Pornind de la premisa că nutriția poate influența răspunsul la tratamente medicamentoase în cazul unor complicații ale obezității, prin proiectul „Utilizarea modelelor nutrigenomice pentru personalizarea tratamentelor dietetice în obezitate”, acronim NUTRIGEN, unic pe plan mondial, se dorește stabilirea eficacității tratamentelor cu alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale (cunoscute ca ”medical foods” în SUA sau ”foods for special medical purposes în UE), la persoanele obeze, pe baza predispoziției genetice. Demarat în anul 2016, de Universitatea de
Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara și finanțat din fonduri europene, proiectul Nutrigen se află în prezent la faza în care au fost identificați pacienții eligibili pentru a participa la studiu, iar din toamnă vor începe testările propriu zise. Într-un interviu acordat Revistei Health, Dr. Mihai Niculescu, cunoscut la nivel mondial pentru rezultatele cercetărilor sale în Nutrigenomică, și director al proiectului, a oferit mai multe detalii despre proiect și impactul pe care l-ar putea avea rezultatele studiului în lupta cu obezitatea și afecțiunile aferente acesteia.

Dezvoltarea și implementarea principiilor nutriției de precizie și tratamentul dereglărilor metabolice asociate obezității reprezintă obiectivul principal al proiectului Nutrigen.

De la ce premise s-a pornit în implementarea acestui proiect?
Premisa de la care am pornit a fost modul în care nutriția poate influența răspunsul la tratamente medicamentoase în cazul unor complicații ale obezității. Obiectivul proiectului Nutrigen este de a afla cum poate fi folosit un aliment dietetic cu scop medical special în corelație cu tratamentele anticolesterolemiante, gen statine, care scad colesterolul la populația obeză. Acest studiu, care se desfășoară pe o durată de trei ani, a ajuns în faza în care am terminat de recrutat toți participanții, în număr  de 600 (400 de adulți și 200 de copii), toți afectați de sindromul metabolic, o combinație care ține de obezitate sau supraponderabilitate-trigliceride crescute, hipertensiune și alte criterii.

Cum au fost selectați pacienții? Care au fost criteriile?

Trebuie să ai prezente minimum trei din cinci criterii pentru a defini un sindrom metabolic, apropo de rezistența la insulină, supraponderabilitate/obezitate, trigliceride crescute, hipertensiune
și colesterol. Marea majoritate a pacienților cu sindrom metabolic iau tratament pentru scăderea colesterolului. Pacienții au fost recrutați din zona Timișoarei, dar și din zonele limitrofe ale Timișoarei într-o perioadă de un an și jumătate prin intermediul anunțurilor, implicarea medicilor de familie (mulți dintre ei ne-au trimis dintre pacienții lor). În ceea ce privește vârsta, la adulți nu a fost o limită de vârstă, sunt de la 19 ani în sus, iar la copii, aceștia au între 7-18 ani. La copii criteriile de recrutare au ținut de prezența rezistenței la insulină și a obezității. Studiul a primit aprobarea comitetului de etică al universității și este înregistrat la ClinicaTrials.gov. Recrutarea a fost făcută după obținerea unui consimțământ informat din partea fiecărui participant sau al aparținătorilor acestora (în cazul copiilor), iar acum suntem la faza în care având toate probele biologice ale celor 600 de participanți începem să determinăm valorile de care avem nevoie, să aflăm structura genetică, variațiile genetice cu care să încercăm să construim un scor genetic care ne va permite să prezicem cine va putea răspunde pozitiv la această terapie dietetică și cine nu va răspunde pozitiv.

Vor fi teste genetice speciale?

Urmărim 55 de variații genetice și după aceea, printr-o anumită statistică pe care o vom utiliza, vrem să vedem în ce măsură acele combinații ale celor 55 de variații se corelează cu răspunsul lor la statine sau la alte tratamente, care să scadă colesterolul. Cele care vor avea o putere predictivă mare pentru subiecții respectivi despre acei subiecți putem prezice că vor răspunde bine la tratamentul cu acest medical food pentru a îmbunătăți tratamentul medicamentos. Deocamdată aceasta este doar o ipoteză și vrem să vedem dacă într-adevăr folosirea acestui scor genetic și clasificarea subiecților în funcție de acest scor va fi utilă în modul în care ei vor răspunde cu adevărat față de ce am prezis noi. Testarea genetică se face acum, iar începând cu luna septembrie pe baza modelului predictiv construit începe validarea lui. Pacienții vor consuma timp de trei luni aceste alimente; sunt mai multe grupe, un grup placebo care nu va știi că nu consumă acest aliment, un grup de indivizi cu sau fără scor și un alt grup care vor avea scorul genetic la o anumită valoare care sugerează că ar răspunde pozitiv la tratament și dorim să vedem dacă într-adevăr așa este.
Vă rog să oferiți mai multe informații despre acest aliment dietetic. Un aliment dietetic este orice combinație de nutrienți sau de alimente special concepute care poate fi dovedită că are un efect terapeutic. Noi avem o combinație de nutrienți pe care am conceput-o deja cu niște colaboratori din industria de suplimente din România, dar o vom administra începând cu luna septembrie.

La final, cum vor fi valorificate rezultatele pe care le veți obține?

În proiect este inclusă protejarea proprietății intelectuale. În momentul în care am elaborat în cadrul universității o procedură anume care definește proprietatea intelectuală vom încerca să o brevetăm. Deja am început aceste discuții și în momentul în care universitatea va deține o proprietate intelectuală o poate licenția sau vinde unui partener comercial interesat să o dezvolte și în felul acesta începem să facem aici ceea ce universități din vest fac de mult timp, să câștige financiar din aceste licențieri sau vânzări ale proprietății intelectuale.

Practic, în viitor pacienții vor putea apela la aceste alimente dietetice?
După ce se va finaliza proiectul vor putea medicii să îl recomande?

În mod sigur, cu condiția ca, într-adevăr, să se dovedească că am avut dreptate. Dacă se dovedește că nu am avut dreptate aceasta este soarta acestui proiect, ori se confirmă ori se infirmă această ipoteză. Trebuie să vedem ce se întâmplă.

Acest tratament va substitui terapia medicamentoasă sau se vor completa amândouă?

Dacă se confirmă ipoteza, acest tratament va fi dat celor care răspund mai prost la medicamentele care ar scădea colesterolul, dar va fi în plus, va crește eficiența acestor medicamente. Acesta
este obiectivul. Studiul se va finaliza în septembrie 2019, iar publicarea acestor articole anticipăm că va dura mai mult. Va depinde foarte mult dacă este de succes, ce înseamnă preluarea
acestei proprietăți intelectuale și în ce termeni discutăm despre folosirea ei de către un producător comercial, fie în România fie în străinătate.

S-au mai făcut astfel de studii și în Statele Unite? Ați început proiectul Nutrigen cu idei din studiile desfășurate anterior acolo?

Da, noi am folosit date preliminare la care lucrasem înainte în Statele Unite pentru acest proiect ca să-l facem credibil către evaluatori. Astfel de proiecte au întotdeauna nevoie de date preliminare pentru a fi credibile de către evaluatori care sunt experți în același domeniu. Este vorba de aceleași variații genetice care au fost folosite în contextul a ceea ce noi numim ficatul gras, hepatosteatoza non alcoolică, în care s-a văzut că este foarte eficient, foarte predictibil ca cei care au un scor pozitiv a acestor combinații de variații genetice să reacționeze foarte bine la tratamentul cu niște nutrienți cum ar fi colina, anumiți folați ș.a.m.d. De acolo a venit ideea translatării către colesterol.

Potrivit proiectului, ”studiul va genera, pentru prima dată la nivel mondial, un model aplicabil de tratament cu un aliment dietetic, adaptat patrimoniului genetic al subiecților incluși în studiu. Se va identifica un model care ia în considerare dependența fenotipului biochimic de statutul genetic al pacientului. Rezultatele vor permite aplicarea unui tratament cu un aliment dietetic și
optimizarea tratamentului antidislipidemic (adulți) sau al rezistenței la insulină (copii) pe criterii nutrigenomice. Astfel, beneficiari direcți vor fi pacienții cu obezitate, adulți și copii dar și populația generală, care dorește să aplice un stil de viață și un program de nutriție adecvat și să îmbătrânească sănătos. Impactul estimat al proiectului: modificarea comportamentului alimentar al populației și reducerea segmentului de piață fast-food în favoarea alimentației sănătoase, reducea consumului de medicamente convenționale și creșterea segmentului de piață al alimentelor ca medicament dietetic, modificarea strategiei de sănătate către creșterea interesului pentru utilizarea testării genetice cu rol de predicție și creșterea accentului medicinei preventive față de medicina curativă”.

Acest articol a fost publicat în revista tipărită HEATLH nr. 56 din luna Iunie-Iulie 2018

Noi perspective pentru comunitatea formată în jurul copiilor cu autism, la Conferința Internațională ABA 2019

În cel de-al optulea an de desfășurare, Conferința Internațională ABA și-a reconfirmat statutul de cel mai important eveniment din Sud Estul Europei dedicat terapiei comportamentale aplicate.

Peste 50 de lectori, din țară și de peste hotare, au susținut prelegeri și workshop-uri, iar mai mult 500 de specialiști, părinți și cadre didactice au participat la cele trei zile de sesiuni științifice, organizate de Asociația Autism Voice și Asociația Help Autism la Universitatea Româno-Americană din Capitală.

Și de această dată, Conferința s-a bucurat de susținerea instituțiilor statului. Oana Elena Pintilei, Secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, Președinte al „Comitetul pentru elaborarea Planului național pentru autism pentru perioada 2020-2022” și Adina Codres, din partea Autorității Naționale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, au răspuns invitației și au vorbit participanților despre cele mai recente măsuri în sprijinul familiilor care luptă cu tulburarea de spectru autist.

În premieră în acest an, cadrele didactice din învățământul general au avut șansa de a participa la un workshop adresat lor, în cadrul căruia au intrat în contact cu instrumente și tehnici de lucru, care pot fi aplicate la clasă pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale. William L. Heward, Ed.D., BCBA-D, profesor emerit la Colegiul de Educație și Ecologie Umană de la Universitatea de Stat din Ohio, a vorbit cadrelor didactice prezente despre generalizarea și menținerea schimbării comportamentale și a oferit soluții la cele mai importante provocări cu care aceștia se confruntă în instruirea copiilor cu TSA, plecând de la modul în care elevul va reuși să folosească informațiile învățate la clasă în situații relevante de viață.

Un alt moment așteptat a fost prelegerea referitoare la aplicarea principiilor ABA în dezvoltarea abilităților adulților cu TSA, susținută în prima zi a Conferinței de Peter Gerhardt Ph.D BCBA. În cadrul prezentării, Gerhardt a demonstrat specialiștilor români prezenți legătura dintre abilitățile dobândite de persoanele cu TSA în perioada preșcolară, școala primară, gimnaziu și liceu și cele care se dobândesc la maturitate. Atelierul s-a încheiat cu o discuție privind aspectele etice asociate posibilităților de a oferi o intervenție eficientă asupra comportamentului în cazul adolescenților și adulților cu TSA.

Prima zi a Conferinței a adus și lansarea oficială a platformei Eduaba, instrumentul care facilitează colaborarea membrilor echipei de lucru multidisciplinare implicate în terapia copiilor cu TSA. Platforma,  dezvoltată de Asociaţia Help Autism în parteneriat cu Autism Voice va permite eficientizarea procesului de evaluare a copilului, prin 2 scale dedicate de evaluare, precum și prin generarea unor rapoarte dedicate. În cadrul platformei se regăsesc două teste de evaluare care pot fi aplicate copiilor pentru evaluarea abilităților și determinarea nivelului de dezvoltare, EduABA – Scala de evaluare în educația timpurie, cea mai complexă scală de dezvoltare a abilitaților copilului, de la naștere până la integrarea în școală și Scala de dezvoltare pentru copiii atipici – Carolina Curriculum (0-3 ani) bazată pe secvențele de dezvoltare ale copilului neurotipic. Aplicația poate fi testată timp de o lună gratuit accesând site-ul https://eduaba.ro/.

După ce la ediția precedentă a Conferinței reprezentanții Help Autism anunțau intenția de dezvolta un proiect pentru elaborarea de politici publice alternative pentru copiii cu autism, de această dată, Daniela Bololoi, președintele Asociației Help Autism, a venit în fața publicului pentru a prezenta rețeaua RO TSA. Cea mai mare rețea de ONG-uri și instituții în sprijinul copiilor cu autism a fost înființată în ultimul an prin aducerea laolaltă a 66 de ONG-uri și 67 de instituții publice, din toată țara, cu scopul de a îmbunătăți legislația în domeniul autismului în România. Cu această ocazie, grupul de lucru a lansat și un apel către specialiști și părinți de a înscrie în platforma www.paca.helpautism.ro probleme și soluții identificate în sfera autismului, toate acestea urmând a fi prezentate mai departe factorilor decidenți.

În cadrul temei ”Standarde in centrele de terapie ABA din Romania”, Psiholog Anca Dumitrescu, BCBA, președintele Asociației Autism Voice a vorbit despre importanța și necesitatea standardelor și a criteriilor de performanță, care ar trebui adoptate la nivel național și, în special, a acelor standarde necesare fiecărui centru care oferă servicii de analiză comportamentală persoanelor cu tulburări de spectru autist și alte tulburari de dezvoltare. Aceste aspecte sunt importante nu doar la nivel legislativ, ci creează impact și diferențiază terapia de succes, aplicată profesionist de acele practici sau abordări intuitive, fără validare științifică și rezultate slabe.

Conferința a fost acreditată în România de către Colegiul Psihologilor și Colegiul Medicilor, iar la nivel internațional de către Behavior Analyst Certification Board.

Despre Help Autism

De 9 ani, Asociația Help Autism luptă pentru dreptul copiilor cu autism de a duce o viață cât mai aproape de normalitate. Asociația susține peste 500 de copii diagnosticați cu TSA prin programe de terapie derulate în centrele proprii, prin parteneriate public-private cu Direcții de Asistență Socială și Protecția copilului și la domiciliu, desfășoară cursuri de formare în terapie ABA, cursuri gratuite pentru informarea cadrelor didactice, workshop-uri și ședințe de consiliere pentru părinți și este coorganizator al Conferinței Internaționale ABA - știința care stă la baza terapiilor de recuperare în autism. În anul 2018, Help Autism a pus bazele RO-TSA, o rețea de 66 de ONG-uri și 67 de instituții publice, care lucrează împreună pentru elaborarea de politici alternative la politicile publice privind persoanele afectate de autism și familiile acestora.

Despre Autism Voice

Autism Voice este prima și  cea mai mare asociație din România specializată în terapia de recuperare a copiilor cu autism, tulburări de dezvoltare și comportamentale.

Autism Voice înseamnă peste 11 ani de implicare și dezvoltare de servicii de recuperare pentru copiii cu autism din România. Înseamnă mii de copii și familii care au primit sprijin și un reper în terapia ABA, sute de copii integrați în terapie, apoi la școală și mii de specialiști formați.

Misiunea noastră este de a îndepărta barierele de comunicare dintre societate și acești copii și de a construi o comunitate capabilă să înțeleagă și să cunoască nevoile lor.

Cu pași siguri, Autism Voice stabilește în prezent standardizarea profesională în cadrul centrelor din întreagă țară, a beneficiilor legale pentru copii, a dreptului lor deplin la educație și susține demersul de profesionalizare și recunoaștere a statutului analizei comportamentale în România, ca standard de intervenție în TSA.

Cura de slăbire este o necesitate în cazul unor indivizi obezi unde excesul ponderal agravează alte comorbidități asociate (hipertensiune arterială, risc cardiovascular, dislipidemii etc), dar poate fi și un moft impus de șabloanele de frumusețe ale mass-media. Adesea, curele de slăbire sunt asociate cu utilizarea de suplimente alimentare ”pentru slăbit” achiziţionate din farmacii sau farmacii naturiste, aflate sub controlul calitativ legal al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale și a Ministerului Sănătății sau achiziționate de pe Internet, unde normele calitative sunt asumate de consumator. Deși aceste suplimente alimentare sunt aparent lipsite de risc pentru sănătate (fiind de origine naturală, obținute din plante), de multe ori nu se ține cont de riscurile potențiale ale asocierii acestora cu diferite diete restrictive.

APORTUL ALIMENTAR ECHILIBRAT

Un aport alimentar echilibrat trebuie să țină seama de necesarul caloric destinat metabolismului bazal, activității musculare și a activității dinamice specifice a alimentelor (consumul caloric necesar digestiei și absorbției alimentelor). Metabolismul bazal este echivalent cu un consum de 1 kcal/ kg corp/oră (aprox. 1000-1600 kcal/ zi). Rata metabolismului bazal (RMB) depinde de o serie de factori:
• Vârsta - RMB este ridicată la copii şi adolescenți, scade cu înaintarea în vârstă; scăderea RMB poate fi încetinită de activitatea fizică;
• Înălțimea - RMB este mai crescută la persoanele înalte, aceste persoane având o suprafaţă corporală mai mare;
• Cantitatea de țesut muscular - cu cât cantitatea de ţesut muscular este mai mare, cu atât RMB este mai mare. RMB este mai mare la bărbaţi decât la femei, cantitatea de ţesut muscular fiind mai mare la aceştia;
• Temperatura corpului - RMB creşte odată cu creşterea temperaturii corporale;
• Perioadele de post/înfometare/cură de slăbire/malnutriția scad RMB;
• Tiroxina - creşterea nivelelor de tiroxină produce creşterea RMB.
Într-o alimentaţie echilibrată glucidele trebuie să asigure 45-55% din aportul caloric zilnic la un adult, ceea ce înseamnă aproximativ 5-7 g carbohidrați/kg corp/zi în condiții de efort moderat și de scurtă durată. Necesarul de proteine recomandat este de aproximativ 1 g/kg corp/zi și depinde foarte mult de calitatea proteinelor (determinată de conținutul în aminoacizi esențiali și de raportul
între aceștia) și de originea lor - proteinele de origine animală fiind preferate celor de origine vegetală. Aportul de lipide este aproximat tot la 1g/kg corp/zi (cca. 70-80 g/zi) din care jumătate să fie grăsimi nesaturate - acizii grași nesaturați și polinesaturați sunt considerați esențiali în organism datorită capacității limitate de sinteză.

DIETE ALIMENTARE

Indiferent de tipul de dietă adoptat, scăderea ponderală ar trebui să se bazeze pe mobilizarea lipidelor (trigliceridelor) din țesutul adipos prin lipoliză determinată de modificarea raportului insulină/glucagon în favoarea glucagonului. Acizii grași eliberați sunt utilizați ca suport energetic al organismului prin β-oxidare la nivel mitocondrial, aceasta în cazul aportului alimentar hipoglucidic fiind o cauză a sintezei de
corpi cetonici.
• Dieta hipocalorică (1200-1500 kcal/zi) cu aport echilibrat de trofine (45-55% glucide, 20% proteine, 25-30% lipide, jumătate fiind grăsimi nesaturate) este cea mai sigură pentru sănătatea individului și este eficace atâta timp cât aportul de calorii este moderat inferior consumului;
• Dieta cetogenică se bazează pe un aport alimentar hiper-lipidic/ hipo-glucidic/hipo-proteic și este foarte eficace din punctul de vedere al reducerii țesutului adipos și a greutății corporale. În acest caz, lipidele furnizează aproximativ 80% din necesarul caloric zilnic fiind o dietă care se bazează pe inducerea cetozei. Riscurile asociate acestui tip de dietă sunt: acidoza metabolică (eliminarea corpilor cetonici cu caracter acid sub formă de săruri în urină ducând la scăderea rezervelor alcaline ale organismului), depresia, scăderea capacităţii de concentrare (cel puţin în faza iniţială, până la adaptarea neuronilor în a utiliza corpii cetonici, prin aport insuficient de glucoză) scăderea capacităţii de efort fizic (prin depleţia glicogenului muscular şi hepatic), halenă (prin
eliminarea pe cale respiratorie a acetonei), favorizarea colesterologenezei (ca urmare a excesului de Acetil-CoA), favorizarea calculozei renale şi demineralizării osoase pe termen lung (prin favorizarea calciuriei).
• Dieta hiperproteică este o dietă bazată pe un aport alimentar hiper-proteic/hipo-glucidic/ hipo-lipidic. Reducerea greutății coporale se bazează tot pe aportul alimentar hipo-glucidic și inducerea cetozei prin utilizarea acizilor grași din țesutul adipos ca substrat energetic. Menținerea glicemiei în limitele normale se realizează prin utilizarea aminoacizilor glucofomatori. Riscurile asociate acestui tip de dietă sunt: constipaţia (datorată aportului scăzut de fibre alimentare), uremie şi hiperuricemie (catabolismul intens al aminoacizilor și a nucleoproteinelor generează amoniac, creşterea ureogenezei și a acidului uric), deshidratare (prin cetonurie; este important consumul adecvat al unei cantităţi importante de lichide: apă, sucuri fără zahăr, lapte degresat), deficit vitaminic şi de minerale (se recomandă suplimentarea acestora).

SUPLIMENTE ALIMENTARE PENTRU SLĂBIT DE ORIGINE NATURALĂ ŞI POSIBILE INTERACŢIUNI CU DIETELE RESTRICTIVE

1. Acidul hidroxicitric (AHC) este un derivat al acidului citric endogen provenit din specii vegetale precum Garcinia cambogia și Hibiscus subdariffa. AHC prezintă mai degrabă acțiune antilipogenică decât lipolitică prin inducerea senzației de sațietate și împiedicarea sintezei de novo a acizilor grași. Biosinteza acizilor grași are loc la nivel citoplasmatic folosind ca și precursor Acetil-CoA. Transportul prin membrana mitocondrială a Acetil-CoA se face sub formă de citrat, urmând ca acesta să fie scindat nehidrolitic pe calea citrat-liazei în Acetil-CoA și oxalacetat. AHC blochează activitatea enzimei citrat-liaza scăzând astfel concentrația citoplasmatică de Acetil-CoA. Deși eficacitatea sau toxicitatea acestuia sunt discutabile în studiile prezentate în literatura de specialitate, totuși administrarea AHC, concomitentă unei diete hipoglucidice, poate favoriza cetoza prin acumulare de Acetil- CoA și împiedicarea retransformării acesteia în acizi grași.

2. Cafeina este un compus natural extras din plante precum ceaiul– Camelia sinensis; cotiledoanele seminţelor de Cola vera şi Cola nitida; seminţele de guarana – Paulinia cupana; pulberea de cacao – Theobroma cacao. Mecanismele prin care acţionează cafeina sunt următoarele:
• Inhibarea izoformelor fosfodiesterazei - ca urmare a creşterii AMPc, prin intermediul protein kinazei A sunt activate următoarele procese: lipoliza (este activată lipaza hormon sensibilă şi este iniţiată hidroliza trigliceridelor la nivelul ţesutului adipos), vasodilataţia, în special la nivel renal (prin scăderea disponibilului de calciu pentru contracţia musculaturii netede vasculare); consecutiv creşte rata filtrării glomerulare şi se produce creşterea diurezei, stimularea cardiacă (la nivel cardiac, creşte disponibilul de calciu intracelular prin activarea calciductinului) manifestată mai ales prin creşterea forţei de contracţie şi tahicardie); dozele foarte mari, toxice, pot avea, la nivel central, efecte contrare de stimulare a centrului vagal bulbar, bronhodilataţie (slabă) prin relaxarea musculaturii netede bronşice;
• Blocarea receptorilor purinergici centrali pentru adenozină – sunt antagonizate astfel efectele inhibitoare ale adenozinei la nivelul sistemului nervos central (astfel se explică efectul stimulant
central);
• Eliberarea de Ca2+ din reticulul sarcoplasmatic la nivelul musculaturii striate (fiind favorizată contracţia musculaturii scheletice). Cafeina este un compus considerat “sigur” în doze uzuale, având puține reacții adverse, însă suplimentele alimentare pentru slăbit cu conținut de cafeină, pe lângă substanța pură – cafeina anhidră – pot conține și diferite extracte vegetale de ceai verde, cafea verde, guarana, Yerba mate potențiale surse de cafeină de care nu se ține seama la stabilirea posologiei suplimentului alimentar vizat. Deși datele din literatură sunt contradictorii, unele studii arată că asocierea cafeinei ca lipolitic într-o dietă hiperproteică pentru scăderea în greutate poate crește riscul de uricemie; metabolitul principal al cafeinei excretat pe cale urinară fiind acidul metil uric acesta putând concura la eliminare cu acidul uric rezultat din catabolismul proteic.

3. Extractele de ceai obținute prin infuzie sau sub formă de extracte uscate conțin pe langă cafeină și alți compuși activi asupra metabolismului țesutului adipos. Catechinele (mai ales epigallocatechin-3-galatul) stimulează oxidarea acizilor grași prin inhibarea directă a acțiunii catecol-o-metiltransferazei (COMT) enzimă implicată în degradarea catecolaminelor. Reducerea țesutului adipos la consumul cronic de extracte de ceai verde este mult mai evidentă în caz de efort fizic aerob (durată lungă/intensitate moderată). Este important să se țină cont de calitatea suplimentelor alimentare pentru scădere ponderală cu conținut de cafeină și extracte de ceai verde (în care conținutul total de cafeină nu este determinat sau trecut pe etichetă), care în cazul administrării unor doze multiple și asociate cu eliberarea de catecolamine consecutive efortului fizic pot duce la stimulare centrală, stimulare cardiacă etc.

4. L-carnitina este un aminoacid neproteinogen provenit din surse alimentarede origine animală. L-carnitina se utilizează pentru reducerea țesutului adipos, eficace doar în caz de efort fizic aerob (de durată lungă și de intensitate mică), aceasta fiind implicată în transportul acizilor grași sub formă de Acil-carnitină din citoplasmă în mitocondrie unde pot fi oxidați. Un alt mecanism de acțiune a L-carnitinei este activarea piruvat-dehidrogenazei (ca urmare a scăderii disponibilului de Acetil-CoA); acest mecanism facilitează utilizarea glucozei pe calea glicolizei aerobe şi scade producerea de acid lactic în muşchi. Eficacitatea administrării suplimentare de L-carnitină depinde de momentul administrării (studiile arată că administrarea concomitentă a 2 g L-carnitină și 80 g carbohidrați este favorabilă – carbohidrații determină secreție de insulină, insulina are efect anabolic asupra metabolismului proteic, este favorizată intrarea aminoacizilor în mușchi, inclusiv a L-carnitinei; aceasta orientează metabolismul energetic muscular către oxidarea acizilor grași și “salvarea” rezervelor de glicogen), tipul de efort și puritatea optică a compusului (izomerul levogir este activ, izomerul dextrogir este toxic și împiedică acțiunea izomerului levogir) discutabilă în cazul suplimentelor alimentare de calitate îndoielnică.

5. Acidul linoleic conjugat (CLA) întâlnit în carnea mamiferelor rumegătoare (vită, oaie) sau în produsele lactate, produce o scădere a apetitului, a lipogenezei şi o creştere a lipolizei şi a oxidării acizilor graşi.

6. Forskolina este un principiu activ extras din planta Coleus forskohlii. Forskolina produce creşterea AMPc, activează astfel lipaza tisulară producând lipoliză şi eliberare de acizi graşi din ţesutul adipos şi în condiţiile unei diete cetogenice poate agrava cetoza.