Limbajul de coaching și coduri de comunicare medic – pacient

Medici

Vizualizari: 7836

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Autor

Gabriela Puskas MD, Ph.D. Managing partner Performace Group Business & Career Coach

 

Semnificațiile ascunse ale comunicării medic – pacient

 

Conversația medic-pacient este o artă fără egal, cu reguli și semnificații proprii. Mesajul pacienților este adesea codificat, plin de anxietate, emoții, tensiuni, frustrări, furie, ostilitate uneori chiar agresivitate și presupune o descifrare atentă din partea medicului. Medicii se confruntă zilnic cu pacienți dificili, stiluri și personalități diferite, probleme concrete care fiecare necesită soluții specifice. La nivel individual, impactul psihic al unei boli generează stări emoționale negative, cu efecte nefavorabile asupra evoluției stării de sănătate a pacientului.

Astfel, medicul trebuie să capete o calificare specială ca să devină competent în meșteșugul de a răspunde cerințelor cotidiene ale pacienților. Într-o accepțiune mai largă, pe lângă competența tehnică, medicului îi sunt utile cunoștințe de psihologie și abilități de a identifica tipul de personalitate a pacientului, abilități de comunicare pentru câștigarea încrederii acestuia și la aplicarea unor intervenții de tip suportiv (privind stările anxioase și depresive) precum și modificarea stilului de viață.

Un alt aspect ce merită evidențiat este responsabilitatea actului medical cu accent pe deciziile rapide – care este o activitate cu o mare încărcătură de stres profesional, la care se mai adaugă și alte diverse presiuni: atitudinea critică a pacientului sau a aparținătorilor, lipsa de respect față de medic, frustrări acumulate, experiențe anterioare neplăcute, etc.

Asemenea chirurgului cu experiență, atent la ce taie cu bisturiul, medicul trebuie să deprindă și arta de a folosi cuvintele și modalități de comunicare cu pacienții cu trăsături de personalitate  și stiluri diferite.

Tragedia unei asemenea comunicări stă de obicei nu în lipsa de empatie, ci în lipsa de timp; nu în lipsa de inteligență, ci în lipsa de cunoștințe. Modul de a obține această calificare este principala sarcină a coachingului.

Principiile conversației: înțelegerea și empatia

În vederea stabilirii unei bune relații cu pacientul sunt necesare și importante abilitățile de comunicare ale medicului din punct de vedere al conținutului și al procesului. Conținutul comunicării se referă la anamneză, întrebările formulate și informațiile obținute de către medic și informațiile furnizate de către pacient. Procesul comunicării (modalitatea de comunicare) se referă la aspecte precum comportament verbal și nonverbal, ascultarea activă a pacientului, modul de stabilire și dezvoltare a relației cu pacientul, precum și fidelizarea acestuia.

Comunicarea aptă să creeze o legătură de încredere între medic și pacient ar trebui să se bazeze pe respect, empatie și pricepere.

Acest lucru presupune ca:

(a) mesajul dialogului să păstreze intact respectul de sine al pacientului și pe cel al medicului,

(b) afirmațiile dovedind înțelegerea, validarea emoțiilor și problemelor cu care vin pacienții să fie anterioare afirmațiilor conținând sfaturi, îndrumări, rețete.

Atunci când pacienții sunt în vârtejul unor emoții puternice, ei nu mai pot asculta cu atenție. În acele momente vor ca medicii să înțeleagă ce se petrece cu ei (și mai ales înlăuntrul lor) ce simt în acel moment.

Un medic, bun comunicator, ascultă, respectă sentimentele și stările prin care trece pacientul, îi acceptă percepția și pe el ca persoană, după care trece la corectarea situației – oferind îndrumare, sprijin, sfaturi, rețetă… șamd.

De cele mai multe ori, în cazul pacienților contează intimitatea creată, profunzimea relației cu medicul pentru stabilirea încrederii și apoi acceptarea pe deplin a  sfaturilor acestuia. Iar empatia reprezintă fundația compasiunii.

Când îi dăruim pacientului timp, compasiune, înțelegere transmitem mesajul: ”Simt că ai nevoie de ajutor și, în mod spontan, sunt gata să ți-l ofer. Ești important pentru mine. Vreau să înțeleg ce simți și să te ajut cât pot.”

Pentru majoritatea pacienților este o mare ușurare să descopere că stările lor, tensiunile trăite, sunt o parte firească a experienței lor. Și nu există cale mai bună de a le transmite acest lucru decât aratându-le simpatie și compasiune, oferind indicii clare că sunt înțeleși, dincolo de așteptările lor.

Cum putem crea un spațiu de încredere pentru relația medic-pacient?

Însușirea unor tehnici de coaching sunt esențiale pentru o relație eficientă, însă unele dintre ele ar putea fi folosite doar ocazional, în funcție de situație.

Mânuite de către un medic cu deprinderi de coach, aceste instrumente și tehnici permit în primul rând crearea “matricei relaționale” în care pacientul va putea să exploreze, să identifice credințele și percepțiile greșite, să conștientizeze și să se responsabileze pentru propria stare de bine.

Postura relațională subtilă a unui medic care cunoaște limbajul de coaching constă în a asculta, concentrându-se nu numai asupra conținutului dialogului cu pacientu, cât și asupra indicatorilor care permit definirea potențialului și a limitelor cadrului său de referință.  Atunci când ascultă pacientul, medicul coach urmărește, dincolo de problema aparentă a acestuia, a sistemului lui de credințe, percepții, structură emoțională, scheme de gândire, etc.

Drept urmare, este important ca atunci când medicul apelează la competențele de coaching să se concentreze nu numai asupra problemei sau situației descrise de pacient, cât asupra identității pacientului și a modului în care acesta își abordează problema.

Astfel, aceste tehnici vor fi utilizate îndeosebi pentru a crea relația medic-pacient și pentru a permite apoi pacientului să intre mai bine în relație cu sine însuși.

Iată, în continuare, cinci  tehnici de bază în coaching pentru crearea relației:

  1. Tăcerea

Un medic coach trebuie să știe să nu intervină în “dialogul” pacientului, să nu pună întrebări până când acesta nu termină de expus toată situația cu care se confruntă.

Deși tehnica tăcerii este relativ elementară, anumitor persoane le vine foarte greu să o pună în aplicare.

Tăcerea este prin excelență tehnica de bază din coaching. Tăcerea creează spațiul în care pacientul își poate desfășura sau dezvălui cadrul de referință și își poate explora teritoriul personal. Aidoma unui creuzet, tăcerea creează un soi de “vid” care va “aspira” exprimarea profundă a pacientului, permițând ieșirea la suprafață a reflecției și a dialogului său personal.

Pentru a face însă ca spațiul sau “creuzetul” creat de medic să fie pozitiv, primitor, călduros și pentru a-i arăta pacientului că întregul proces este realmente acompaniat de prezența activă a medicului, se pot folosi și alte tehnici mai avansate.

  1. Ascultarea

Medicul care dobândește competențe de coach, nu trebuie doar să știe să tacă activ, ci și să asculte activ – a doua tehnică fundamentală din coaching. Arta de a asculta cu adevărat constă în a primi în mod călduros și activ, în  a înțelege și a accepta gândurile și schemele de gândire, emoțiile, reacțiile pacientului. Ascultarea nu înseamnă nici încuvințare, nici refuz, ci o simplă receptare, lipsită de evaluări, judecăți, etichetări și comparații.

Printr-o ascultare activă, medicul coach caută, în tăcere, să pătrundă în ambianța mentală, emoțională și senzitivă a pacientului său, pentru a-i înțelege cadrul de referință, schemele de gândire, etc.

  1. Punctuația verbală

Ascultarea atentă, clipitul și clătinatul din cap sunt adeseori însoțite de diferite forme de punctuație verbale, emise în timpul vorbirii, cum ar fi: “Aha”, “Da, da, da…”, “Și..?” etc.

Este vorba de cele mai multe de interjecții sau de cuvinte scurte, care ar putea fi interpretate ca virgule, semne de exclamare, semne de întrebare, sau ca alte semne de punctuație.

Medicul care ascultă cu luare-aminte și chiar cu ușoară încordare presară dialogul cu pacientul cu astfel de semne de punctuație, pentru a-și face simțită prezența atentă și aportul.

  1. Reluarea cuvintelor-cheie

Reluarea, pe un ton interogativ, a anumitor cuvinte-cheie ce stau în centrul dialogului cu  pacientul poate aduce rezultate remarcabile pentru conștientizare. Cuvântul pe care medicul alege să îl repete va influența direcția de evoluție a dialogului pacientului.  Ca urmare, alegerea trebuie făcută cu deosebită atenție, avându-se în vedere ceea ce ar fi benefic pentru pacient.

De pildă, dacă un pacient spune: “Simt o durere de nedescris de câteva zile în partea stângă ….” Medicul poate să repete un cuvânt cheie, cu o intonație interogativă: “De nedescris..?” Iar, dacă medicul decide să puncteze cuvântul “Stânga ..?” sau “Câteva zile?” în continuare dialogul va lua un alt sens decât în primul caz.

  1. Adresarea de întrebări legate de cuvinte cheie

Un alt mijloc de a obține din partea pacientului același rezultat constă în a-i pune o întrebare mai completă în legătură cu anumite cuvinte importante, culese din discursul său. Ca să reluăm exemplul de mai sus, medicul ar putea întreba:

“Ai putea să îmi dai mai multe amănunte despre durerea de nedescris?”

“Mai exact unde în partea stângă…?”

“Ce înseamnă mai exact  .. “de câteva zile..?”

Rolul acestui efort de clarificare lingvistică este nu numai acela de a-i lămuri medicului situația, cât de a-l ajuta pe pacient să-și facă propriul inventar de credințe, păreri și preconcepții. Punctuația verbală, reluarea cuvintelor cheie, adresarea de întrebări, au funcția unei oglinzi emoționale care reflectă către pacient stările și cuvintele lui, fără distorsiuni.

Când ai o emoție puternică, sau o problemă de sănătate, nimic nu te consolează și nu ajută mai mult decât un medic care te ascultă și te înțelege.

Claritatea imaginii oferită astfel de către medic pacientului reprezintă o șansă de autoconștientizare, de educație  și de schimbare a percepției sale.

Astfel de strategii lingvistice pornesc de la ideea că este mai util ca unui pacient să i se “servească” din nou propriile lui cuvinte, decât să i se ofere termeni proveniți din cadrul de referință al medicului.

Desi aceste tehnici sunt fundamentale, relația dintre medic și pacient nu poate fi creată doar pe vid, ascultare și tăcere, ci există multe alte tehnici complementare și mult mai active care au scopul de a ancora relația cu pacientul și de a-i propune acestuia să-și dezvolte și mai mult dialogul personal. Menționez aici doar câteva astfel de tehnici: întărirea pozitivă, validarea, exprimarea percepțiilor și sentimentelor, reformularea, adresarea de întrebări, etc.

Pentru orice detalii sau întrebări legate de articol puteți contacta autorul la următoarea adresă de email: gabriela@performancepg.ro

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Arcadia – Spitale și Centre Medicale a investit peste 600.000 euro în tehnologie medicală pentru tratament neurochirurgical minim invaziv

Medici

Vizualizari: 572747

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Arcadia – Spitale și Centre Medicale, cea mai mare rețea privată de sănătate din regiunea Moldovei, anunță o serie de noi investiții dedicate specialității de neurochirurgie, cu o valoare de peste 600.000 euro.

De peste 10 ani, Arcadia oferă servicii medicale la standarde ridicate pentru pacienții din zona de Nord-Est și investește constant în dezvoltare și tehnologii inovatoare, pentru sănătatea întregii comunități.

Anul acesta, Arcadia a dotat centrele și spitalele din rețea cu o serie de instrumente și aparate medicale de ultimă generație care permit tratarea minim invazivă a unor afecțiuni frecvente, recuperarea mai rapidă a pacienților, dar și creșterea confortului postoperator.

Microscopul operator pentru neurochirurgie Zeiss OPMI Pentero 800 și sistemul pentru intervenții minim invazive MEDTRONIC METR’X, motorul chirurgical de mare viteză Aesculap și instrumentele de coloană și de microchirurgie, Aesculap și KLS Martin completează tehnologia disponibilă în Spitalul Arcadia. Aceste echipamente performante și inovatoare oferă neurochirurgilor profunzime și claritate în analiza detaliilor intraoperator și asigură precizia și siguranța fiecărui gest chirugical.

„Urmărim cu atenție inovațiile din domeniul tehnologiei medicale și analizăm în mod permanent semnalele primite de la pacienții noștri. Astfel, ne asigurăm că investim constant, cu o bază solidă informațională și de analiză. Tehnologia state of the art, dedicată intervențiilor de neurochirurgie, se înscrie în strategia pe care o dezvoltăm dintotdeauna la Arcadia, ce are în focus sănătatea pacienților”, a declarat Dan Fiterman, General Manager Arcadia – Spitale şi Centre Medicale.

Tipuri de afecțiuni ce pot fi tratate prin intermediul neurochirurgiei minim invazive

 Tratamentul neurochirurgical minim invaziv este indicat în cazul mai multor tipuri de afecțiuni frecvente precum hernia de disc lombară și cervicală posterioară, instabilitatea coloanei vertebrale, spondiloliza sau stenoza coloanei vertebrale (îngustarea canalului spinal) lombară și cervicală. De asemenea, este recomandat și în cazul unor afecțiuni cu incidență mai rară, precum infecția sau tumorile care pot apărea la nivelul coloanei vertebrale.

Avantajele tratamentului neurochirurgical minim invaziv pentru pacienți

 Intervențiile neurochirurgicale minim invazive oferă pacienților o serie de beneficii importante atât la nivel cosmetic, cât și la nivel funcțional. În cazul acestor intervenții, cicatricile sunt diminuate datorită inciziunilor cutanate mai mici, uneori de câțiva milimetri, iar riscul de afectare a mușchilor este mai scăzut. De asemenea, gradul de sângerare și riscul de infecție sunt reduse, este diminuată durerea și dependența de medicamentele analgezice post operatorii, iar pacientul se poate recupera și reabilita mai rapid după operație.

„Noile dotări din Spitalul Arcadia pun în valoare experiența echipei de neurochirurgie, reprezentând instrumente medicale importante care contribuie la reducerea timpului necesar desfășurării intervenției, cresc gradul de certitudine a gesturilor chirurgicale și oferă o serie extinsă de avantaje pacienților”, a declarat Dr. Sorin Nistor, Director medical Arcadia – Spitale și Centre Medicale.

 

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Platforma pentru raportarea reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19, funcțională

Medici

Vizualizari: 1091985

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) pune la dispoziția pacienților si a profesioniștilor din domeniul sănătății noile fișe de raportare a reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19. Fișa de raportare poate fi accesată pe site-ul anm.ro, în secțiunea - VACCINARE COVID-19 (https://www.anm.ro/medicamente-de-uz-uman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-incontext-covid-19/) Modalitatea de raportare poate fi făcută atât on-line, cât și prin modalitățile clasice de raportare – completarea fișei de reacții adverse și transmiterea acesteia către Direcția Farmacovigilență si Managementul Riscului. Mai multe detalii le găsiți accesând linkul: https://www.anm.ro/medicamente-de-uzuman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-in-context-covid-19/

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Platforma pentru programarea online la vaccinarea împotriva COVID-19, disponibilă de astăzi

Platforma informatică care permite programarea persoanelor pentru vaccinarea împotriva COVID-19 – https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/ – este operațională. Începând de astăzi, 28 decembrie a.c., în conformitate cu Strategia de vaccinare împotriva […]

Unu din doi români consideră că în spațiul public nu există suficientă informație cu privire la contextul pandemic

Jumătate dintre români nu se consideră suficient de bine informați cu privire la contextul pandemic de anul acesta, arată un studiu* realizat toamna aceasta de Coaliția România Sănătoasă, […]

Efectele dezechilibrelor alimentare de Sărbători

În luna decembrie, deseori alimentația este dezechilibrată, astfel că de la o alimentație monotonă, pe care mulți o au înainte de Crăciun (în special cei care țin post), […]

42% dintre români au suferit tulburări psiho-emoționale în perioada pandemiei SARS Cov 2

Primul studiu din România despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății fizice și mintale a populației arată că românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și […]

Pacienții diagnosticați cu tuberculoză, tratați în ambulatoriu, vor primi indemnizație lunară de hrană

Conform documentului comun, pacienții diagnosticați cu tuberculoză -TB (adulți și copii) și tratați în ambulatoriu vor beneficia de o indemnizație lunară de hrană, fără întrerupere, atât în faza […]

Raportarea reacțiilor adverse suspectate în cazul pacienților cu COVID-19

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency – EMA)și autoritățile naționale competente încurajează pacienții infectați cu noul coronavirus (COVID-19) să raporteze reacțiile adverse pe care le experimentează în […]

Vaccinul anti-COVID al BioNTech și Pfizer aprobat în Uniunea Europeană

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA-European Medicines Agency) a aprobat folosirea în Uniunea Europeană a vaccinului anti COVID-19 dezvoltat de BioNTech și Pfizer, potrivit comunicatului oficial. Vaccinul, numit Comirnaty, […]

Programele naționale de sănătate se prelungesc până la 31 martie 2021

La solicitarea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat în ședința  din data de 11 decembrie 2020, Hotărârea pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind […]

Metamizol: Risc de leziuni hepatice induse medicamentos

Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață (DAPP) pentru medicamentele care conțin metamizol, de comun acord cu Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și cu Agenția Națională a Medicamentului și […]

Accesul la sistemele de sănătate din România și Regatul Unit, în contextul Brexit

Perioada de tranziție, pe care o parcurgem după  retragerea Regatului Unit  din Uniunea Europeană,  se va încheia la data de 31 decembrie 2020. Până la acea dată, cetățenii români și membrii […]

Ședință publică a Agenției Europene a Medicamentelor privind aprobarea vaccinurilor anti-COVID-19

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency – EMA) va organiza o ședință publică pe 11 Decembrie 2020 pentru a informa cetățenii europeni despre procesele de reglementare ale […]

Parteneriat între Medicover și Spitalul Clinicco în Brașov: Clinica Medicover, relocată

Medicover România, unul dintre cei mai importanți furnizori privați de servicii medicale, a decis relocarea clinicii deținute în Brașov în cadrul spitalului Clinicco, în urma semnării unui parteneriat […]

Zentiva a început producția de biocide pentru populație pentru a susține lupta împotriva COVID-19

Zentiva România, cel mai mare producător autohton de medicamente generice în unități vândute*, a demarat producția de dezinfectanți pentru mâini, după ce a primit autorizarea produselor în categoria […]

Indicatorii tehnico-economici pentru construirea Centrului de arși la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” București, aprobați

La solicitarea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat în ședința de vineri Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Construirea unui centru de arşi […]

Noi molecule inovative introduse în lista de medicamente gratuite și compensate

La solicitarea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat în sedinta de vineri, 4 decembrie, Hotărârea privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând […]

Noi reglementări pentru transferul în străinătate a pacienților cu arsuri grave

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat *Ordinul pentru înființarea comisiilor de analiză a solicitărilor de transfer în străinătate în vederea efectuării tratamentului pentru pacienții cu arsuri grave și […]

Webinar: Conferința Prevenționiștilor – provocări, adevăr, soluții reale

Accesul pacienților la anumite servicii medicale a fost restricționat. Activitatea dumneavoastră a fost adaptată contextului actual epidemiologic. Personalul medical a fost și este orientat, în special, către numărul […]

Cererea de autorizare a vaccinului COVID, dezvoltat de BioNTech şi Pfizer, depusă la Agenția Europeană a Medicamentului

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency-EMA) a primit cererea pentru autorizarea de punere pe piaţă condiţionată pentru vaccinul BNT162b2, un vaccin mRNA COVID-19 dezvoltat de BioNTech şi […]

Agenția Europeană a Medicamentului demarează prima evaluare continuă a vaccinului Ad26.COV2.S fabricat de Janssen

Comitetul EMA pentru medicamente de uz uman (the Committee for Medicinal Products for Human Use – CHMP) al EMA a început procesul de evaluare continuă a Ad26.COV2.S, un […]

Cererea de autorizare condiţionată a vaccinului COVID-19 Moderna, depusă la Agenția Europeană a Medicamentului

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agengy-EMA) a primit cererea pentru autorizarea de punere pe piaţă condiţionată pentru vaccinul mRNA COVID-19 de la Moderna Biotech Spain, S.L. (o […]