Lansarea raportului The Economist Intelligence Unit: “Modele Europene: Opțiuni pentru finanțarea sănătății și medicamentelor inovatoare în România”

Management

Vizualizari: 2031

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

A fost lansat noul raport The Economist Intelligence Unit: ”Modele Europene: Opțiuni pentru finanțarea sănătății și medicamentelor inovatoare în România”, în cadrul dezbaterii speciale ”RESURSE PENTRU SĂNĂTATE”, ce a reunit numeroși reprezentanți din domeniul sănătății. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului, sub auspiciile Comisiilor de sănătate din Camera Deputaților și Senat.

Raportul, dezvoltat la solicitarea Local American Working Group (LAWG), realizează o prezentare generală a diferitelor modele de finanțare ale sistemelor de sănătate din 12 state membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania și Marea Britanie.

Analiza are ca obiectiv evidențierea diferențelor și asemănărilor în ceea ce privește tendințele finanțării sistemelor de sănătate și abordările politice specifice acestor țări, pentru a identifica cele mai bune practici și pentru a sprijini eforturile României de a-și îmbunătăți propriul sistem de sănătate.

La fel ca și România, majoritatea țărilor europene se confruntă cu costuri tot mai mari ale gestionării sistemelor de sănătate datorită unei combinații de factori, precum îmbătrânirea populației, reducerea populației active, creșterea prevalenței bolilor cronice, precum și disponibilitatea unor tehnologii avansate și din ce în ce mai eficiente în domeniul sănătății, a căror dezvoltare este costisitoare.

Indiferent de modelul ales, sistemele de sănătate din toate țările Europei se bazează pe aceleași principii generoase – acces universal, echitabil și solidar – dar se află în permanentă competiție pentru resursele financiare limitate. Iar România nu face excepție. LAWG a solicitat liderului mondial în cercetare și analiză, The Economist Intelligence Unit, efectuarea acestui studiu la nivel european, care, sperăm noi, va reuși să genereze soluții realiste de finanțare a sănătății și a medicamentelor inovatoare în România.” a declarat Președintele LAWG, Attila Fejer.

Reprezentantul The Economist Intelligence Unit, Ana Nicholls, Director of Industry Publishing, a adăugat:  “România a dezvoltat în ultimii ani o serie de reforme promițătoare ale sistemului său de sănătate, însă asigurarea finanțării pentru o mai bună îngrijire, disponibilă tuturor, este încă un subiect de actualitate. Acest raport riguros reunește propuneri bazate pe experiența altor țări europene, inclusiv modalități de a utiliza fonduri private în complementaritate cu sistemul public, precum și mecanisme care ar putea îmbunătăți accesul la medicamente. Sperăm ca această cercetare să devină o contribuție valoroasă la dezbaterea și dezvoltarea politicilor publice.

Dintre recomandările raportului The Economist:

Finanțarea sistemului de sănătate

  • Există o legătură directă între investițiile în sistemul de sănătate, productivitatea populației și creșterea economică a țării. O astfel de viziune schimbă concepția de la ”banii pentru sănătate reprezintă un cost” către ” banii pentru sănătate reprezintă o investiție”.
  • Pe lângă aspectul eficientizării fondurilor existente, România trebuie să ia în considerare și valorificarea tuturor celor patru surse de finanțare: asigurări obligatorii de sănătate, asigurări voluntare de sănătate, fonduri de la guvern și sume plătite direct de pacienți.
  • În vederea stabilirii bugetului anual pentru sănătate, este important să fie luat în considerare un pachet cuprinzător de asistență medicală care să răspundă nevoii pacienților, alături de obiective pe termen lung pentru sistemul de sănătate. Astfel de obiective ar putea include un angajament de a crește sumele plătite pentru sănătate din fonduri guvernamentale ca procent din PIB, până la 7%, media pentru alte noi state membre ale UE.
  • Finanțarea sistemului de sănătate se bazează în mod deosebit pe contribuțiile unui grup relativ mic de persoane. Având în vedere trendurile demografice, sunt necesari pași în direcția îmbunătățirii sustenabilității sistemului de sănătate pe termen mediu și lung.
  • Ca majoritatea sistemelor de sănătate din Europa, cel din România se bazează pe finanțarea publică. Menținerea accesului universal la sistemul public de sănătate este importantă, însă există argumente pentru ca România să își extindă și sistemul de asigurări voluntare de sănătate într-un mod complementar față de sistemul public, după modelul altor state, precum Franța.

Finanțarea medicamentelor inovatoare

  • În multe cazuri, medicamentele inovatoare oferă o oportunitate nu numai de a îmbunătăți rezultatele pacientului, ci și de a reduce costurile viitoare cu asistența medicală. De aceea, mai multe țări au introdus mecanisme specifice pentru a facilita accesul la medicamente inovatoare și au înființat fonduri speciale, precum Fondul pentru medicamente inovatoare din Italia sau Fondul pentru medicamente pentru tratarea cancerului, din Marea Britanie.
  • Accesul la asistență medicală și tratament în România este uneori îngreunat de bariere administrative. Raportul evidențiază faptul că alte țări din UE oferă modele de bună practică în privința reducerii acestor bariere și programe de acces rapid la tratamente inovatoare.

Raportul The Economist demonstrează încă o dată faptul că realizarea unei finanțări sustenabile  a sistemului românesc de sănătate reprezintă o provocare actuală și complexă. Având în vedere aceste aspecte, sunt necesare eforturile conjugate și imediate ale tuturor reprezentanților din sistem.

Acesta este motivul pentru care, tot astăzi, urmare a dezbaterii Raportului EIU, Local American Working Group, împreună cu Comisiile de Sănătate din Camera Deputaților și Senat, au lansat platforma de dialog și cooperare ”RESURSE PENTRU SĂNĂTATE”.

Obiectivul Grupului de Lucru “RESURSE PENTRU SĂNĂTATE” este să identifice, împreună cu toți factorii implicați în sistemul de sănătate, soluții pentru creșterea finanțării sistemului de sănătate, cât mai aproape de nevoile de acces la îngrijirile de sănătate ale tuturor categoriilor de pacienți si pentru crearea unui fond de “Inovație în sănătate”, care să pună la dispoziţia pacienţilor cele mai noi terapii, soluții de biotehnologie cu eficienţă ridicată şi abordări ale medicinei personalizate, așa cum prevede și Programul de Guvernare.

Local American Working Group (LAWG) reunește companiile farmaceutice lidere la nivel mondial în domeniul cercetării și biotehnologiei, care își dedică activitatea dezvoltării medicamentelor inovatoare, cu scopul de a oferi pacienților o viață mai sănătoasă, mai lungă și mai productivă. LAWG a fost înființat în România în 2010, cu sprijinul organizației Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) și reprezintă 14 companii: AbbVie, Amgen, AstraZeneca, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Janssen – companie farmaceutică a Johnson & Johnson, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Pfizer, Roche, Sanofi și UCB.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Primul din cele 8 spitale regionale a fost prezentat la Iași

Management

Vizualizari: 1218

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Sorina Pintea, ministrul Sănătății și Cristian Grasu, secretar de stat s - au aflat astazi, la Iași, la prezentarea modelului arhitectural al Spitalului Regional care va fi construit aici.

Prezentarea a fost realizată de către consultanții Băncii Europene de Investiții (BEI), care sunt partenerii MS si ai autorităților locale pentru realizarea acestui proiect.

"Este un moment istoric in acest an foarte important, anul centenar. Spitalul Regional din Iași va fi construit. Exista finanțare si un proiect avansat. In Programul de Guvernare este asumata constructia a 8 spitale regionale la Timisoara, Târgu-Mureș, Constanta, Braila-Galati, Brasov, Cluj, Craiova, Iasi. Proiectele spitalelor regionale Cluj, Craiova, Iasi se afla intr-o faza avansata de pregatire", a spus ministrul Pintea.

Din anul 2017, Ministerul Sanatatii beneficiaza de asistenta tehnica de la BEI pentru elaborarea documentaţiei studiilor de fezabilitate, depunerea Aplicatiilor de finantare si lansarea procedurilor de licitaţie pentru finalizarea investiţiilor aferente celor trei spitale regionale.

De curand (iunie 2018) a fost aprobata in Ministerul Sanatatii o structura specifica pentru implementarea si monitorizarea proiectelor spitalelor regionale (UIMP).

Spitalul din Iași va fi un spital regional care va funcționa ca un spital de urgență de nivel înalt, oferind servicii de îngrijire a sănătății de înaltă complexitate, cu servicii integrate de ambulatoriu, inclusiv tehnologii avansate de diagnostic și tratament, pentru întreaga regiune.

"Ne aflam in faza in care consultantul BEI prezinta proiectul Studiului de Fezabilitate pentru Iasi. Documentul cuprinde Analiza cererilor si optiunile propuse, Planurile functionale detaliate, analiza cost beneficiu, modelul operational, in conformitate cu soliciarile Ministerului Sanatatii si cu cele mai bune practici internationale pentru proiecte de acest fel", a mai spus ministrul Sănătății.

Spitalul Regional din Iași va avea o suprafață de aproximativ 120 000 mp si un cost estimativ de 321 milioane de euro (fără TVA). Conform, proiectelor prezentate de consultanți, spitalul regional din Iași va fi finalizat peste 5 ani, in 2023.

Spitalul Regional de Urgență Iasi va prelua rolul Spitalului de Urgență Județean Iași, Sf. Spiridon si, în conformitate cu Master Planul regional, va include si servicii noi, in prezent furnizate de catre alte spitale (pneumonologie chirurgie pediatrica, O-G și neonatologie, neurologie).

Spitalul Regional va fi organizat, in premiera, pe centre de servicii sj va utiliza tehnologii medicale avansate. Structura optimizata a Spitalului Regional, in general, se bazeaza pe managementul interdisciplinar al paturilor, pe separarea pacienților programați de cei de urgență si cei neprogramați.

Avantajul organizării pe centre de servicii va fi:
• utilizarea flexibilă a capacităților patului;
• schimbul de cunoștințe structurat în beneficiul pacientului;
• utilizarea eficientă a resurselor;
• calitate recunoscută pentru partenerii externi și reputație sporită a spitalului;
• management clinic si cercetare.

Spitalul va fi echipat cu aparatura de inalta tehnologie, ce va permite efectuarea de proceduri minim invazive, chiar in cazuri complexe.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Management

Vizualizari: 5750

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, în 2018 în România este dificil de realizat o analiză la nivel practic a felului în care este respectată obligația de asigurare a confidențialității actului medical de către personalul din spitalele și farmaciile din România.

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, a personalului medical pentru divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Acest lucru a dat de gândit mai multor cadre medicale și chiar a creat panică, în prima zi de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, respectiv 25 mai 2018, fiind observat un adevărat “bombardament de consimțăminte” aplicat pacienților din dorința de a obține garanția legalității prelucrării datelor, chiar dacă aceștia o aveau deja prin temeiul legal al profesiei.

Sondajele publicate de instituțiile media din România au pus in evidență faptul că cea mai mare parte din consumatorii români își doresc să citească sau să urmărească la televizor emisiuni despre persoane aflate în situații tragice, astfel că există o tendință tot mai evidentă a instituțiilor de media de a promova articole cu subiecte medicale considerate senzaționale, cu referiri la accidente cu victime, cazuri de malpraxis, tentative de sinucidere, agresivitate și consum de alcool.

Acest lucru pune presiune pe specialiștii din domeniul sanitar și chiar pe pacienții care au fost internați în același salon cu persoana vizată de presă, care ignoră de multe ori faptul că confidențialitatea reprezintă mai mult decât un principiu, este un instrument de protecție a vieții private și secretul medical este o condiție de bază a relației dintre profesionistul din domeniul sanitar și pacient, care garantează acest echilibru între conștiința profesională și încrederea acordată de pacient.

În România confidențialitatea este reglementată printr-un pachet complex de reglementări legale și coduri deontologice și de etică. Cu toate acestea, constat că există probleme serioase privind respectarea drepturilor pacienților atât din partea personalului din mediul sanitar, cât și din partea jurnaliștilor. Sub pretextul interesului public este încălcat principiul confidențialității, fiind publicate date care duc la indentificarea persoanei, care reprezintă o intruziune în viața acestora și nu poate fi justificată.

În acest context, intrarea în vigoare la data de 25 Mai 2018 a Regulamentului (UE) 2016/679 pare că este o soluție pentru reechilibrarea acestei situații printr-o “conformare forțată” a operatorilor de date, datorită introducerii unor amenzi record la nivel internațional.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru obținerea conformitații față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din domeniul sanitar românesc, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea Responsabililor privind protecția datelor.

O alta problemă cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa educației populației și a personalului de specialitate, în egală măsură, în ceea ce privește conștientizarea importaței datelor cu caracter personal care poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

În demersul de a identifica profilul pacientului român, reținem faptul că acesta are un acces mărit la tehnologie, o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (informații medicale denumite generic “Dr.Google”) și de pe rețelele de socializare, fiind un utilizator frecvent al internetului, cu un grad redus de conștientizare asupra riscurilor și importanței datelor cu caracter personal, dar cu un puternic simț de proprietate asupra lor.

Analizând din această perspectivă, pacientul în sine devine o provocare pentru întreg sistemul sanitar românesc, mai ales în contextul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, prin care se redefinesc drepturile pacientului ( “Dreptul la acces”, “Dreptul la ștergere”, “ Dreptul la rectificare”) întreg corpul profesional sanitar se va confrunta cu solicitări nejustificate, insuficient documentate sau pur și simplu emise din curiozitate, privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate asupra informațiilor medicale înregistrate în documentele medicale care sunt consumatoare de timp și pot duce astfel la scăderea calității actului medical prin redirecționarea resurselor pentru a răspunde acestor solicitări și noi obligații legale.

Prin analiza breșelor de securitate din domeniul sanitar, anterior datei de 25 Mai 2018, și prin dezvoltarea unor analize de risc cu proceduri concrete și planuri de evitare a reapariției acestor situații putem obține o apropiere de principiile și cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, concluzionând totodată că o conformitate totală este o utopie.

Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea actului medical în sistemul sanitar românesc rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și în lipsa unor repere unitare privind implementarea GDPR.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Agenția Națională de Transplant are un nou director executiv

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea a semnat Ordinul de numire al dr. Alexandra Anca Mureșan în funcția de director executiv al Agenției Naționale de Transplant. “ Se impune restructurarea Agenției […]

MediWeb – primul sistem informatic destinat gestionării pacienților

MediWeb – primul sistem informatic destinat gestionării pacienților, implementat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, cu sprijinul Fundației Telekom Romania Fundația Telekom Romania a furnizat […]

128 de pătuțuri noi și 10.450 de lenjerii de pat donate maternităților din România, din partea Crucii Roșii Române, P&G și PROFI

Campania ,,Hai să dăruim un nou început pentru un nou-născut”, desfășurată în cadrul parteneriatului dintre Procter&Gamble, PROFI și Crucea Roșie Română, s-a finalizat prin dotarea a 48 de […]

Directorul general Synevo România numit lider pe cinci piețe din Europa de Est

Laurențiu Luca, director general Synevo România, a fost numit Managing Director pentru Europa de Sud Est, poziție din care va coordona activitatea lanțului de laboratoare medicale și centre […]

855 de farmacii independente s-au înrolat in programul Respiro, în primii 2 ani de la lansare

  RESPIRO, unul dintre cele mai dinamice programe de susținere a industriei farmaceutice din România, dezvoltat de A&D Pharma, lider pe piața locală de retail și distribuție de […]

Medicover finalizeaza achizitia Centrului Medical Academica si isi extinde prezenta in capitala cu doua noi clinici

Medicover – unul dintre principalii furnizori de servicii private  medicale și de diagnostic din România a finalizat procesul de achiziție a Centrului Medical Academica. Tranzacția consolidează prezența Medicover […]

Bayer îl numeşte pe Cătălin Radu la conducerea diviziei Pharmaceuticals

Operaţiunile diviziei Bayer Pharmaceuticals din România şi Republica Moldova vor fi coordonate, începând cu luna aceasta, de către Cătălin Radu, care preia astfel atribuţiile de la Dr. Gerhard […]

Încep negocierile pentru noi contracte cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita C

CNAS anunţă începerea procesului de negociere pentru încheierea de noi contracte cost-volum-rezultat pe aria terapeutică  hepatita cronică virală C, pentru un număr total de 13.000 pacienţi eligibili. Noua […]

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre: șase produse noi lansate şi sprijinirea sistemului de sănătate din România GSK România şi-a reîntărit angajamentul de a identifica, […]

Pacienta cu “aorta de portelan”, tratata minim invaziv prin procedura TAVI Transapical

Anual mii de pacienti romani sunt diagnosticati cu stenoza aortica, o afectiune degenerativa severa a inimii, pentru care tratamentul uzual recomandat este interventia pe cord deschis. Unii pacienti […]

Medicover își va muta în primul trimestru al anului 2019 toate birourile în clădirea The Bridge 2

Joi, 28 iunie, 2018 – Medicover, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private și de diagnostic din România a ales proiectul The Bridge 2 pentru […]

2017: Sănătatea românească în cifre

Conform unei analize facute de Institutul National de Statistică, în anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60 mii unităţi sanitare (49 mii de […]

Durata de valabilitate a cardului național de sănătate se prelungește la 7 ani

Astăzi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se prelungește de la 5 la 7 ani termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data […]

Un pacient diagnosticat cu o formă severă de tumoră cerebrală a fost operat minim – invaziv

Un pacient in varsta de 66 de ani a fost operat cu succes pe creier de o echipa neurochirurgicala a Spitalului Clinic Sanador, printr-o interventie minim-invaziva realizata cu […]

Prima combinație injectabilă a două clase de medicamente antidiabetice disponibilă acum în România

Sanofi, lider pe piața locală de diabet, anunță disponibilitatea în România a tratamentului inovator SULIQUA, prima combinație titrabilă cu raport fix de insulină glargin 100 unități/ml și lixisenatidă, […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]

Noua conducere a Asociației Local American Working Group

În cadrul Adunării Generale a Membrilor asociației Local American Working Group – LAWG din luna mai 2018 a fost aleasă noua componență a Consiliului Director, pentru o perioadă […]

Profesiune libera sau persoana vizata?

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special […]

Înființarea a opt centre de transfuzie sanguină, cu puncte de colectare a plasmei, în planul Ministerului Sănătății

Ministerul Sănătății are în vedere înfiinţarea a opt centre regionale de transfuzie sanguină, cu puncte de colectare a plasmei, reabilitarea şi dotarea centrelor judeţene de transfuzie sanguină, dar […]

Prof. dr. Alexandru Rafila, ales membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Adunarea Generală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a aprobat vineri prin vot nominalizarea din partea Regiunii Europene a OMS a prof. dr. Alexandru Rafila drept membru în Comitetul […]