România are în plan introducerea unui sistem de identificare electronică (eID), un proiect ambițios pentru emiterea de cărți de identitate cu cip. Guvernul României intenționează să folosească eID ca instrument juridic pentru interacțiunea cetățenilor și a întreprinderilor cu guvernul. Sistemul vizat ar include, în mod voluntar, o semnătură electronică certificată, precum și o interconexiune cu cardul național de sănătate. Ca termen, prima introducere pe scară largă a noilor cărți de identitate este programată pentru 2019 (la 18 luni de la adoptarea actului legislativ).

Sistemul va fi finanțat din bugetul național, fiindu-i alocată o sumă de aproximativ 2 milioane de lei (aproximativ 450 000 de euro) pe an. Instituirea și utilizarea unui sistem de identificare electronică ușor de folosit și cu un grad ridicat de securitate ar facilita semnificativ interacțiunea electronică a cetățenilor și a IMM-urilor cu guvernul României. În plus, un astfel de sistem ar reduce semnificativ sarcinile administrative, cum ar fi costurile suplimentare suportate în prezent pentru utilizarea diferitelor scheme de certificare a semnăturii electronice.

În concluzie, poate GDPR-ul să reanimeze garantarea vieții private ?

GDPR-ul, în sine, ca și cadru legal, nu poate în mod direct să reanimeze garantarea vieții private, dar acest lucru va fi posibil prin ridicarea gradului de conștientizare al importanței acestor date cu caracter personal. Evident, a fost nevoie și încă este nevoie de o campanie intensivă de educare a populației, lucru care necesită timp și care va fi făcut cel mai probabil prin intermediul operatorilor și procesatorilor de date cu caracter personal, care au obligația asigurării transparenței și obligația informării angajaților și clienților persoanelor fizice.

Este nevoie de educație a personalului mai mult decât investiții mari în soluții tehnice de securitate.

Procesul de digitalizare atrage după el și metode tehnice avansate de securitate, care cresc garantarea vieții private, dar trebuie să ținem cont în primul rând de ritmul lent de digitalizare și faptul că România ocupă în prezent ultimul loc în topul European al țărilor digitalizate.

În România, potențialul de crestere al garantării vieții private este unul mare dar dependența de internet și de informațiile online, dovedită prin numărul mare de accesări zilnice, și timpul petrecut online coroborat cu lipsa educației, dovedită prin gradul mare de încredere în știrile publicate pe rețelele de socializare, îngreunează semnificativ acest proces.

Rămâne să vedem rezultatele pe care le vor aduce toți acești factori, ținând cont de faptul că alinierea la principiile GDPR reprezintă de fapt schimbarea întregii opticii asupra datelor cu caracter personal și asupra protecției acestora. În primul rând trebuie să învățăm să recunoaștem o dată cu caracter personal dintr-un conglomerat de date și să ajungem să o protejăm în mod instinctiv și automat.

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Aproape 400 de copii și adolescenți sunt diagnosticați cu cancer, în fiecare an, în România

Rezidenti

Vizualizari: 7939

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

  • Pentru prima dată, România dispune de un set de date complete privind cancerul la copil, prin intermediul Registrului Național al Cancerelor la Copil;
  • În fiecare an, aproape 400 de copii și adolescenți sunt diagnosticați cu cancer în centrele de oncologie pediatrică, din România;
  • O treime din cazurile totale înregistrate au fost în grupa de vârstă 0-4 ani;
  • Mai mult de jumătate dintre copii ajung la oncologul pediatru în stadii avansate ale bolii;
  • Leucemia este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la copiii și adolescenții din România;
  • Incidența cancerului la copil în România, în perioada 2010-2015, s-a menținut relativ constantă, în jurul mediei de 9,86 la 100000 de persoane, cu vârsta între 0 și 19 ani

În deschiderea seriei de evenimente dedicate în această lunăCopiilor cu CancerSocietatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică (S.R.O.H.P.) a lansat în premieră Registrul Național al Cancerelor la Copil în România, prezentând o analiză completă a datelor adunate la nivel național privind cazurile de cancer la copii și tineri în perioada 2010-2017.

Registrul Național al Cancerelor la Copil a fost inițiat în anul 2009 de către S.R.O.H.P. cu scopul de a contribui la îmbunătățirea asistenței medicale pentru copiii cu cancer din România, prin furnizarea unor date de calitate pentru fundamentarea politicilor de sănătate privind cancerul pediatric și integrarea oncopediatriei românești în circuitul internațional al cercetării oncologice pediatrice. Registrul este finanțat exclusiv din surse non-guvernamentale.

„Prin Registrul Național al Cancerelor la Copil nu vom cunoaște doar câți copii au nevoie anual de îngrijire pentru cancer. Vom putea afla și dacă avem medici specialiști suficienți sau dacă există locuri suficiente în secții de specialitate. Cunoașterea completă a cazuisticii din anul 2010, până în prezent ne va permite efectuarea unei anchete de supraviețuire, care să ne ofere tabloul obiectiv al șanselor de supraviețuire a copiilor tratați în România, în comparație cu cei care au beneficiat de tratament în alte țări. În plus, acest instrument va putea fi folosit de decidenții politici pentru a estima, în baza unor date concrete, câți bani ar trebui să aloce, anual, pentru a asigura necesarul de medicamente”, a declarat, în cadrul evenimentului de lansare, Conf. Prof. Dr. Monica Desiree Dragomir, președintele Societății Române de Onco-Hematologie Pediatrică.

În anul 2018, Registrul a putut fi relansat în urma susținerii Asociației Dăruiește Aripi și cu ajutorul parteneriatului cu Institutul Oncologic Ion Chiricuță” din Cluj Napoca, respectiv cu Registrul Regional de Cancer Nord-Vest. Astfel, baza de date a fost verificată și completată cu toate cazurile de cancer la copii și adolescenți înregistrate pe teritoriul țării, între anii 2010-2017, și tratate în centrele de oncologie pediatrică din România. În urma interpretării datelor, a fost posibilă o reprezentare clară și obiectivă a numărului de cazuri noi, a distribuției lor în teritoriu și a numărului de tumori din fiecare tip de cancer.

Principalele rezultate ale analizei Registrului Național al Cancerelor la Copil în România sunt:

  • În fiecare an, în centrele de oncologie pediatrică din țara noastră, aproape 400 de copii și adolescenți sunt diagnosticați cu cancer;
  • Cele mai frecvente cancere la copii sunt leucemiile (31%) care, împreună cu limfoamele (15%), reprezintă aproape jumătate din cazurile noi de cancer. Acestea sunt urmate de tumorile sistemului nervos – central și periferic (1 caz din 5) și de tumorile oaselor și ale părților moi (1 caz din 6);
  • Incidența cancerului la copil, în perioada 2010-2015, a fost, în medie, de 9,86 la 100000 de persoane cu vârste între 0 și 19 ani, menținându-se relativ constantă de la un an la altul. Conform datelor demografice oficiale, datorită raportării la o populație rezidentă de referință mai mare decât cea reală, incidența este mai mică decât estimările Organizației Mondiale a Sănătății, pentru populația României, în perioada respectivă;
  • Analiza cazurilor pe grupe de vârstă a arătat că procentul cazurilor la adolescenți (grupa de vârstă 15-19 ani) este mult inferior față de ponderea așteptată - doar 1 caz din 5, față de 1 din 3, în statisticile internaționale. Acest fapt indică, cel mai probabil, preluarea acestora în secții de adulți și semnalează problema serviciilor de tranziție copil-adult la adolescenții și tinerii cu cancer - o problemă de actualitate, care se regăsește la nivel mondial, cauzată de impactul major pe care îl au prognosticul medical și, respectiv, aspectele psiho-sociale.
  • O treime din cazurile totale, înregistrate au fost în grupa de vârstă 0-4 ani;
  • Analiza pe sexe arată o pondere mai mare a diagnosticului de cancer la băieți față de fete,  pentru toate grupele de vârstă;
  • Cazurile de cancer la copii sunt, in cea mai mare parte, diagnosticate cu întârziere. În fiecare an, mai mult de jumătate dintre copii ajung la oncologul pediatru în stadii avansate ale bolii, fapt ce influențează negativ șansele de supraviețuire pe termen lung a acestora.

În urma analizei datelor, S.R.O.H.P. a conturat un set de acțiuni pentru a fi implementate în perioada următoare:

  • Inițierea unui flux de date cu celelelate registre regionale, prin intermediul Registrului Regional Nord-Vest, care să asigure reducerea „pierderii de date” referitoare la cazurile care nu sunt luate în evidență în centrele de oncologie pediatrică din țară;
  • Efectuarea unei anchete de supraviețuire pentru anii de incidență cu raportare completă;
  • Optimizarea raportării cazurilor de cancer la copil prin adaptarea fișei de înregistrare a cazurilor la specificul pediatric (stadiul, tratamentul și urmărirea cazului de cancer la copil);
  • Realizarea de ghiduri și campanii educaționale, în colaborare cu alte organizații și sectoare de asistență medicală, adresate serviciilor medicale de prim contact și părinților pentru a crește rata de diagnosticare în timp util a cazurilor noi de cancer la copii.

Implementarea Registrului Național al Cancerelor la Copil, precum și analiza datelor, au fost posibile în urma susținerii financiare oferite de Asociația Dăruiește Aripi, prin programul „Adoptă un Proiect”, al ING Bank România.

„Am decis să sprijinim dezvoltarea Registrului Național al Cancerelor la Copil pentru a oferi specialiștilor în oncopediatrie un tablou complet al situației epidemiologice din țară. Credem că, prin datele furnizate de acest instrument, copiii din țara noastră vor avea acces la medicamentele necesare și specialiști care să le ofere un tratament complex”, a precizat Alina Pătrăhău, fondatoarea Asociației Dăruiește Aripi.

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Accesul bolnavilor de cancer la radioterapie în România, o loterie pentru viață

Rezidenti

Vizualizari: 6167

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

România, cele mai puține aparate de radioterapie, raportat la numărul de locuitori, dintre țările UE 

1 din 5 bărbați și 1 din 6 femei, la nivel mondial, dezvoltă cancer de-a lungul vieții, iar 1 din 8 bărbați, respectiv 1 din 11 femei, își pierd viața din cauza acestei maladii.

Cancerul este a doua cauză de mortalitate la nivel global, iar ultimele estimări ale Globocan, din 2018, indică un trend ascendent din punctul de vedere al incidenței bolii, dar și al mortalității. Anul trecut, în întreaga lume s-au înregistrat peste 18 milioane cazuri de cancer și peste 9 milioane de decese cauzate de această boală.

Aproape un sfert din cazurile de cancer la nivel global în 2018 s-au înregistrat în Europa.  Un alt aspect important este faptul că 70% dintre decesele cauzate de cancer s-au înregistrat în țări mediu sau slab dezvoltate .

În ciuda faptului că la nivel european cea mai mare incidență a cazurilor de cancer în 2018 a fost în Europa Centrală, cea mai ridicată rată a mortalitații din cauza acestei boli a fost în Europa de Est, ceea ce demonstrează dificultatea cu care țările din regiune fac față luptei cu această maladie a secolului.

Radioterapia: o șansă la viață pentru bolnavii care luptă cu cancerul

Pe lângă tratamentul prin chimioterapie și cel medicamentos, una dintre metodele de tratament prescrise cel mai adesea în cazul bolnavilor diagnosticați cu cancer este radioterapia, care țintește celulele cancerigene și împiedică înmulțirea lor.

Radioterapia externă implică o aparatură care utilizează radiațiile pentru a distruge sau a micșora celulele canceroase doar în acea parte a corpului unde tumoarea este prezentă, fără a afecta major celulele din jur. Radioterapia se utilizează în general pentru a trata cancerul la sân, la prostată, la cervix, cancerul la cap, gât, leucemia (cancerul sângelui) și anumite tipuri de cancer tiroidian. Așadar este vorba despre un tratament local, ceea ce înseamnă că radioterapia poate fi eficientă în cazurile în care tumoarea canceroasă se află doar într-o anumită parte a corpului.

Pentru organismul ajuns în stadiul în care cancerul s-a răspândit în mai multe zone, radioterapia are doar efect paliatiativ și nu mai poate fi utilizată decât pentru a reduce simptomele, nu și pentru a distruge sau micșora celulele canceroase. Cu cât se întârzie administrarea tratamentului, cu atât cancerul poate evola, de aceea este vital accesul cât mai rapid al pacientului la terapia indicată de medic.

 Accesul la radioterapie în România, o loterie pentru viață pentru bolnavii de cancer

Programul național de oncologie decontează integral costul tratamentului de radioterapie pentru pacienții care suferă de cancer. Problema rămâne numărul redus de centre de radioterapie care nu face față tuturor bolnavilor cu cancer care au nevoie de acest tip de tratament, precum și dispunerea neuniformă a acestor centre la nivel național.

Această situație rezultă într-o supraaglomerare a unităților medicale din marile orașe universitare, iar pacienții care suferă de cancer și pentru care fiecare zi contează în lupta cu boala, pot fi puși pe liste de așteptare de luni de zile, pentru a beneficia de un tratament care le poate salva viața.

România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de aparate de radioterapie raportat la populație

Conform celui mai recent studiu Eurostat, în Uniunea Europeană au fost utilizate peste 3500 de aparate de radioterapie pentru a trata pacienții care suferă de cancer, în 2016.

Atunci, România s-a clasat pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de aparate de radioterapie pentru tratarea bolnavilor de cancer: o medie de 0.37 la 100.000 de locuitori, în timp ce la polul opus s-a situat Belgia, cu o medie de 1.81 de aparate la 100.000 de locuitori.

Din păcate accesul târziu la metodele de tratament este o situație des întâlnită mai ales în țările slab dezvoltate, astfel că în 2017 doar 26% din țările slab dezvoltate au beneficiat de servicii de diagnosticare și tratament în sectorul public. Aceleași statistici arată ca doar 1 din 5 țări mediu și slab dezvoltate își permit să implementeze un program anti-cancer.

Cancerul la bronhopulmonar și cancerul la sân principală cauză de deces prin cancer în România

În România în ceea ce privește incidența cancerului, în 2018 s-au înregistrat peste 80.000 de noi cazuri, iar cancerul la bronhopulmonar a fost cel mai frecvent diagnosticat, urmat de cancerul la sân și cel de prostată.

Prevalența cancerului în România, conform acelorași studii arată că în ultimii 5 ani mai mult de 200.000 de persoane trăiesc cu această boală.

Peste 50% dintre bărbații nou diagnosticați cu cancer în 2018 au cancer bronhopulmonar și peste 50% dintre femeile nou diagnosticate cu cancer în același an suferă de cancer la sân.

Tot în 2018, în ceea ce privește mortalitatea, cancerul bronhopulmonar a produs cele mai multe decese în rândul pacienților cu cancer, urmat de cancerul la sân și cel de prostată.

Conferința „Accesul pacienților la radioterapie în regiunea Sud-Muntenia”, desfășurată în 30 ianuarie 2019, la Pitești, și-a propus să aducă în prim-plan provocările pacienților cu cancer, în particular din regiunea Sud-Muntenia și Oltenia, care au indicație pentru radioterapie. De asemenea, discuțiile au vizat și potențiale soluții care ar putea facilita accesul pacienților la această procedură terapeutică, fără întârzieri.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul în care în 4 februarie, la nivel internațional se marchează Ziua Mondială de luptă împotrivă Cancerului, o inițiativă menită să atragă atenția asupra necesității implicării fiecăruia dintre noi – de la autorități, medici, oameni de știință, societate civilă, la pacienți, familii și prieteni ai pacienților cu cancer, a societății per ansamblu, în combaterea cancerului.

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Neuropatia diabetică, principala cauză a disfuncțiilor erectile la bărbații cu diabet zaharat

Între 20 și 67.4% dintre bărbații cu diabet dezvoltă disfuncție erectilă, față de 16% , media din populația generală Neuropatia diabetică este una dintre complicațiile cel mai des întâlnite […]

APMGR solicită autorităţilor convocarea de urgenţă a grupului de lucru pentru taxa clawback

Introducerea calculului diferenţiat pentru taxa clawback  repezintă singura soluţie pentru a opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă Asociația Producătorilor de Medicamente Generice  (APMGR) solicită autorităţilor convocarea de urgenţă […]

Conferința Regională “ Recuperare și fizioterapie, axate pe patologie”

Într-o perioadă cu multe provocări în sistemul medical, este poate mai important ca niciodată să știm ce este de făcut în ceea ce privește prevenția și să înțelegem […]

În România se pierd anual peste 570.000 ani potențiali de viață prin deces prematur din cauza cancerului

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului pune accent, anul acesta, pe încurajarea acțiunilor individuale cu impact în reducerea poverii cancerului. În România, anul trecut, conform celui mai recent […]

Recuperarea și fizioterapia, în spital și ambulator, în farmacie și la domiciliu!

Medici de diverse specialități, medici cu specialitatea medicină de familie, fizioterapeuți, kinetoterapeuți, profesori CFM, persoane din rețeaua de medicină școlară sunt așteptați să participe în perioada 28 februarie […]

Colegiul Medicilor susține necesitatea creșterii corecte a veniturilor pentru motivare și responsabilitate în practica medicală

Colegiul Medicilor din România, reprezentant legal al tuturor medicilor indiferent de specialitate, aduce la cunoștința decidenților și opiniei publice că a parcurs toate căile de convingere documentată și […]

Lansarea studiului comparativ privind gradul de conștientizare a importanței datelor cu caracter personal în România și Republica Moldova

Asociaţia Specialiştilor în Confidentialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) şi Asociaţia pentru Protecţia Vieţii Private din Republica Moldova, lansează în premieră un studiu comparativ ce are drept scop evaluarea […]

Studiu statistic privind gradul de conformitate GDPR în sistemul sanitar românesc, lansat la Tîrgu Mureș

Pentru a marca Ziua Europeană a protecției datelor, Asociația SURYAM și Universitatea de Medicină, Farmacie, Stiinte si Tehnologie Tîrgu Mureș – Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate […]

Spitalul SANCONFIND, peste 37.000 de pacienţi în ianuarie-octombrie 2018

În perioada ianuarie – octombrie 2018, peste 37.000 de pacienţi au folosit serviciile medicale oferite de Spitalul SANCONFIND din Câmpina. Având la bază o investiţie care a depășit […]

Noutățile admiterii 2019 la Medicină Militară

Biroul Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Mureș anunță calendarul de admitere la Medicină Militară, pentru anul universitar 2019-2020, la Catedra de Pregătire Medico-Militară (Institutul Medico-Militar București) […]

Adriana Cotel este noul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Prin decizia prim-ministrului publicata azi in Monitorul Oficial, Partea I, nr.81 din 26 Ianuarie 2019, Adriana Cotel a fost numită în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de […]

În 28.02-01.03 2019 va avea loc, la Târgu Jiu, ediția I a conferinței „Recuperare și Fizioterapie, axate pe patologie”

În perioada 28 februarie-1 martie 2019 va avea loc, la Târgu Jiu, prima ediție a conferinței „Recuperare și Fizioterapie, axate pe patologie”, un eveniment interdisciplinar, adresat medicilor, fizioterapeuților, […]

Cancerul de col uterin devine al doilea cancer ce afectează femeile din România, după cel mamar

Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (21-27.01.2019) pune accent, anul acesta, pe importanța screeningului împotriva acestei boli. În România, conform celui mai recent raport al […]

Protejarea exagerata a drepturilor de autor, risc real pentru blocarea Youtube

Articolul 13, în forma scrisă de Parlamentul European, va avea imense consecințe nedorite pentru toți. Articolul 13 afectează sute de mii de locuri de muncă, inclusiv cele ale […]

Înscrieri deschise pentru cea de a VIII-a ediție a Conferinței Internaționale ABA – 12-14 aprilie, la București

Pentru al optulea an la rând, Asociația de Terapie Comportamentală Aplicată (ATCA) și Asociația Help Autism, două dintre cele mai mari organizații din România dedicate recuperării copiilor cu […]

Publicitatea la medicamente, dispozitive medicale, suplimente alimentare și dermatocosmetice va fidezbătută la conferința PRIA Drugs and Medicine Publicity în 6 februarie 2019

Ca la fiecare început de an, PRIAevents, organizează conferința PRIA Drugs and Medicine Publicity, aflată deja la ediția a 4-a, în data de 6 februarie 2019, bucurându-se de […]

Interpretări eronate referitoare la onorarea rețetelor compensate

CNAS precizează că medicamentele cu și fără contribuție personală prescrise de medici în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pot fi ridicate în prezent, la fel ca […]

Guvernul înființează o agenție de informatizare a sănătății, în coordonarea Ministerului Sănătății

Conform Ro Health Review – www.rohealthreview.ro, una dintre prioritățile declarate de România în domeniul sănătății, pentru mandatul de la președinția Consiliului Uniunii Europene, este tocmai eHealth, Ministerul Sănătății […]

Farmacia nu este un cos de gunoi !

Conform articolului Dnei Sef. Lucr. Dr. Daniela Felecan, colectarea medicamentelor neutilizate sau expirate de la populatie este mai intai de toate o problema de sanatate publica, medicamentul fiind un […]

Reamintire legată de valabilitatea cardurilor naționale de sănătate

CNAS reamintește că valabilitatea cardurilor naționale de sănătate a fost prelungită de la 5 la 7 ani. Acest lucru înseamnă că asigurații pot folosi la toți furnizorii de […]