Pornind de la premisa că nutriția poate influența răspunsul la tratamente medicamentoase în cazul unor complicații ale obezității, prin proiectul „Utilizarea modelelor nutrigenomice pentru personalizarea tratamentelor dietetice în obezitate”, acronim NUTRIGEN, unic pe plan mondial, se dorește stabilirea eficacității tratamentelor cu alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale (cunoscute ca ”medical foods” în SUA sau ”foods for special medical purposes în UE), la persoanele obeze, pe baza predispoziției genetice. Demarat în anul 2016, de Universitatea de
Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara și finanțat din fonduri europene, proiectul Nutrigen se află în prezent la faza în care au fost identificați pacienții eligibili pentru a participa la studiu, iar din toamnă vor începe testările propriu zise. Într-un interviu acordat Revistei Health, Dr. Mihai Niculescu, cunoscut la nivel mondial pentru rezultatele cercetărilor sale în Nutrigenomică, și director al proiectului, a oferit mai multe detalii despre proiect și impactul pe care l-ar putea avea rezultatele studiului în lupta cu obezitatea și afecțiunile aferente acesteia.

Dezvoltarea și implementarea principiilor nutriției de precizie și tratamentul dereglărilor metabolice asociate obezității reprezintă obiectivul principal al proiectului Nutrigen.

De la ce premise s-a pornit în implementarea acestui proiect?
Premisa de la care am pornit a fost modul în care nutriția poate influența răspunsul la tratamente medicamentoase în cazul unor complicații ale obezității. Obiectivul proiectului Nutrigen este de a afla cum poate fi folosit un aliment dietetic cu scop medical special în corelație cu tratamentele anticolesterolemiante, gen statine, care scad colesterolul la populația obeză. Acest studiu, care se desfășoară pe o durată de trei ani, a ajuns în faza în care am terminat de recrutat toți participanții, în număr  de 600 (400 de adulți și 200 de copii), toți afectați de sindromul metabolic, o combinație care ține de obezitate sau supraponderabilitate-trigliceride crescute, hipertensiune și alte criterii.

Cum au fost selectați pacienții? Care au fost criteriile?

Trebuie să ai prezente minimum trei din cinci criterii pentru a defini un sindrom metabolic, apropo de rezistența la insulină, supraponderabilitate/obezitate, trigliceride crescute, hipertensiune
și colesterol. Marea majoritate a pacienților cu sindrom metabolic iau tratament pentru scăderea colesterolului. Pacienții au fost recrutați din zona Timișoarei, dar și din zonele limitrofe ale Timișoarei într-o perioadă de un an și jumătate prin intermediul anunțurilor, implicarea medicilor de familie (mulți dintre ei ne-au trimis dintre pacienții lor). În ceea ce privește vârsta, la adulți nu a fost o limită de vârstă, sunt de la 19 ani în sus, iar la copii, aceștia au între 7-18 ani. La copii criteriile de recrutare au ținut de prezența rezistenței la insulină și a obezității. Studiul a primit aprobarea comitetului de etică al universității și este înregistrat la ClinicaTrials.gov. Recrutarea a fost făcută după obținerea unui consimțământ informat din partea fiecărui participant sau al aparținătorilor acestora (în cazul copiilor), iar acum suntem la faza în care având toate probele biologice ale celor 600 de participanți începem să determinăm valorile de care avem nevoie, să aflăm structura genetică, variațiile genetice cu care să încercăm să construim un scor genetic care ne va permite să prezicem cine va putea răspunde pozitiv la această terapie dietetică și cine nu va răspunde pozitiv.

Vor fi teste genetice speciale?

Urmărim 55 de variații genetice și după aceea, printr-o anumită statistică pe care o vom utiliza, vrem să vedem în ce măsură acele combinații ale celor 55 de variații se corelează cu răspunsul lor la statine sau la alte tratamente, care să scadă colesterolul. Cele care vor avea o putere predictivă mare pentru subiecții respectivi despre acei subiecți putem prezice că vor răspunde bine la tratamentul cu acest medical food pentru a îmbunătăți tratamentul medicamentos. Deocamdată aceasta este doar o ipoteză și vrem să vedem dacă într-adevăr folosirea acestui scor genetic și clasificarea subiecților în funcție de acest scor va fi utilă în modul în care ei vor răspunde cu adevărat față de ce am prezis noi. Testarea genetică se face acum, iar începând cu luna septembrie pe baza modelului predictiv construit începe validarea lui. Pacienții vor consuma timp de trei luni aceste alimente; sunt mai multe grupe, un grup placebo care nu va știi că nu consumă acest aliment, un grup de indivizi cu sau fără scor și un alt grup care vor avea scorul genetic la o anumită valoare care sugerează că ar răspunde pozitiv la tratament și dorim să vedem dacă într-adevăr așa este.
Vă rog să oferiți mai multe informații despre acest aliment dietetic. Un aliment dietetic este orice combinație de nutrienți sau de alimente special concepute care poate fi dovedită că are un efect terapeutic. Noi avem o combinație de nutrienți pe care am conceput-o deja cu niște colaboratori din industria de suplimente din România, dar o vom administra începând cu luna septembrie.

La final, cum vor fi valorificate rezultatele pe care le veți obține?

În proiect este inclusă protejarea proprietății intelectuale. În momentul în care am elaborat în cadrul universității o procedură anume care definește proprietatea intelectuală vom încerca să o brevetăm. Deja am început aceste discuții și în momentul în care universitatea va deține o proprietate intelectuală o poate licenția sau vinde unui partener comercial interesat să o dezvolte și în felul acesta începem să facem aici ceea ce universități din vest fac de mult timp, să câștige financiar din aceste licențieri sau vânzări ale proprietății intelectuale.

Practic, în viitor pacienții vor putea apela la aceste alimente dietetice?
După ce se va finaliza proiectul vor putea medicii să îl recomande?

În mod sigur, cu condiția ca, într-adevăr, să se dovedească că am avut dreptate. Dacă se dovedește că nu am avut dreptate aceasta este soarta acestui proiect, ori se confirmă ori se infirmă această ipoteză. Trebuie să vedem ce se întâmplă.

Acest tratament va substitui terapia medicamentoasă sau se vor completa amândouă?

Dacă se confirmă ipoteza, acest tratament va fi dat celor care răspund mai prost la medicamentele care ar scădea colesterolul, dar va fi în plus, va crește eficiența acestor medicamente. Acesta
este obiectivul. Studiul se va finaliza în septembrie 2019, iar publicarea acestor articole anticipăm că va dura mai mult. Va depinde foarte mult dacă este de succes, ce înseamnă preluarea
acestei proprietăți intelectuale și în ce termeni discutăm despre folosirea ei de către un producător comercial, fie în România fie în străinătate.

S-au mai făcut astfel de studii și în Statele Unite? Ați început proiectul Nutrigen cu idei din studiile desfășurate anterior acolo?

Da, noi am folosit date preliminare la care lucrasem înainte în Statele Unite pentru acest proiect ca să-l facem credibil către evaluatori. Astfel de proiecte au întotdeauna nevoie de date preliminare pentru a fi credibile de către evaluatori care sunt experți în același domeniu. Este vorba de aceleași variații genetice care au fost folosite în contextul a ceea ce noi numim ficatul gras, hepatosteatoza non alcoolică, în care s-a văzut că este foarte eficient, foarte predictibil ca cei care au un scor pozitiv a acestor combinații de variații genetice să reacționeze foarte bine la tratamentul cu niște nutrienți cum ar fi colina, anumiți folați ș.a.m.d. De acolo a venit ideea translatării către colesterol.

Potrivit proiectului, ”studiul va genera, pentru prima dată la nivel mondial, un model aplicabil de tratament cu un aliment dietetic, adaptat patrimoniului genetic al subiecților incluși în studiu. Se va identifica un model care ia în considerare dependența fenotipului biochimic de statutul genetic al pacientului. Rezultatele vor permite aplicarea unui tratament cu un aliment dietetic și
optimizarea tratamentului antidislipidemic (adulți) sau al rezistenței la insulină (copii) pe criterii nutrigenomice. Astfel, beneficiari direcți vor fi pacienții cu obezitate, adulți și copii dar și populația generală, care dorește să aplice un stil de viață și un program de nutriție adecvat și să îmbătrânească sănătos. Impactul estimat al proiectului: modificarea comportamentului alimentar al populației și reducerea segmentului de piață fast-food în favoarea alimentației sănătoase, reducea consumului de medicamente convenționale și creșterea segmentului de piață al alimentelor ca medicament dietetic, modificarea strategiei de sănătate către creșterea interesului pentru utilizarea testării genetice cu rol de predicție și creșterea accentului medicinei preventive față de medicina curativă”.

Acest articol a fost publicat în revista tipărită HEATLH nr. 56 din luna Iunie-Iulie 2018

Autori: Michael Putzker, Maria Dumitrescu, Tatjana Gandrabur, Thomas Klose

Cea mai mare parte a produselor farmaceutice trebuie distribuite în condiții de refrigerare, în mod special, produsele din sânge uman. Atunci când aceste produse trebuie transportate pe distante lungi se utilizează diferite mijloace de transport (situație des întâlnită în domeniul militar), unde, pe durata transportului, expeditorului nu i se poate garanta accesul la o sursa permanentă de alimentare cu energie electrică pentru containerul frigorific, nici în cazul în care acesta are însoțitor.

Cercetările efectuate pe o perioada de peste 15 ani și comparând rezultatele obținute prin simulări, în camere climatizate, cu înregistrările instrumentelor multi-parametrice de tip „Data Logger” în transporturile efectuate cu diferite mijloace de transport (vehiculelor grele de marfa, avioane de marfa, elicoptere și mașini de teren blindate), au condus la concluzia că sistemele de izolare cu răcire pasiva sunt mai performante deoarece (l) nu sunt dependente de sursa de curent electric, (ll) îndeplinesc fără probleme cerințele GDP și (lll) sunt potrivite atât pentru toate tipurile de produse farmaceutice refrigerate și congelate cât și pentru probele de laborator.

Dacă sunt respectate cu strictețe instrucțiunile validate pentru pregătirea transportului, temperatura se poate încadra între 48 până la 64 de ore cu condiția ca temperatura mediului ambiant să se mențină între -10°C si 40°C. Fiecare container trebuie să fie echipat cu un dispozitiv de înregistrare a temperaturii „Data Logger " iar datele înregistrate de acesta, trebuie analizate imediat după sosirea la destinație a transportului.

Pentru optimizarea condițiilor de transport în vederea menținerii calității terapeutice a produselor, a fost studiată și influența altor factori care pot conduce, de exemplu, la degradarea eritrocitelor sau pot avea efecte negative asupra stabilității unor produse farmaceutice, cum ar fi modificări de presiune atmosferică, vibrații îndelungate sau umiditate ridicată.

Experiența noastră de peste un deceniu în efectuarea acestui tip de transporturi, demonstrează că expeditorul însuși poate influența mulți factori înainte ca transportul sa aibă loc. Numai această filosofie poate să garanteze calitatea produselor farmaceutice până la administrarea acestora pacienților de pretutindeni.

Condiții generale

Conform listei roșii ”Rote Liste” din anul 2018, în Germania, există aproximativ 8.500 de medicamente diferite brevetate. Cele mai multe dintre acestea sunt depozitate și transportate la temperaturi între 15°C și 25°C; aproximativ o treime sunt supuse răcirii iar un număr estimat de 250 de produse sunt transportate frigorific la temperturi cuprinse între 2°C - 8°C, de la producția industrială până la administrarea lor pacientului.

Toate aceste produse medicamentoase trebuie stocate și prin urmare distribuite conform acestui interval de temperaturi pentru a le menține efectul maxim terapeutic. Produsele din sânge uman, cu excepția plasmei liofilizate, sunt supuse unui management al transportului frigorific imediat de la donarea sângelui până la transfuzia lui pacientului.

Temperatura necesară este stabilită de autoritățile naționale sau internaționale care adesea demonstrează diferențe remarcabile. Pentru întregul lanț de aprovizionare farmaceutic din industria farmaceutică, comerțul cu amănuntul, farmaciile spitalicești sau publice precum și politica revizuită a GDP (bunele practici de distribuție [3]), creează adevărate provocări tehnice și logistice.

De asemenea, autoritățile de supraveghere sunt preocupate de realizarea noilor instrucțiuni pentru produsele din sânge uman. Autorii exemplifică metodele și protocoalele analizate de-a lungul anilor și se bazeaza pe constatările și concluziile acestora pentru a dezvolta o performanță optimizată a transportului frigorific.

Materiale și metode

Camere climatice

Pentru experimentele de laborator cu celule roșii sanguine (RBC), plasma proaspăt congelată (FFP) și specimene de ser, a fost utilizat un container - „Cameră climatică (Weiss Umwelttechnik, Reiskirchen, Germania) pentru simularea temperaturii de transport “, (a se vedea figura 1a).

Alte produse farmaceutice au fost substituite cu flacoane cu apă distilată sau pungi umplute cu NaCl fiziologic steril și investigate utilizând „camera climatică (Beck-Messtechnik, Flein, Germania, acreditată EN ISO 17025: 2005; a se vedea figura 1b).

În ambele sisteme, temperatura poate fi simulată de la -10°C până la + 40°C.

Figura 1a:

Cameră de simulare climatică de la Departamentul de Fiziologie din cadrul Institutului de Medicină Preventivă din Koblenz, Germania

Figura 1b: Cameră de simulare climatică a companiei Beck Messtechnik din Flein, Germania

a	b	c	d	e

Containere

S-au testat diverse sisteme active de răcire contra sistemelor izolatoare (a se vedea tabelul II și figura 2). Deoarece dezavantajele sistematice privind sistemele de răcire active au fost mai devreme recunoscute,(a se v Figura 4 a), s-au intensificat cercetarile privind sistemele de izolare cu racire pasiva.

Figura 2: Containere de transport frigorific în lanț pentru diferite scopuri:

1. RCW 25; Sisteme medicale Dometic (umplute cu pungi de NaCl, termocupluri +4°C)
2. BlueLine 30 L; deltaT GmbH (umplut cu pungi de NaCl, termocupluri + 4°C, poziționate în partea de sus și în partea de jos)
3. PharmaCase 23 L; deltaT GmbH (umplut cu apă, fiole p.i., termocupluri 4°C)
4. RCB 25; Sisteme medicale Dometic (umplute cu FFP, termocupluri -30°C)
5. RCB 25; Sisteme medicale Dometic (umplute cu RBC, termocupluri + 4°C)a se vedea figura 4 a), studiile s-au axat pe sistemele pasive bazate pe izolație.

 Termocupluri

La început nu au fost disponibile acumulatoarele standardizate pentru menținerea căldurii și a temperaturii de răcire pentru uz farmaceutic, astfel că, s-au utilizat produse nebrevetate din industria alimentară sau echipamente de camping. De fapt, există termocupluri aprobate de WHO pentru diferite tipuri de temperaturi, de exemplu 4°C utilizați pentru majoritatea produselor destinate transportului frigorific care, de fapt, necesitau o temepratură de 2-6°C sau 2-8°C respectiv 1-10°C, 20°C prescris și utilizat pentru trombocitele din sânge și de exemplu -30°C pentru produsele congelate, cum ar fi FFP (a se vedea figura 2). Toate aceste termocupluri funcționează ca un tampon fizic pentru schimbarea temperaturii, menținând o temperatură dată în ambele direcții.

Inregistratorii de date pentru inregistrarea parametrilor

Aparatele de înregistrare multi-parametrice sunt considerate ca nefiind necesare de către mulți experți care evaluează temperatura ca fiind singurul parametru important ce trebuie urmărit și controlat în acest domeniu. Bineînțeles, până în prezent și într-o anumită măsură, noi am fost de acord cu această opinie, ținând cont în special de faptul că autoritățile naționale și internaționale relevante reglementează acest factor. Cu toate acestea, noi am efectuat teste suplimentare asupra altor factori de mediu prezentați la sfârșitul acestui studiu (înregistratorul de date standard pentru temperatură, a se vedea figura 3 în dreapta, listele înregistratorilor de date testați, a se vedea tabelul I).

Tabelul I: Înregistratorii de date testați pentru înregistrarea parametrilor de mediu în timpul transportului

Proiectarea experimentală: abordarea verificată și testată pentru RBC

Celulele roșii sanguine s-au dovedit a fi obiecte foarte potrivite pentru dezvoltarea concepțiilor de transport frigorific deoarece sunt extrem de sensibile la influența mediului înconjurător. S-ar putea spune că sistemul de lucru dezvoltat pentru RBC, de asemenea să fie potrivit pentru toate celelalte produse farmaceutice cu transport frigorific. În perioada acestor testări, obiectivul era aprovizionarea spitalelor mobile sau staționare din cadrul forțelor armate aflate în misiuni de menținere a păcii sau umanitare (în Afganistan, Kosovo, de pe navele din Marea Mediterană, Africa Centrală și Asia de Sud-Est în urma catastrofei provocate de tsunami-ul din Thailanda în 2004).

Prin urmare, abordările s-au axat exclusiv pe succesul privind calitatea farmaceutică și mai puțin pe costuri. Au fost realizate serii de experimente care au condus la protocolul de ambalare prezent și care s-a dovedit cu cele mai bune rezultate (a se vedea figura 3).

Figura 3:

Protocolul de ambalare standardizat pentru RBC folosind acumulatori de căldură / răcire latenți pentru a căptuși pereții interiori ai cutiei de transport (poziția loggerului: partea superioară, mijlocul, partea de jos); Escort Junior logger pentru înregistrarea temperaturii, prezentat în partea dreaptă.

Transferul la produsele congelate (în acest moment: FFP)

În principiu, același echipament și design a fost utilizat pentru a transfera abordarea de la transportul RBC la cea a produselor din sânge congelate cum ar fi plasma proaspătă congelată (FFP). Între timp, sunt disponibile termocupluri aprobate de WHO pentru temperaturi de conservare la -20°C (a se vedea figura 2, a doua de la dreapta).                           Aceste elemente au fost înghețate înainte de utilizare într-un congelator de tip cufăr și a a fost efectuat protocolul de ambalare. Înregistratorul de date Escort junior (fără afișaj cu cristale lichide) funcționează la fel de bine în această gamă de temperaturi.                           Cea mai scăzută influență asupra dezvoltării temperaturii din interiorul produselor ar avea loc în timpul incubării la -10°C, urmat de 20°C, respectiv, 40°C, reprezentând cel mai abrupt gradient.

Transferul la alte tipuri de medicamente lichide

Trei sisteme de transport diferite de răcire pasivă au fost tratate cu + 4°C, termocupluri de 200/400 / 1.000 / 3.000 ml volum au fost aprobate de WHO.

(l) RCW 25; Dometic Medical Systems, Hosingen, Luxemburg

(ll) BlueLine 30 L; deltaT GmbH, Fernwald, Germania

(lll) PharmaCase 23 L; deltaT GmbH, Fernwald, Germania

Ca produse farmaceutice de testare, au fost utilizate 20 de flacoane umplute cu ser pentru perfuzie in cutia PharmaCase; in celelalte două cutii (BlueLine și RCW25) s-au utilizat 20 sau 30 de pungi, fiecare umplute cu 250 ml de NaCI fiziologic. În fiecare cutie au fost plasate trei înregistratoare de temperatură calibrate (ThermoScan Messsonde -40 bis + 80°C, delta T, a se vedea mai sus): în partea stângă jos, în centru și în colțul din dreapta sus, printre produsele ambalate și pre-răcite la 5°C. Cutiile au fost incubate în paralel timp de 72 de ore la -10°C, + 20°C și, respectiv, + 40°C într-o cameră climatică (Beck-Messtechnik, Flein, Germania, acreditată conform EN ISO 17025: 2005 figura 2), urmată de o evaluare a înregistratorului de date (ThermoScan USB-Kit, deltaT, a se vedea mai sus).

Rezultate și discuții

Transportul RBC

Cele mai bune rezultate au fost obținute utilizând cutia RBC 25 (Dometic) cu un strat interior complet de termocupluri 4°C aprobate de WHO și răcirea tuturor componentelor în încăperea de depozitare frigorifică la 4°C, înainte de ambalare.

Folosind acest design (a se vedea tabelul II și figura 3 din stânga), temperatura inter-produsului a fost stabilă în intervalul prescris timp de cel puțin 48 ore (la -10°C temperatură ambiantă) și, respectiv, cel puțin 64 ore (la + 40°C). Acest rezultat este legat de liniile directoare Hemotherapy germane, care sunt citate în legea germană pentru transfuzii și, prin urmare, au forță juridică. În ceea ce privește liniile directoare europene, intervalul ar fi de 36 de ore pentru ambele temperaturi de incubare, fiind permise numai 24 de ore între 1°C și 2°C sau între 6°C și 10°C.

Acest protocol a fost folosit mai mulți ani sau mai degrabă pentru sute de evenimente de transport din întreaga lume îndeplinind complet solicitările fără nicio excepție.

Tabelul II: Stabilitatea temperaturii în recipiente incubate la -10°C sau + 40°C

*Toate cutiile, cu excepția cazului în care se utilizează un protocol convențional de ambalare, fără termocupluri aprobate de WHO

Figura 4a: Capacitatea cu ajutorul sistemului de răcire activă TC 45 MX

Figura 4b:

Capacitatea folosind izolație pe bază de RBC 25; limitele contradictorii între prevederea germană și europeană (în acest moment datele prezentate sunt pentru aplicarea căldurii).

Transportul produselor farmaceutice congelate (FFP)

Cutia de izolație RCB 25 care conține până la 32 de unități FFP permite încărcarea și manipularea ei de către o singură persoană. Protocolul de ambalare alcătuit din elemente de păstrare la cald / frig latent (-30°C) care formează un cub cu produsele plasate în interior după ce au fost învelite cu un strat dublu de folie cu bule de aer, a fost capabil să mențină temperatura inter-produsului sub - 20°C timp de cel puțin 27 de ore (a se vedea figura 5).

Acest rezultat a reprezentat cel mai grav punctul critic de control la colțurile de sus ale cutiei. Atunci când procedura este efectuată cu precizie, printre produse poate fi asigurată limita de temperatură presupusă de -20°C conform graficului obișnuit pentru plasma de fracționare timp cel puțin 27 de ore, atâta timp cât temperatura ambianta nu depășește + 40°C.

Figura 5:

Temperatura inter-produsului FFP depășește limita de -20°C după 27 de ore în cea  mai proastă locație (temperatura ambiantă + 40°C).

Transportul medicamentelor lichide, altele decât produsele din sânge

Diferențele dintre pozițiile înregistratorului de date au fost clar detectabile, dar nu foarte mari (după 72 de ore, Δ ≤ 2°C fiecare, a se vedea tabelul III). După cum era de așteptat, răceala a avut cel mai mare impact la punctul de măsurare inferior (cel mai rău caz), căldură la punctul superior (cel mai rău caz); datorită eficienței izolației, în centru, s-a format un tampon optim.

A fost observat un timp semnificativ mai scurt de depășire sau de scădere a limitelor de temperatură pentru compușii activi ai transportului frigorific, observați la caseta BlueLine (de ~ 5 și ~ 6 ore). Acest rezultat a depins de izolația limitată cu numai două termocupluri amplasate deasupra și dedesubtul medicamentelor datorită modului de construcție al containerului.

Cutia PharmaCase și RCW25 cu dispunere cubică a termoelementelor, au păstrat medicamentele timp de 35 și 56 de ore ≤ CT (la +40°C în afara temperaturii de incubație) și timp de 41 și 66 de ore ≥ 2°C (la -10°C în exteriorul temperaturii de incubație).

La + 20°C durata maximă de transport a crescut la 72 de ore la sfârșitul perioadei de incubație experimentală, și chiar și la BlueLine a atins > 10 ore.

Tabelul III:

Rezultatele examinării celor trei sisteme de transport investigate privind temperaturile diferite de incubație (-10°C, + 20°C, + 40°C)

n.o.: nu a fost observat * cel mai rău caz

Controlul strict al parametrilor suplimentari

Efectele observate, la prima vedere, nu sunt semnificative, dar totuși este detectată o tendință. Valorile limită referitoare la parametrii de stabilitate pe termen lung ai RBC, precum activitatea activității ATP și rata de hemoliză, sunt depășite parțial când RBC-urile au fost incubate timp de o oră în condiții de presiune scăzută a aerului (a se vedea tabelul IV).

Tabelul IV:

Activitatea ATP (stânga) și rata de hemoliză (dreapta) după 1 oră de incubare la diferite condiții de presiune a aerului înconjurător (săptămânile 1 și 7)

(a) actual și (b) fostul termen de valabilitate al RBC-urilor în centrul german de donare de sânge;

mv = valoare medie, dincolo de valoarea limită

1000 mbar = presiune atmosferică normală

800 mbar = presiune atmosferică în Kabul, Afganistan

400 mbar = elicopter (la înălțimea maximă de zbor)

200 mbar = aeronave la înălțimea maximă de zbor, fără balanță de presiune

în spațiul de marfă

Concluzii

Sistemele frigorifice pe bază de izolație sunt potrivite pentru transportul frigorific de medicamente și studii clinice, până la 2-3 zile fără necesitatea de conectivitate la o sursă de alimentare cu energie electrică. Două dintre aranjamentele exemplificate au oferit rezultate excelente, care ar putea fi perfectionate prin pre-răcirea containerului.

Bazandu-ne pe aceste date, produsele vizate, cum ar fi medicamentele citostatice de perfuzare, ar trebui să fie transportabile, la nivel global, de către orice lanț de transport destinat aprovizionării în cele mai bune condiții. Produsele sensibile din sânge, cum ar fi RBC, pot fi transportate fără nici o pierdere a calității terapeutice.

Sistemul funcționează chiar și cu produse congelate, așa cum s-a demonstrat cu FFP. Din moment ce un scenariul real întâlnește rar o asemenea influență extremă a temperaturii pe parcursul întregului parcurs, se poate obține o creștere semnificativă a timpului de transport sinonim cu distanța față de destinatar, cel puțin în întreaga Europă. În mod incontestabil, concepția poate fi aplicată probelor de laborator la orice temperatură solicitată, după cum arată un alt studiu al acestui grup.

Datele indică existența dovezilor că, mai mulți factori mecanici, exercită o potențială influență asupra calității farmaceutice, în special a RBC-urilor în timpul transportului și depozitării, pe lângă importanța binecunoscută a constantei de temperatură.

Sub presiunea atmosferică de la bordul unei aeronave, în ciuda instalării balansului de presiune, deteriorarea integrității eritrocitelor și a stabilității funcționale, nu s-ar fi detectat printr-o abordare experimentală controlată. Mai mult, suprapresiunea, fluctuația umidității și evenimentele variabile ale vibrațiilor / șocurilor trebuie investigate în detaliu pentru  excluderea unor astfel de influențe negative.

Referințele (PIB 2013 și o selecție de publicații ale autorilor)

1. Brandt D, Putzker M, Bohnen H, Thöle A. Temperature control management during transport of red blood cells (RBC) over one to several days. Infusionsther Transfus Med 1999;26[Suppl.1]:59
2. Brandt D, Putzker M, Bohnen H, Thöle A. Temperature control management during transport of red blood cells (RBC) over one to several days. Clin Lab 2000;46:13-16
3. European Union. Guidelines of 7 March 2013 for good distribution practice of human drugs (2013/C 68/01) [homepage on the Internet] 2013 Mar 7 [cited 2014 Nov 19]. Available from: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2013:068:0001:0014:EN:PDF
4. Klose T, Pruß A, Kiesewetter H, Roth W-K, Bohnen H, Putzker M. Quality assurance for long-lasting transports of red blood cell concentrates on extreme environmental demand. Transfus Med Hemother. 2004;31:365-370.
5. Klose T, Kiesewetter H, Pruß A, et al. Influence of below atmospheric pressure on the pharmaceutical quality of red blood cell concentrates (RBCs) during transport and storage. Clin Lab. 2006;52:57-61
6. Klose T, Putzker M, Pruß A, Fresen F, Borchert H-H. Transport de produits pharmaceutiques: Un réglement unique en Europe? Elsevier SAS: Actualités pharmaceutiques 2008;474:25-27
7. Клозе T, Путцкер M, Прусс A, Борхерт H-H. Использование пассивных охлаждающих бокcов для транспортировки продуктов крови. Гemaтoлoия и трaнcфузиoлoгия. Издaтeльcтво „Meдицинa“, (январь), 33-35
8. Klose T, Prokoph B, Seidel K, Schmidt M, Hourfar K, Putzker M. Safe system for transport of blood samples at recommended temperature (2-8°C). Transfus Med Hemother 2009;36(suppl 1):63
9. Klose T, Prokoph B, Seidel K, Schmidt M, Hourfar K, Putzker M. Safe system for transport of blood samples at recommended temperature (2-8 degrees C). Clin Lab. 2009;55:375-378.
10. Klose T, Borchert H-H, Pruß A, Roth W-K, Bohnen HR, Putzker M. Current concepts for quality assured long-distance transport of temperature-sensitive red blood cell concentrates. Vox Sang. 2010;99:44-53.
11. Klose T, Putzker M. Challenge for the new GDP policy: global validated cold chain transport (2-8° C) of clinical trials and drugs. EJOP 2014;8:31-32
12. Putzker M, Seidel K, Schmidt M, Houfar K, Friedrich I, Bohnen HR, Klose T. Temperature-stable transport of blood products across Europe on varying environmental demand: finally working with fresh frozen plasma (FFP) as well. Clin Lab. 2009;55:371-374

Corespundență (cu autorul potrivit)

Michael Putzker, PhD, Biologist                                 qmb.apotheken@gmx.net

Maria Dumitrescu, Engineer (native speaker)            m.frapp@t-online.de

Tatjana Gandrabur, Pharmacist                                  info@sonnenscheinapotheke.de

Thomas Klose, PhD, Pharmacist                               klose@sonnenscheinapotheke.de

Sonnenschein Apotheke (Sunshine Pharmacy)

Neversstrasse 5, D-56068 Koblenz, Germany

Phone: 0049 261 1339660, Fax: 0049 261 1334016

www.sonnenscheinapotheke.de

Rețeaua de farmacii DONA a desfășurat în perioada 18 martie – 20 mai campania „Farmacia de acasă-check”, prin care românii au fost invitaţi să vină în unităţile farmaceutice cu trusele de sănătate de acasă, pentru verificare. Farmaciștii DONA i-au consiliat cu privire la ce poate fi păstrat şi pentru ce afecţiuni anume și ce nu, respectiv medicamentele expirate, cu ambalaj deteriorat sau care pur și simplu nu mai sunt de folos întrucât tratamentul s-a oprit.

Peste 30.000 de români au participat la campanie şi cu ajutorul lor au fost colectate 7000 kg de medicamente expirate, care au fost preluate de o firmă specializată, în vederea incinerării, conform legii. Prin comparaţie cu perioada similară a anului trecut, cantitatea este de 3 ori mai mare.

„Ideea campaniei a venit de la acei câţiva pacienţi care ne-au întrebat direct în farmacii sau pe reţelele de social media ce să facă cu medicamentele expirate de acasă. La un research mai aprofundat, am realizat că marea majoritatea a românilor nu sunt conştienţi că medicamentele expirate aruncate la gunoi sau în sistemul public de canalizare pot pune în pericol mediul şi implicit sănătatea umană sau că există riscul să fie înghiţite de copii sau bătrâni, cu potenţiale efecte adverse severe. Aşa că ne-am hotărât să dăm tonul schimbării, primul pas fiind să asigurăm componenta de informare”, a declarat Thomas Hofmann, Director de Marketing Farmaciile DONA.

Campania a inclus o componentă de recompensare simbolică a celor care au venit cu trusele de sănătate, prin termometre digitale necesare în orice trusă de sănătate. Iniţiativa a fost promovată printr-un mix de TV, radio, OOH, online şi materiale de promovare în farmacii.

„Este puţin cunoscut faptul că legea prevede obligaţia farmaciilor de a primi produsele expirate. Noi ne-am asumat rolul educativ şi am făcut un efort suplimentar față de cerințele legale obligatorii, încurajând proactiv un comportament responsabil şi asigurând şi componenta de consiliere specializată astfel încât pacienţii să ştie ce medicamente pot lua în continuare şi pentru ce afecţiuni. Ne-a bucurat enorm reacţia oamenilor şi îi încurajăm să continue să practice acest comportament responsabil, din partea noastră vor avea tot sprijinul”, a declarat Mihaela Ungureanu, CEO Farmaciile DONA.

În România, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014, ”medicamentele expirate provenite de la populație vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distribuție sau drogherii apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare”. Din păcate, prevederea legală nu este foarte cunoscută şi cantităţi mari de medicamente ajung anual la gropile de gunoi. Nu sunt disponibile statistici exacte, dar situaţia este îngrijorătoare.

Prin comparaţie, în alte ţări există iniţiative susţinute. Spre exemplu, în SUA, în fiecare an, pe data de 27 aprilie, se sărbătorește Ziua Națională de Colectare a Medicamentelor. De asemenea, în Franţa, există Asociaţia Cyclamed, creată de guvernul francez, prin care se colectează de la populaţie, prin farmacii, medicamentele care nu mai sunt utilizate. În 2017, asociaţia a raportat 11.083 tone de medicamente colectate şi eliminate conform legii. În Germania, Italia, Portugalia şi Ungaria, predarea medicamentelor expirate la farmacii sau la medicii de familie este obligatorie.