Desființarea comisiilor de specialitate de la nivelul Caselor de asigurări de sănătate, începând cu luna martie, a condus la tratamente întrerupte sau altele deloc inițiate, potrivit Alianței Pacienților Cronici din România (APCR). Problemele au fost semnalate în cadrul dezbaterii publice ”Implicații legale ale prescrierii de medicamente în România: de la răspunderea personală la impactul asupra pacienților!”, organizat de Alianța Pacienților Cronici în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României și Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților pe data de 6 iunie.
Prescripțiile pentru pacienții cronici, cu 20% mai puține
Conducerea APCR a arătat că, deși a susținut demersul privind eliminarea comisiilor de specialitate care aprobau tratamentele scumpe pentru o serie de afecțiuni cronice grave, aspect ce părea să aducă normalitate și să confere medicilor prescriptori puterea de a decide cel mai potrivit tratament pentru pacienții lor, din semnalele pacienților se pare că unele tratamente au fost întrerupte, altele deloc inițiate, iar la o analiză preliminară, realizată de APCR, prescripțiile pentru bolnavii cronici au scăzut cu aproximativ 20%, începând cu luna martie.
Potrivit președintelui Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Rozalina Lepădatu, există dosare medicale blocate la programul de fibroză pulmonară idiopatică, la programul de trombocitopenie pacienții reclamă că nu sunt incluși în tratament, iar medicii susțin că nu sunt fonduri.
Dr. Oana Costan de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate a explicat că, pentru programul de fibroză pulmonară idiopatică există protocol, CNAS a solicitat Ministerului Sănătății un cost mediu, dar ”Ministerul Sănătății nu a putut să trimită la timp numărul de bolnavi-de foarte curând am aflat că sunt în jur de 80 de pacienți, urmează să vină finanțarea pe acest program. (...) Pe boli rare bugetul a crescut mult. Au intrat multe molecule noi (Neuropatia optică ereditară Leber, etc.) au fost înregistrate către ANMDM, finanțare există – cum apare un bolnav nou, se face un referat la nivel de CNAS si se aproăa tratamentul. Bolnavul cu trombocitopenie trebuie să se încadreze în protocolul CNAS. (...) Am observat Case Județene de Asigurări de Sănătate care funcționează bine și altele nu funcționează corespunzător. Sunt alocate fonduri, în funcție de solicitările de la spitale – CJAS-uri – pe trimestre, cu fundamentare. Casa Națională de Asigurări de Sănătate cere Caselor Județene de Asigurări de Sănătate de 3 ori pe an fundamentările reale, apoi CNAS trimite finanțările în teritoriu”.
Problema prescrierii a fost ridicată și de Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice. ”Prescrierea medicamentelor pentru hepatite a devenit o problemă – medicii se tem să prescrie tratament pentru lungă durată, din cauza Curții de Conturi, acestora fiindu-le teamă să nu li se inpute contravaloarea medicamentelor”.
Conf. Dr. Sorin Paveliu a venit cu o soluție pentru o parte dintre problemele ridicate. Nu vă focalizați pe registru, focalizați-vă pe SIUI, fișa pacientului, cereți ca medicii să fie obligați să completeze fișa pacientului în SIUI, există bază de date solidă. FO – dosar electronic – în acest fel ne creem un registru complet. Acces pentru asociații la SIUI – transparență. Avem un buget enorm, din bugetul consolidat al statutului – una din soluții ar fi creșterea numărului de controlori din CNAS. Curtea de Conturi constată, apoi vine CNAS, având în vedere constatarea, acționează medicul în instanță. Aplicarea recomandării este obtuză”.
În cadrul dezbaterii s-au ridicat și probleme legate de faptul că în ultima perioadă deși au fost allocate fonduri mari pe programul de hemofilie, există o neconcordanță deoarece fondurile nu sunt cheltuite ”casele dau vina pe spitale, spitalele pe pacienți – noi hemofilicii avem acces la tratament doar parțial. A doua problemă – ca și în cazul copiilor cu sindrom down, nu se știe numărul, așa și în hemofilie – nu există un registru – prescrierea / stabilirea bugetului se face în funcție de număr. Registrul intră în evidența Ministerului Sănătății”, susține Marius Tănase, reprezentantul pacienților cu hemofilie.
”CNAS strânge de la CJAS-uri numele pacienților. Protocolul pe hemofilie se aplică 100%, fondurile sunt de 3 ori mai mari. CNAS nu se poate amesteca în prescrierea medicamentelor, este responsabilitatatea strict a medicului. CNAS încearcă să aibă o legătură foarte strânsă cu medicii prescriptori. CNAS decontează absolut tot”, a precizat dr. Oana Costan.
Soluții pentru rezolvarea problemelor
Pentru rezolvarea problemelor ridicate, președintele APCR a enumerate o serie de elemente necesare să fie implementate, respectiv este nevoie de comisii la nivel local, de spital, pentru a oferi acel confort medicului curant, în precsriere, întărirea controalelor la Ministerul Sănătății și CNAS, instruirea medicilor prescriptori privind problema accesului la tratament de la momentul desființării comisiilor din CNAS, întâlniri la nivel de CJAS- deblocarea accesului la precsrieri, soluții pentru ca banii alocați pe hemofilie să fie cheltuiți și pe medicamente, să fie căutate soluții, în teritoriu, la problemele cu care se confruntă pacienții cronici, reglementarea urgent a continuității aprovizionării cu medicamente.
Hartă a excelenței medicale din România
Pentru a avea o imagine completă asupra a ceea ce se întâmplă la nivel național, APCR a lansat campania intitulată ”Ați fost tratați corect?”, prin care pacienții vor fi îndemnați să trimită feedback Alianței cum au fost tratați în spitale, prin intermediul unor ”infochioșcuri”, ce vor fi amplasate în unitățile sanitare. Prin acest demers se dorește crearea unei hărți a excelenței medicale din România.
Totodată, a fost demarat programul ”Medarp” prin care, prin farmaciile care și-au însușit această platformă gratuită, se urmărește circuitul medicamentului în România și exportul paralel care pune în dificultate pacientul din România. Nu în ultimul rând, în puțin timp APCR va prezenta rezultatul unor investigații ale jurnaliștilor din Germania care au concluzionat că 90% din importurile paralele de medicamente din Germania provin din România.
