Lorena Macnaughtan: GDPR – „25 mai este doar începutul”

GDPR

Vizualizari: 12769

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Lorena Macnaughtan, MBA, este directorul iCEE.health, eveniment în inovația digitală în sănătate, destinat tuturor participanților în sistem: pacienți, doctori, asistenți, studenți, entreprenori, manageri, autorități. 

Acesta are loc în acest an pe 14 iunie, în București, sub umbrela iCEE.fest, unul dintre cele mai mari festivaluri de technologie digitală din Europa Centrală și de Est.

Lorena își scrie teza doctorală în inovația digitală în sănătate, în cadrul programului multidisciplinar Horizon Digital Economy Institute, Universitatea din Nottingham.

Lorena este activă în comunitatea internațională, fiind una dintre semnatarii actului Patients Included (https://patientsincluded.org/ ), a participat la multe conferințe internaționale: TEDx Praga, Doctors 2.0 and You (Paris, Franța), Stanford Medicine X (Stanford, SUA), Giant Health Event (Londra, UK) printre altele, iar opiinile sale au fost publicate pe diverse platforme, precum Digital Catapult CentreInnovate MedtecMayo Clinic Centre for Innovation sau Medtech Engine.

Lorena a fost inclusă in acest în comunitatea europeană HIMSS Future50 în sănătate digitală, iar în România, pe langa iCEE.health, este afiliată Institutului de Dezvoltare în Sănătate și Educație, susține startupuri ca mentor și ca juriu național în Central European Startup Awards. 
  1. Despre GDPR

Regulamentul a fost conceput ca urmare a avansului tehnologic și al necesității protejării datelor personale, dar și pentru a realiza o piață digitală unică în Europa, pentru a stimula economia prin inovație și cercetare.

Acest regulament marchează o schimbare de paradigmă, în care persoana fizică, cetățeanul, deține libertatea de a decide ce face cu datele sale personale. Și acest fapt trebuie înțeles foarte bine de societate, în ansamblul său.

Regulamentul oferă astfel o legislație unică și exhaustivă la nivel European, care protejează în mod egal toți cetățenii statelor membre și crează un cadru adecvat pentru formarea unei piețe digitale unice - portabilitatea datelor la nivel personal și fluidizează colaborarea în domeniul economic și cel al cercetării.

Regulamentul, și ghidurile emise pe marginea acestuia, oferă prin textul său toate pârghiile necesare statelor membre pentru protecția persoanei vizate și a datelor sale.

Prelucrarea datelor personale, se bazează astfel pe principii – "legalitate, echitate şi transparenţă”, limitare la scopul procesării, minimizarea colectării, exactitate, limitarea stocării, integrității și confidențialității și responsabilitatea pentru aceste date (colectare și stocare) - și drepturi ale persoanelor – informare și transparență, acces, rectificare, restricționare, de „a fi uitat”, portabilitate, refuz la prelucrarea datelor, refuz de a fi evaluat exclusiv în bază automată.

Un extras privind drepturile persoanelor vizate este disponibil pe website-ul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum si alte documente relevante – Regulament, ghiduri...

 

  1. Aplicarea Regulamentului și sănătatea

Există zone cu precizări speciale sau suplimentare – sănătate, cercetare, dreptul muncii, presă… pe care le regăsiți în principal în Capitolul 9 al Regulamentului.

Pentru sănătate, merită precizate următoarele aspecte:

  • Pentru că în sănătate vorbim de date personale sensibile, cerințele de protecție sunt sporite, astfel și răspunderea și riscul de sancționare.
  • Răspunderea este solidară, a operatorului și a terților implicați. Consimțământul este alt aspect relevant, pentru că el va trebui să îndeplinească anumite condiții conform Regulamentului.
  • Sunt prevederi speciale, precum cele din recitalurile 53 și 54, și mult discutatul Articol 9, privind categoriile speciale de date cu caracter personal, în vederea protecției sporite, a limitării drastice la scopul procesării, dar și a realizării unui echilibru între interesul vital și drepturile persoanei vizate sau a echilibrului dintre interesul personal și cel al societății.
  • Există limitări ale drepturilor personale vizate pentru că sunt balansate de interesul public (politici și intervenții ce țin de sănătatea publică, cercetare). În anumite situații, există limitări care nu pot fi ridicate prin consimțământ, în funcție de reglementări naționale.
  • Articolul 9, 37, precum și recitalurile 35 și 91, recunosc categorii profesionale care au un statut aparte (guvernate de “secretul profesional”), precum doctorii sau avocații. Doctorii nu necesită desemnarea unui responsabil cu protecția datelor pentru cabinete individuale. Această opinie este susținută de Cristiana Deca, Decalex.
  • Operatorii de date personale în sănătate (publici sau privați) vor trebui să acorde atenție foarte mare drepturilor pacienților și portabilității datelor (ca element de noutate).
  • Conform principiului „responsabilității”, vor trebui să acorde atenție sporită consimțământului (există spațiu amplu în Regulament despre cum trebuie formulat, obținut, menținut), securității datelor, trasabilității, relațiilor cu terți.
  • Sunt prevederi speciale pentru prelucrarea de date genetice și biometrice, de profilare și luare de decizii automată (a se vedea Ghidul privind deciziile automate individuale și profilare).
  • De reținut este faptul ca regulamentul oferă destul spațiu Statelor Membre pentru a impune prevederi specifice (Articolul 9, alineatul 4) în domeniul sănătății.

La crearea textului Regulamentului, Comisia Europeană a avut în vedere evoluția tehnologică din sănătate, importanța acesteia. Uniunea Europeană și-a propus să fie un pol de inovație în sănătate, nu a restricționat ca atare prelucrarea datelor medicale și genetice, ci a creat un cadru sănătos pentru astfel de prelucrări. Acest cadrul are ca temelie asigurarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei vizate. Dacă această condiție e respectată, regulamentul permite prelucrarea datelor medicale și genetice. (Cristiana Deca, Decalex)

 

  1. Care sunt drepturile si obligatiile participantilor la sistemul de sanatate conform noului Regulament European privind Datele cu Caracter Personal?

Participanții la sănătate sunt foarte diverși (farma, instituții de învățământ și cercetare, doctori, pacienți, furnizori de servicii medicale, companii din zona IT și de sănătate digitală, laboratoare… ), ar necesita discuții ample pentru fiecare dintre ei. Pe parcursul acestui articol, am atins mai mult drepturile și obligații privitoare la cetățeni și profesioniști în sănătate.

Dar, la recentul eveniment pe care l-am organizat prin Institutul de Dezvoltare în Sănătate și Educație, cu sprijinul Administrației Prezidențiale a României, în parteneriat eHealth Romania, iCEE.health și APAA, pe 20 Aprilie, în aprilie, la Palatul Cotroceni, Aplicarea Regulamentului European privind Datele cu Caracter Personal în Sănătate, am obținut perspective din partea mai multor participanți la sănătate, precum și din partea guvernelor Estoniei și Olandei. Înregistrarea evenimentului poate fi urmărită online.

Partea 1 - Impactul GDPR în politicile de sănătate

Partea 2 - Masterclass : Aplicarea GDPR în Sănătate

Partea 3 - Protejarea datelor cu caracter personal, o provocare pentru IT și Datele din sănătate – bun public și bun personal

 

Iată cateva dintre recomandările specialiștilor prezenți la acest eveniment.

Cristina Deca, Decalex, despre condițiile de prelucrare a datelor de sănătate:

  • Consimțământ explicit si fără echivoc pentru utilizarea datele sale
  • Persoana face publice datele sale
  • Când este vorba despre interesul vital
  • În bază contractuală, cu scopul de a benefica de servicii medicale
  • În vederea unui interes public general
  • Din alte motive mai specifice obiectului de activitate - Fundațiile, asociațiile pot prelucra datele membrilor, foștilor membri sau persoanelor cu care se află adesea în contact în timpul activităților lor, cu condiția sa aplice garanții adecvate pentru protecția acestor date.
  • Datele privind sănătatea și datele genetice ale pacienților pot fi, de asemenea, procesate în cazul unei reclamații legale

Ecaterina Burlacu, PeliFilip, consideră că organizațiile care gestionează date medicale, trebuie să:

Aibă temei juridic (fundamentat prin lege sau consimțământ), să efectueze un studiu de impact, să aibă un ofițer de protecția datelor, să aibă măsuri stricte de securitate pentru stocarea și transferul datelor și să țină cont de reglementările naționale din acest domeniu. Prezentarea Ecaterinei, PeliFilip, o gasiti integral aici.

Repet, conform Cristianei Deca, Decalex, doctorii (și avocații) nu necesită desemnarea unui responsabil cu protecția datelor pentru cabinete individuale.

Rezerva fiind că există o lege în dezbatere în Parlament și vom vedea ce forma finală va avea.

 

4.Ce sanctiuni se vor aplica pentru incalcarea Regulamentului?

Conform etosului Regulamentului, menirea nu este de a acorda sancțiuni (Capitolul 6 și 7), ci de a educa în spiritual transparenței, demnității, libertății și interesului persoanelor, în balans cu interesul social atunci când se impune (sănătatea fiind unul dintre aceste domenii).

Dar, autoritățile naționale au la dispoziție și posibilitatea de a suspenda procesarea datelor, ceea ce pentru multe companii poate avea consecințe foarte serioase, sau de acorda amenzi administrative substanțiale în sectorul privat de până la 20 000 000 EUR sau de până la 4 % din cifra de afaceri mondială totală anuală corespunzătoare exerciţiului financiar anterior. În sectorul public, Statele Membre au libertatea de a decide în ce măsură și situații vor fi aplicate amenzi. În România, există în prezent un proiect de lege în Parlament care va stabili când și în ce cuantum vor fi acordate amenzi în sectorul public.

Monitorizarea Regulamentului la nivel național va fi făcută de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prevederi care urmează a fi definite prin legea în lucru.

Cum? Tot conform Regulamentului, dar... urmează de văzut ce reglementări suplimentare va aduce proiectul de lege menționat mai sus, inclusiv dacă vor fi desemnate și alte organisme de control și monitorizare la nivel național.

 

Impactul GDPR

Toate domeniile vor fi afectate, în domeniul public și privat. Impactul cel mai mare va fi asupra celor care gestionează date personale sensibile (sănătate,, cercetare) sau care folosesc algoritmi și automatizare (marketing, domeniul financiar și de asigurare, sănătate...).

Evoluția va fi treptată și sperăm că va fi pozitivă, în ciuda efortului de adaptare din prezent. Cu siguranță, vor mai exista clarificări și modificări ulterioare, chiar unele sunt în lucru. Trebuie să privim acest Regulament ca pe un organism care va evolua în următorii ani, pentru că și tehnologia evolueaza dramatic. Numai dacă ne uităm la inteligența artificială, robotică sau genomică realizăm cât de „aproape” este viitorul.

Scopul Regulamentului nu este punitiv, ci de armonizare, de acordare a dreptului asupra datelor personale fără echivoc persoanelor vizate și de a deschide cooperarea în toate domeniile în Europa, mai ales cercetare, inovație și sănătate.

Sperăm că acest etos este asimilat și de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care va avea în principal misiunea de a ghida și a educa societatea, și doar apoi de a aplica măsuri punitive. Sperăm la o schimbare… culturală, la mai multă colaborare, mai ales într-un domeniu atat de dinamic, unde și Autoritatea are nevoie de input.

Revenind la sănătate, pacienții vor beneficia de mai multă transparență, va trebui asigurată portabilitatea datelor.

Pentru inovație și cercetare, se oferă un cadru sănătos pentru procesarea datelor din sănătate.

 

Beneficiarii GDPR

Suntem noi, în primul rând, cetățenii. Repet, marchează o schimbare de paradigmă, în care persoana fizică, cetățeanul, deține libertatea de a decide ce face cu datele sale personale.

În al doilea rând, economia, prin stimularea cooperării, cercetării și inovației, prin creșterea competitivității datorită creării pieței digitale unice.

Impactul se simte deja, avem de la începutul anului multe evenimente, seminare, cursuri...

Unde se resimte mai mult acum? În mediul privat... multe companii sunt „prinse” în pregătiri.

Eventual, peste tot. Sperăm că vom vedea efecte cât mai curând și la nivelul organizațiilor publice.

Din păcate, consider că autoritățile au o latență mare în România și nu au făcut suficient până în prezent pentru a informa și pregăti sectoarele public și privat, deși dau dovadă de deshidere prin participarea la evenimente, în ultima perioadă. Ar fi utile comunicate specifice pentru anumite zone, sau ghiduri. Mai ales pe sănătate unde avem și un sistem informatizat național. Am să dau exemplul Biroului de Comisiei Informatice din Marea Britanică, pentru că au generat materiale online extrem de bune și ușor de parcurs de publicul neantrenat juridic.

Multe state europene au luat acest regulament foarte în serios și sunt destul de bine pregătite pentru el. În România, există un proiect de lege nefinalizat și niciun ghid special generat de autorități.

Data intrării în vigoare este 25 mai. Trebuie însă înțeles foarte bine faptul că acest Regulament necesită armonizare cu legislația locală. Astfel, deși acesta va intra în vigoare la data de 25 mai, este de așteptat să intre în conflict cu anumite legi și să atragă modificări legislative ulterioare.

Statelor Membre li s-au solicitat explicit ca anumite modificări să fie realizate până la data de 25 mai, de exemplu în legislația muncii. Chiar proiectul de lege existent în Parlament nu satisface această cerință în totalitatea și complexitatea sa, în opinia mea, și cred că vom mai avea modificări în această direcție și nu numai.

Societatea, în ansamblu, trebuie să devină mai activă în modificările din această zonă, oricine poate semnala un conflict cu legislația există. Este un exercițiu bun.

Astfel, pe 25 mai este doar începutul.

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Dezvoltarea continuă a cunoștințelor DPO-ului, o prioritate pentru implementarea GDPR în România

GDPR

Vizualizari: 12473

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Pentru a marca Luna Europeană pentru Securitatea Cibernetică (ECSM), în perioada 26-27 Octombrie 2018, Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) a organizat în București 2 sesiuni de cursuri. Această campanie europeană de sensibilizare este lansată de Agenția Europeană pentru Securitate a Rețelelor și Informațiilor (ENISA) și Comisia Europeană și își propune creșterea gradului de conștientizare, schimbarea comportamentului și asigurarea resurselor pentru protecția datelor în mediul online. Cele două evenimente au avut ca invitați pe: Victor Gânsac, Managerul General al companiei Safetech Innovations și pe Roland Costea, Chief Security Arhitect la Microsoft pentru Europa Centrala și de Est și fondatorul academiei online Defradar.

Vineri, 26 octombrie 2018, un grup de 70 de persoane care au funcția de DPO (Ofițer de Protecție a Datelor) în instituții din domeniul sanitar sau sunt membri ASCPD - Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, au absolvit sesiunea de instruire în domeniul securității datelor, numită “Instruire în domeniul managementului securității informatice pentru Ofițerii de Protecție a Datelor (DPO)”.

Ofițerul de Protecție a Datelor are un rol extrem de important, nu doar pentru instituția pe care o reprezintă, ci și pentru toată țara, deoarece spitalele și clinicile medicale sunt entități care furnizează servicii esențiale pentru întreaga populație. Aceste unități juridice colectează, stochează și prelucrează date cu caracter personal sensibile și deopotrivă, valoroase, atât pentru spitale și pacienți, cât și pentru piața neagră pe care se tranzacționează. Este imperios necesar să valorizăm corect aceste informații și să le asigurăm protecția necesară, la timpul potrivit.”, a declarat Marius Dumitrescu, Președintele ASCPD.

Scopul sesiunii de training a fost creșterea gradului de conștientizare în rândul persoanelor cu funcția de DPO (Ofițer de Protecție a Datelor) din instituțiile medicale asupra amenințărilor ce provin din spațiul cibernetic, precum și prezentarea unor posibile măsuri care să crească nivelul de protecție în aceste instituții. Pe parcursul sesiunii de training s-au discutat subiecte precum: organizarea procesului de securitate a informației, managementul riscului în securitatea informației, continuitatea afacerii și recuperarea informației în caz de dezastru, “Privacy by design” vs. “Privacy by default”, principii esențiale în crearea politicilor și a procedurilor de securitate a datelor, analiza riscurilor, conformarea cu cerințele Regulamentului GDPR și Privacy Impact Assessment. Sesiunea de training intensiv s-a finalizat cu un exercițiu practic de analiza a unui proces de business. Ca spațiu de desfășurare a trainingului de securitate cibernetică, compania Safetech Innovations a pus la dispoziția cursanților o sală modernă și suportul logistic oferit de Centrul de Cercetări Avansate pentru Materiale, Produse și Procese Inovative (CAMPUS) din cadrul Universității Politehnica din București.

Prin astfel de evenimente dorim să atragem atenția asupra importanței informației în domeniul medical. Gândiți-vă ce înseamnă dacă cineva modifică, din greșeală sau intenționat, grupa sanguină în dosarul pacientului, care de-a acum este și în format digital? Gândiți-vă ce înseamnă ca cineva să modifice analizele unui computer tomograf, gândiți-vă că se folosesc din ce în ce mai multe dispozitive medicale care vin în contact direct cu corpul pacientului pentru a colecta și a transmite informații despre starea de sănătate a acestuia, date care ar fi utile și altor persoane pentru a le utiliza în scopul de a-și maximiza profiturile pe piața neagră, unde se tranzacționează date cu caracter personal.  Știați că pe această piață neagră, datele medicale sunt de 10 ori mai valoroase decât informațiile de identificare a cardurilor bancare? Iată câteva argumente care ne determină să susținem că datele medicale trebuie protejate, cu sau fără GDPR.  Problemele de securitate dintr-o instituție medicală, nu doar că amenință starea de funcționare, profitabilitatea și reputația instituției medicale, dar reprezintă o amenințare gravă pentru starea de sănătate sau chiar viața pacientului. De aceea, susținem că securitatea informației în domeniul medical ar trebui să devină parte integrantă a protocolului de îngrijire a pacientului, dincolo de constrângerile legislative.”, a declarat Victor Gânsac, Managerul General al companiei Safetech Innovation și trainerul cursului.

Sâmbătă, 27 octombrie 2018, 30 de persoane, membrii ASCPD, au participat la un workshop intitulat “Cum să reușești într-o carieră în domeniul confidențialității și protecției datelor (GDPR)” în cadrul căruia s-au analizat provocările profesionale pe diferite domenii de activitate. Participanții au ajuns la concluzia că lipsa gradului de conștientizare în rândul managementului operatorilor de date, a angajaților acestora și în rândul persoanelor vizate este cel mai mare obstacol în demersul de a obține conformitatea cu principiile GDPR, fiind lansate mai multe idei de proiecte în domeniul educațional.

Rolul DPO creează foarte multe provocări întrucât, atât sectorul industrial din care face parte compania, cât și limitările tehnologice ale pieței din România la nivel SME, nu conduc către o aplicabilitate liniară a regulamentului. Acest lucru îndeamnă spre creativitate în modul în care reușim să abordăm cerințe simple (de exemplu ale unei grădinițe) dar totuși atât de complexe. Sesiunea la care am participat a deschis dialogul către soluții cât mai variate și mai reale în contextele date, astfel încât să existe și o balanță între nivelul de complexitate, de securitate și cost.”, a declarat Roland Costea, Chief Security Arhitect la Microsoft pentru Europa Centrala și de Est și fondatorul academiei online Defradar.

“Asociația și-a propus să crească gradul de educație al responsabililor cu protecția datelor în România și prin ei,  nivelul de cunoaștere al GDPR din companii. Cu aceste două sesiuni de training vrem să marcăm importanța componentei de securitate tehnică din Regulamentul 679/2016 precum și lipsa unor soluții standardizate de conformare. Ambii speakeri au punctat în repetate rânduri faptul că soluțiile tehnice adoptate trebuie să aibă în vedere obiectivele de dezvoltare ale companiei și că nu există o rețetă universal valabilă”, a declarat Cristiana Deca, Vicepreședinte ASCPD.

ASCPD va lansa în curând programul “Privacy Academy” destinat dezvoltării și susținerii membrilor asociației, continuând în 2019 cu organizarea cursurilor și conferințelor naționale și publicarea unei reviste cu analizele și studiile de caz din cadrul celor 14 grupuri de lucru.

 

---

Despre Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD)

 Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) este creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea în aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor 2016/679 și a legislației aferente, funcționând ca un organism consultativ profesionist pentru persoane și organizații. ASPDC este o organizație non-guvernamentală, autonomă, apolitică și non-profit care ajută la definirea, susținerea și îmbunătățirea profesiei de Responsabil în protecția datelor și a altor specialiști în domeniu și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile OG nr.26/2000.

ASCPD ghidează persoanele responsabile în protecția datelor și alți specialiști în domeniul confidențialității datelor în rezolvarea numeroaselor probleme juridice, tehnice și organizatorice pentru a obține un echilibru adecvat între interesele persoanelor vizate, care necesită protecție, și cele ale operatorilor.

Obiectivul ASCPD este de a oferi soluții concrete la problemele cu care se confruntă specialiștii în confidențialitate și protecția datelor, de a crește gradul de conștientizare a legislației și de a oferi membrilor săi un forum în care aceste subiecte să poată fi dezbătute, precum și un loc de pregătire profesională continuă. ASCPD militează pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la tehnologiile și legile care pun în pericol viață privată, pentru a se asigura că publicul este informat și implicat.

Mai multe detalii găsiți pe www.ascpd.ro

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Eliminați “Consimțământul GDPR” al pacientului pentru serviciile medicale

GDPR

Vizualizari: 18856

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La nivelul unităților din sistemul sanitar nu este nevoie de obținerea unui consimțământ GDPR, semnat de pacient, prin care acesta este de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Conform Regulamentului European pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, consimțământul GDPR este doar una din modalitățile de a asigura legalitatea prelucrării, în domeniul sanitar existând deja alte prevederi care justifică legalitatea activității de prelucrare. Este important a nu se confunda cu consimțământul medical informat, de asemenea reglementat legal, care are un cu totul alt scop. Unitatea medicală poate asigura transparența prelucrării datelor prin afișe, pictograme sau ghiduri la care pacientul să poată avea acces ușor. Acestea sunt o parte dintre concluziile care au rezultat la finalul primei ediții a Conferinței Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în Domeniul Sanitar, care a avut loc la Poiana Brașov în data de 11 octombrie 2018. În urma dezbaterilor s-a ajuns la concluzia că este nevoie încă de multă educație în rândul personalului din sistemul sanitar, privind respectarea Regulamentului European pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Conferința Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost organizată ca un eveniment satelit al celei de-a cincea ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, ce a avut loc în perioada 11-14 octombrie 2018, la Poiana Brașov.

La conferință au fost prezenți responsabili cu protecția datelor din peste 100 de spitale din România, case de asigurări de sănătate, clinici, lanțuri de farmacii. Conferința a fost una interactivă, cei 22 de speakeri din țară și străinătate, prin prezentări și trei workshop-uri, aducând noutăți din domeniul protecției datelor cu caracter personal, într-un interval de 10 ore, evenimentul fiind transmis live pe internet, unde a avut într-o singură zi peste 15.000 de vizualizări.

”Este o mare diferență între consimțământul luat de medici în relația cu pacienții și consimțământul cerut de Regulamentul 679/2016. Nu este nevoie ca în instituțiile sanitare să se ia consimțământul cerut de GDPR pentru realizarea serviciilor medicale. Așa cum ne-am obișnuit până acum, în relația cu pacientul, se ia doar consimțământul medical informat. (…) Consimțământul pe GDPR nu a fost introdus special pentru sistemul sanitar sau pentru a fi folosit în relația medic-pacient sau farmacist-pacient. Acest tip de consimțămînt este util în alte tipuri de activități, cum ar fi cele de marketing. Managerii unităților medicale trebuie să renunțe la acest formular de consimțământ GDPR și să introducă o informare a pacientului. Pot să demonstrez și altfel că am informat persoana vizată, pot să am un afiș, un ghid, să postez informația pe site, sunt alte modalități neintruzive pentru pacient prin care poate fi informat”, a explicat Cristiana Deca, vicepreședintele Asociației Naționale în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD).

”Obținerea unui consimțământ la internarea în spital prin solicitarea ”vă rog semnați aici, aici și aici” nu este o conformare GDPR, este o rezolvare formală prin care am crescut birocrația, am creat formulare noi ca să ne asigurăm în cazul în care pacientul ne dă în judecată. Dar avantajul va fi de partea pacientului pentru că el va spune ”nu am fost informat corect, consimțământul nu este conform GDPR, nu a fost obținut în mod real, nu am fost informat în prealabil”. Un consimțământ pentru a fi valabil conform GDPR trebuie să îndeplinească mult mai multe condiții decât semnatura pacientului. Consimțământul GDPR a devenit un concept care în medicină sperie un medic”, a adăugat Marius Dumitrescu, președintele ASCPD.

Specialiștii în protecția datelor au explicat și faptul că, prin obținerea unui consimțământ GDPR nu doar că a crescut birocrația, dar apare încă o dată personală ce trebuie prelucrată, respectiv semnătura.

Rezultatele Conferinței au fost comunicate și atutorităților și managerilor de spitale în cadrul CNFMS 2018, fiind subliniat faptul că spitalele au nevoie de echipe care să colaboreze pentru complianța GDPR, că este nevoie să existe un responsabil pentru protecția datelor, iar managerul unității medicale trebuie să înțeleagă că responsabilitatea rămâne a lui chiar dacă a numit un DPO, deoarece numirea unui DPO nu este o ”delegare de putere”, acesta este mai degrabă un “evaluator care are nevoie de o echipă cu care să colaboreze pe procesul de complianță”.

”Toate instituțiile publice sunt obligate să aibă acest om în echipă, responsabilul cu protecția datelor și el nu poate fi managerul IT, managerul de resurse umane, juristul sau altcineva mutat dintr-o funcție în alta, pentru că de cele mai multe ori este în incompatibilitate. (…) Nu este neapărat nevoie de investiții financiare mari ca să incerci să obții complianța. Un prim pas vizează sensibilizarea și conștientizare în rândul managerilor a importanței GDPR, apoi în rândul echipei de implementare GDPR și nu în ultimul rând restul angajații trebuie instruiți și educați privind modul de gestiune al datelor personale la care au acces”, a precizat Cristiana Deca.

Educația personalului medical este o altă direcție important și obligatorie conform Regulamentului (UE) 2016/679. ”Toți participanții la Conferință au adus la lumină nevoia de educație a personalului medical, acesta fost focusul general. Personalul medical pe langa activitatea medicala pe care o desfășoară va trebui să înțeleagă că de acum pacientii au noi drepturi legate de datele lor și că ei sunt podul de legatura între pacient și responsabilul cu protecția datelor. Să știi că trebuie să îți anunți DPO-ul când un pacient solicită ștergerea datelor presuspune din start că personalul medical să dețină un nivel de educație minim in aceasta zona”, a punctat și Cristian Deca, vicepreședinte al ASCPD

În prezent pacienții au un grad scăzut de conștientizare a importanței datelor cu caracter personal, existând posibilitatea ca peste un an sau doi să apară o serie de litigii. Și în prezent există breșe de securitate pe care responsabilii cu protecția datelor din spitale trebuie să le evalueze și să le raporteze către ANSPDCP, iar managerii de spitale să implementeze măsuri care să elimine posibilitate reapariției. Un exemplu de breșă, oferit de specialiștii în protecția datelor este accesul camerelor de filmat ale presei în spitale, filmarea pacienților internați fiind o încălcare a drepturilor la viața privată.

Sfaturi legate de protecția datelor cu caracter personal au fost oferite la CNFMS 2018 și conducerii spitalelor de psihiatrie din țară, participanți la un workshop organizat în cadrul evenimentului. ”Am discutat aspecte care țin de specificul domeniului psihiatriei, am vorbit despre internări fără consimțământul pacientului, nevoluntare. Am subliniat că nu este nevoie de consimțământ, mai ales în domeniul psihiatriei este dificil să obții consimțământ de la o persoană fără discernământ. S-a discutat și despre justificarea unor măsuri intruzive, filmarea unui pat de spital de exemplu, pentru a preîntâmpina rănirea pacientului. Am vorbit despre utilizarea unor instrumente precum accesul biometric într-o încăpere, monitorizarea accesului într-un spital de psihiatrie, fiind foarte important cine intră, dar mai ales cine părăsește insituția, despre metode de securitate în general. Rezolvarea formală a acestei complianțe de GDPR a fost constatată și în spitalele de psihiatrie, am observat spitale în subordinea Consiliilor Județene care și-au angajat persoană full time DPO și am observat spitale foarte mari care nu au reușit să angajeze o persoană și au făcut cumul de funcții în incompatibilitate”, a explicat Marius Dumitrescu.

În cadrul CNFMS, conducerea Asociației Naționale în Confidențialitate și Protecția Datelor a lansat un proiect de cercetare în rândul unităților sanitare din România. Este vorba despre un studiu realizat prin tehnica chestionarului elaborat în parteneriat cu Centrul pentru Protectia Datelor din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Tîrgu-Mureș și Safetech Innovations.

”Participanții la acest studiu vor oferi informația către experții noștri privind anumite elemente pe care le-au implementat deja, vom evalua statistic ce înseamnă acest grad de conformare, dar nu printr-un procent. Sunt trei direcții de analiză: partea organizatorică, partea tehnică și securitate. Vom evalua aceste trei categorii pentru fiecare spital/clinică/farmacie. Cei care vor lua parte la studiu vor primi înapoi un plan de riscuri GDPR și recomandările din partea specaliștilor noștri. Datele statistice și concluziile acestui studiu, dorim să le comunicăm autorităților române, respectiv autoritățile europene. Urmează să reluăm acest studiu la interval de 12 luni și să monitorizăm modul în care domeniul sanitar din România reușește să obțină conformitate. În acest moment putem înainta doar opinii, deoarece suntem într-un stadiu incipient de implementare, întreaga Europă este la fel, domeniul sanitar fiind puternic afectat”, a conchis președintele ASCPD.

Prima ediție a Conferinței Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în domeniul sanitar a fost organizată de Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) în parteneriat cu ISPOR România, Camera Deputaților – Comisia pentru Sănătate și Familie, Societatea Română de Farmacoeconomie, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologe Tîrgu-Mureș – Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management și Centrul Pentru Protecția Datelor, Autoritatea Națională de Management a Calității în Sănătate, Universitatea Sapientia din Tîrgu-Mureș și Asociația SURYAM, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de Health Events.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Expertiză de vârf pentru educarea specialiștilor în protecția datelor cu caracter personal

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 58 – editia tiparita – Septembrie 2018

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) își începe activitatea în România

S-a înființat Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD), creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea […]

CMR: Facem un apel ferm la respectarea confidenţialităţii datelor privind sănătatea pacienţilor.

Confidenţialitatea datelor de sănătate ale tuturor pacienţilor este un drept fundamental, consfinţit de legile naţionale şi europene. Din păcate, în ultimul timp,  asistăm la expunerea în spaţiul public […]

Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie protesteaza

Referitor la publicarea de către domnul Darius Vâlcov – consilier de stat al premierului României – pe pagina sa Facebook, a unui document medical confidențial, precum și a […]

Protecția datelor în domeniu sanitar, abordare pragmatică sau complianță formală?

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 56 – editia tiparita – Iunie-Iulie 2018

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]

Responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei […]

A fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679

In data de 19 Aprilie 2018 a fost publicata o RECTIFICARE la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în […]

Profesiune libera sau persoana vizata?

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special […]

Prioritate privind conștientizarea importanței GDPR

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 54 – editia tiparita – Aprilie 2018  

Cursuri GDPR pentru angajatii din sistemul sanitar

Ce trebuie sa stim despre GDPR ? Incepand cu 25 mai 2018 intra in vigoare Regulamentul UE nr. 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR), care spune in […]

Legea GDPR in Romania creeaza tensiuni

  Aparitia unei Legi „GDPR” in Romania este o initiativa asteptata de intreaga comunitate a organizatiilor din domeniul sanitar, existand mai multe proiecte in acest moment. Chiar daca […]

Piața serviciilor medicale și primele confuzii alarmante în implementarea GDPR

La nivelul unei companii cu peste 1.400 de angajați , implementarea greșită a regulilor de protecție a datelor personale a fost relevată de transmiterea unui e-mail către destinatarul necorespunzător. Importanța nu […]

Noi reglementări privind protecția datelor cu caracter personal în domeniul medical

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 53 – editia tiparita – Martie 2018

GDPR: „Îmi pare rău nu este de ajuns”

Grupul de Lucru Art. 29 (WP 29) privind protecţia datelor este un organism european independent, cu caracter consultativ, format din reprezentanţii autorităţilor naţionale pentru protecţia datelor din statele […]

Contextul aparitiei GDPR in Romania

Noul Regulament privind protectia datelor cu caracter personal va intra in vigoare in toate statele membre ale Uniunii Europene incepand cu data de 25 Mai 2018. In ultimele […]

Este obligatoriu a desemna un DPO în unități farmaceutice? – punct de vedere juridic

Articol publicat sub egida Colegiului Farmaciștilor din România –Filiala Cluj Autor: Av. Oana Murariu   Începând cu data de 25 mai 2018 Regulamentul (UE) 2016/679[i] privind protecția persoanelor […]

Dezbatere publica pe proiectul Legii pentru aplicarea GDPR in Romania

A fost publicata propunerea legislativa privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal […]

A aparut standardul ocupational pentru DPO

Autoritatea Nationala pentru Calificari a aprobat conform deciziei 74/19.03.2018 standardul ocupational pentru educatia si formare profesionala a Responsabililor cu protectia datelor cu caracter personal – cod COR 242231. […]