GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Rezidenti

Vizualizari: 29764

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, în 2018 în România este dificil de realizat o analiză la nivel practic a felului în care este respectată obligația de asigurare a confidențialității actului medical de către personalul din spitalele și farmaciile din România.

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, a personalului medical pentru divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Acest lucru a dat de gândit mai multor cadre medicale și chiar a creat panică, în prima zi de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, respectiv 25 mai 2018, fiind observat un adevărat “bombardament de consimțăminte” aplicat pacienților din dorința de a obține garanția legalității prelucrării datelor, chiar dacă aceștia o aveau deja prin temeiul legal al profesiei.

Sondajele publicate de instituțiile media din România au pus in evidență faptul că cea mai mare parte din consumatorii români își doresc să citească sau să urmărească la televizor emisiuni despre persoane aflate în situații tragice, astfel că există o tendință tot mai evidentă a instituțiilor de media de a promova articole cu subiecte medicale considerate senzaționale, cu referiri la accidente cu victime, cazuri de malpraxis, tentative de sinucidere, agresivitate și consum de alcool.

Acest lucru pune presiune pe specialiștii din domeniul sanitar și chiar pe pacienții care au fost internați în același salon cu persoana vizată de presă, care ignoră de multe ori faptul că confidențialitatea reprezintă mai mult decât un principiu, este un instrument de protecție a vieții private și secretul medical este o condiție de bază a relației dintre profesionistul din domeniul sanitar și pacient, care garantează acest echilibru între conștiința profesională și încrederea acordată de pacient.

În România confidențialitatea este reglementată printr-un pachet complex de reglementări legale și coduri deontologice și de etică. Cu toate acestea, constat că există probleme serioase privind respectarea drepturilor pacienților atât din partea personalului din mediul sanitar, cât și din partea jurnaliștilor. Sub pretextul interesului public este încălcat principiul confidențialității, fiind publicate date care duc la indentificarea persoanei, care reprezintă o intruziune în viața acestora și nu poate fi justificată.

În acest context, intrarea în vigoare la data de 25 Mai 2018 a Regulamentului (UE) 2016/679 pare că este o soluție pentru reechilibrarea acestei situații printr-o “conformare forțată” a operatorilor de date, datorită introducerii unor amenzi record la nivel internațional.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru obținerea conformitații față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din domeniul sanitar românesc, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea Responsabililor privind protecția datelor.

O alta problemă cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa educației populației și a personalului de specialitate, în egală măsură, în ceea ce privește conștientizarea importaței datelor cu caracter personal care poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

În demersul de a identifica profilul pacientului român, reținem faptul că acesta are un acces mărit la tehnologie, o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (informații medicale denumite generic “Dr.Google”) și de pe rețelele de socializare, fiind un utilizator frecvent al internetului, cu un grad redus de conștientizare asupra riscurilor și importanței datelor cu caracter personal, dar cu un puternic simț de proprietate asupra lor.

Analizând din această perspectivă, pacientul în sine devine o provocare pentru întreg sistemul sanitar românesc, mai ales în contextul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, prin care se redefinesc drepturile pacientului ( “Dreptul la acces”, “Dreptul la ștergere”, “ Dreptul la rectificare”) întreg corpul profesional sanitar se va confrunta cu solicitări nejustificate, insuficient documentate sau pur și simplu emise din curiozitate, privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate asupra informațiilor medicale înregistrate în documentele medicale care sunt consumatoare de timp și pot duce astfel la scăderea calității actului medical prin redirecționarea resurselor pentru a răspunde acestor solicitări și noi obligații legale.

Prin analiza breșelor de securitate din domeniul sanitar, anterior datei de 25 Mai 2018, și prin dezvoltarea unor analize de risc cu proceduri concrete și planuri de evitare a reapariției acestor situații putem obține o apropiere de principiile și cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, concluzionând totodată că o conformitate totală este o utopie.

Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea actului medical în sistemul sanitar românesc rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și în lipsa unor repere unitare privind implementarea GDPR.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Eliminați “Consimțământul GDPR” al pacientului pentru serviciile medicale

Rezidenti

Vizualizari: 5085

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La nivelul unităților din sistemul sanitar nu este nevoie de obținerea unui consimțământ GDPR, semnat de pacient, prin care acesta este de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Conform Regulamentului European pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, consimțământul GDPR este doar una din modalitățile de a asigura legalitatea prelucrării, în domeniul sanitar existând deja alte prevederi care justifică legalitatea activității de prelucrare. Este important a nu se confunda cu consimțământul medical informat, de asemenea reglementat legal, care are un cu totul alt scop. Unitatea medicală poate asigura transparența prelucrării datelor prin afișe, pictograme sau ghiduri la care pacientul să poată avea acces ușor. Acestea sunt o parte dintre concluziile care au rezultat la finalul primei ediții a Conferinței Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în Domeniul Sanitar, care a avut loc la Poiana Brașov în data de 11 octombrie 2018. În urma dezbaterilor s-a ajuns la concluzia că este nevoie încă de multă educație în rândul personalului din sistemul sanitar, privind respectarea Regulamentului European pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Conferința Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost organizată ca un eveniment satelit al celei de-a cincea ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, ce a avut loc în perioada 11-14 octombrie 2018, la Poiana Brașov.

La conferință au fost prezenți responsabili cu protecția datelor din peste 100 de spitale din România, case de asigurări de sănătate, clinici, lanțuri de farmacii. Conferința a fost una interactivă, cei 22 de speakeri din țară și străinătate, prin prezentări și trei workshop-uri, aducând noutăți din domeniul protecției datelor cu caracter personal, într-un interval de 10 ore, evenimentul fiind transmis live pe internet, unde a avut într-o singură zi peste 15.000 de vizualizări.

”Este o mare diferență între consimțământul luat de medici în relația cu pacienții și consimțământul cerut de Regulamentul 679/2016. Nu este nevoie ca în instituțiile sanitare să se ia consimțământul cerut de GDPR pentru realizarea serviciilor medicale. Așa cum ne-am obișnuit până acum, în relația cu pacientul, se ia doar consimțământul medical informat. (…) Consimțământul pe GDPR nu a fost introdus special pentru sistemul sanitar sau pentru a fi folosit în relația medic-pacient sau farmacist-pacient. Acest tip de consimțămînt este util în alte tipuri de activități, cum ar fi cele de marketing. Managerii unităților medicale trebuie să renunțe la acest formular de consimțământ GDPR și să introducă o informare a pacientului. Pot să demonstrez și altfel că am informat persoana vizată, pot să am un afiș, un ghid, să postez informația pe site, sunt alte modalități neintruzive pentru pacient prin care poate fi informat”, a explicat Cristiana Deca, vicepreședintele Asociației Naționale în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD).

”Obținerea unui consimțământ la internarea în spital prin solicitarea ”vă rog semnați aici, aici și aici” nu este o conformare GDPR, este o rezolvare formală prin care am crescut birocrația, am creat formulare noi ca să ne asigurăm în cazul în care pacientul ne dă în judecată. Dar avantajul va fi de partea pacientului pentru că el va spune ”nu am fost informat corect, consimțământul nu este conform GDPR, nu a fost obținut în mod real, nu am fost informat în prealabil”. Un consimțământ pentru a fi valabil conform GDPR trebuie să îndeplinească mult mai multe condiții decât semnatura pacientului. Consimțământul GDPR a devenit un concept care în medicină sperie un medic”, a adăugat Marius Dumitrescu, președintele ASCPD.

Specialiștii în protecția datelor au explicat și faptul că, prin obținerea unui consimțământ GDPR nu doar că a crescut birocrația, dar apare încă o dată personală ce trebuie prelucrată, respectiv semnătura.

Rezultatele Conferinței au fost comunicate și atutorităților și managerilor de spitale în cadrul CNFMS 2018, fiind subliniat faptul că spitalele au nevoie de echipe care să colaboreze pentru complianța GDPR, că este nevoie să existe un responsabil pentru protecția datelor, iar managerul unității medicale trebuie să înțeleagă că responsabilitatea rămâne a lui chiar dacă a numit un DPO, deoarece numirea unui DPO nu este o ”delegare de putere”, acesta este mai degrabă un “evaluator care are nevoie de o echipă cu care să colaboreze pe procesul de complianță”.

”Toate instituțiile publice sunt obligate să aibă acest om în echipă, responsabilul cu protecția datelor și el nu poate fi managerul IT, managerul de resurse umane, juristul sau altcineva mutat dintr-o funcție în alta, pentru că de cele mai multe ori este în incompatibilitate. (…) Nu este neapărat nevoie de investiții financiare mari ca să incerci să obții complianța. Un prim pas vizează sensibilizarea și conștientizare în rândul managerilor a importanței GDPR, apoi în rândul echipei de implementare GDPR și nu în ultimul rând restul angajații trebuie instruiți și educați privind modul de gestiune al datelor personale la care au acces”, a precizat Cristiana Deca.

Educația personalului medical este o altă direcție important și obligatorie conform Regulamentului (UE) 2016/679. ”Toți participanții la Conferință au adus la lumină nevoia de educație a personalului medical, acesta fost focusul general. Personalul medical pe langa activitatea medicala pe care o desfășoară va trebui să înțeleagă că de acum pacientii au noi drepturi legate de datele lor și că ei sunt podul de legatura între pacient și responsabilul cu protecția datelor. Să știi că trebuie să îți anunți DPO-ul când un pacient solicită ștergerea datelor presuspune din start că personalul medical să dețină un nivel de educație minim in aceasta zona”, a punctat și Cristian Deca, vicepreședinte al ASCPD

În prezent pacienții au un grad scăzut de conștientizare a importanței datelor cu caracter personal, existând posibilitatea ca peste un an sau doi să apară o serie de litigii. Și în prezent există breșe de securitate pe care responsabilii cu protecția datelor din spitale trebuie să le evalueze și să le raporteze către ANSPDCP, iar managerii de spitale să implementeze măsuri care să elimine posibilitate reapariției. Un exemplu de breșă, oferit de specialiștii în protecția datelor este accesul camerelor de filmat ale presei în spitale, filmarea pacienților internați fiind o încălcare a drepturilor la viața privată.

Sfaturi legate de protecția datelor cu caracter personal au fost oferite la CNFMS 2018 și conducerii spitalelor de psihiatrie din țară, participanți la un workshop organizat în cadrul evenimentului. ”Am discutat aspecte care țin de specificul domeniului psihiatriei, am vorbit despre internări fără consimțământul pacientului, nevoluntare. Am subliniat că nu este nevoie de consimțământ, mai ales în domeniul psihiatriei este dificil să obții consimțământ de la o persoană fără discernământ. S-a discutat și despre justificarea unor măsuri intruzive, filmarea unui pat de spital de exemplu, pentru a preîntâmpina rănirea pacientului. Am vorbit despre utilizarea unor instrumente precum accesul biometric într-o încăpere, monitorizarea accesului într-un spital de psihiatrie, fiind foarte important cine intră, dar mai ales cine părăsește insituția, despre metode de securitate în general. Rezolvarea formală a acestei complianțe de GDPR a fost constatată și în spitalele de psihiatrie, am observat spitale în subordinea Consiliilor Județene care și-au angajat persoană full time DPO și am observat spitale foarte mari care nu au reușit să angajeze o persoană și au făcut cumul de funcții în incompatibilitate”, a explicat Marius Dumitrescu.

În cadrul CNFMS, conducerea Asociației Naționale în Confidențialitate și Protecția Datelor a lansat un proiect de cercetare în rândul unităților sanitare din România. Este vorba despre un studiu realizat prin tehnica chestionarului elaborat în parteneriat cu Centrul pentru Protectia Datelor din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Tîrgu-Mureș și Safetech Innovations.

”Participanții la acest studiu vor oferi informația către experții noștri privind anumite elemente pe care le-au implementat deja, vom evalua statistic ce înseamnă acest grad de conformare, dar nu printr-un procent. Sunt trei direcții de analiză: partea organizatorică, partea tehnică și securitate. Vom evalua aceste trei categorii pentru fiecare spital/clinică/farmacie. Cei care vor lua parte la studiu vor primi înapoi un plan de riscuri GDPR și recomandările din partea specaliștilor noștri. Datele statistice și concluziile acestui studiu, dorim să le comunicăm autorităților române, respectiv autoritățile europene. Urmează să reluăm acest studiu la interval de 12 luni și să monitorizăm modul în care domeniul sanitar din România reușește să obțină conformitate. În acest moment putem înainta doar opinii, deoarece suntem într-un stadiu incipient de implementare, întreaga Europă este la fel, domeniul sanitar fiind puternic afectat”, a conchis președintele ASCPD.

Prima ediție a Conferinței Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în domeniul sanitar a fost organizată de Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) în parteneriat cu ISPOR România, Camera Deputaților – Comisia pentru Sănătate și Familie, Societatea Română de Farmacoeconomie, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologe Tîrgu-Mureș – Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management și Centrul Pentru Protecția Datelor, Autoritatea Națională de Management a Calității în Sănătate, Universitatea Sapientia din Tîrgu-Mureș și Asociația SURYAM, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de Health Events.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Proiect derulat de CNAS pentru dezvoltarea de instrumente moderne de analiză a datelor colectate în platforma informatică a asigurărilor de sănătate

Planificarea strategică, creșterea calității serviciilor publice, dar și reducerea birocrației și simplificarea procedurilor în relația cu asigurații și furnizorii de servicii medicale reprezintă obiectivele unui proiect derulat de […]

Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice sprijină educația profesională a tinerilor medici diabetologi

20 de burse SRDNBM de participare la EASD 2018 oferite tinerilor medici diabetologi –  20 de tineri medici diabetologi, membrii ai Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli […]

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) își începe activitatea în România

S-a înființat Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD), creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea […]

Prioritățile României în domeniul sanitar în perioada asigurării președinției Consiliului UE

Accesul pacienților la medicamente, rezistența microbiană, imunizarea reprezintă priorități din domeniul sanitar, aflate pe agenda României, priorități pe care țara noastră le va avea la momentul preluării președinției […]

Manifestare științifică de excepție în domeniul patologiei pediatrice, la UMF Tîrgu Mureș

Universitatea de Medicină și Farmacie, împreună cu Clinica Pediatrie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență, organizează, în perioada 13 – 15 septembrie 2018, la Facultatea de Farmacie […]

Prima conferință internațională de medicină personalizată, la UMF Tîrgu Mureș

Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș va organiza, în perioada 12 – 13 decembrie 2018, prima conferință internațională din Sud-Estul Europei de medicină personalizată „First International Conference […]

Noi opțiuni terapeutice pentru pacienții cu cancer bronhopulmonar avansat din România

Organizată pentru al IV-lea an consecutiv, Conferința Regională de Cancer Bronhopulmonar a reunit între 7 și 8 septembrie la Craiova profesioniști din țara și din străinătate din specialități […]

Ministrul Sănătății consideră că România este pregătită pentru preluarea președinției Consiliului Europei pe domeniul Sănătății

Reglementarea și furnizarea de medicamente autorizate centralizat la nivelul UE, investițiile în infrastructura digitală de sănătate sunt teme de importanță majoră pentru România ce sunt discutate în cadrul […]

Rezultatele unui proiect de cercetare privind îmbunătățirea educației pediatrice, derulat în cinci țări europene, prezentate la Tîrgu-Mureș

Rezultatele unui proiect de cercetare, privind îmbunătățirea educației pediatrice, derulat în cinci țări europene: România, Ungaria, Italia, Spania și Germania, vor fi prezentate în cadrul manifestării științifice „Abilități […]

Vaccinul gripal, disponibil din 15 septembrie

Un milion de doze de vaccin gripal vor fi utilizate pentru imunizarea populației la risc în cadrul campaniei gratuite de vaccinare antigripală a Ministerului Sănătății. În baza unui […]

Prima conferință internațională de medicină personalizată, la UMF Tîrgu Mureș

Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș va organiza, în perioada 12 – 13 decembrie 2018, prima conferință internațională din Sud-Estul Europei de medicină personalizată „First International […]

Tratarea rănilor deschise cu Flamozil

Flamozil este un gel hidrocoloidal ce nu conţine parabeni şi este indicat în tratarea rănilor acute sau cronice, umede sau uscate, deschise sau închise. Flamozil facilitează vindecarea rănii […]

Asociația de Podiatrie susține recunoașterea profesiei de podiatru în România

Diabetul zaharat este afecțiunea care poate conduce la complicații medicale grave, precum neuropatia diabetică și piciorul diabetic. Pentru a reduce riscul apariției complicațiilor, medicii diabetologi susțin importanța controlului […]

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre: șase produse noi lansate şi sprijinirea sistemului de sănătate din România GSK România şi-a reîntărit angajamentul de a identifica, […]

Pacienta cu “aorta de portelan”, tratata minim invaziv prin procedura TAVI Transapical

Anual mii de pacienti romani sunt diagnosticati cu stenoza aortica, o afectiune degenerativa severa a inimii, pentru care tratamentul uzual recomandat este interventia pe cord deschis. Unii pacienti […]

2017: Sănătatea românească în cifre

Conform unei analize facute de Institutul National de Statistică, în anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60 mii unităţi sanitare (49 mii de […]

Durata de valabilitate a cardului național de sănătate se prelungește la 7 ani

Astăzi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se prelungește de la 5 la 7 ani termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data […]

Un pacient diagnosticat cu o formă severă de tumoră cerebrală a fost operat minim – invaziv

Un pacient in varsta de 66 de ani a fost operat cu succes pe creier de o echipa neurochirurgicala a Spitalului Clinic Sanador, printr-o interventie minim-invaziva realizata cu […]

Ceremonia de acreditare internațională a Centrului de Simulare și Abilități Practice al UMF Tîrgu Mureș

Centrul de Simulare și Abilități Practice din cadrul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Tîrgu Mureș a fost acreditat de către Societatea Europeană de Simulare în Domeniul Medicinei […]

Prima combinație injectabilă a două clase de medicamente antidiabetice disponibilă acum în România

Sanofi, lider pe piața locală de diabet, anunță disponibilitatea în România a tratamentului inovator SULIQUA, prima combinație titrabilă cu raport fix de insulină glargin 100 unități/ml și lixisenatidă, […]