Piața serviciilor medicale și primele confuzii alarmante în implementarea GDPR

Rezidenti

Vizualizari: 24086

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

La nivelul unei companii cu peste 1.400 de angajați , implementarea greșită a regulilor de protecție a datelor personale a fost relevată de transmiterea unui e-mail către destinatarul necorespunzător. Importanța nu este dată de transmiterea greșită a acestui e-mail, ci de multiplele indicii care arată că unul dintre operatorii de date privind sănătatea, care se află în top 3 pe piața serviciilor medicale private, , a eșuat în implementarea corectă a politicilor de prelucrare a datelor.
E-mail-ul însoțea o Anexă la contract denumită ”Acord de prelucrare a datelor cu caracter personal” și a fost transmis către un pacient care și-a achiziționat în nume propriu un pachet de servicii medicale de la acest furnizor, adică nu a accesat serviciile ca pe un beneficiu acordat de angajatorul său.
Conținutul și trimiterile specifice către un contract de prestări servicii încheiat în beneficiul unor terți, dezvăluie natura relației contractuale către care face trimitere Anexa, respectiv un contract încheiat cu un angajator care a contractat serviciile medicale ale furnizorului serviciilor medicale în beneficiul angajaților săi.
Ignorăm și lipsa totală de adecvare a Anexei la relația contractuală, precum am ignorat și transmiterea greșită a e-mail-ului. Ne-am limitat ignoranța la aceste două elemente și am parcurs Anexa din perspectiva destinatarului corect al mesajului, respectiv din perspectiva angajatorului care primește Anexa.
Multitudinea și diversitatea neregulilor identificate de noi ar putea genera o serie de articole pe marginea aceleiași Anexe, însă am întocmit un top 3 al abaterilor de la conformitatea prelucrării datelor personale și a consecințelor pe care le poate genera fiecare abatere, așa încât să contribuim la conștientizarea impactului al unei implementări greșite asupra siguranței datelor personale.

1) Lipsa de responsabilitate la inventarierea datelor personale
În urma unei inventarieri efectuată cu acuratețe, furnizorul ar fi putut identifica precis patru aspecte esențiale procesului de conformare:

  • categoriile de date prelucrate;
  • scopul și durata pentru care prelucrează fiecare categorie de date;
  • temeiul legal al fiecărei prelucrări;
  • rolul pe care îl are în cadrul fiecărei categorii de prelucrări, potrivit cu reglementarea GDPR respectiv relațiile de tipul: operator – operator, operator – împuternicit, operator – destinatar,
    operator – persoană interesată, operator – persoană vizată.

CONSECINȚĂ: Inventarierea lipsită de acuratețe atrage, prin efectul de domino, încălcarea tuturor celorlalte principii ale prelucrării. Spre exemplu, furnizorul serviciilor medicale invocă temei al
prelucrării executarea contractului încheiat cu angajatorul (sic!) pentru prelucrarea datelor privind sănătatea, a datelor biometrice și genetice, în timp ce temei al acestor prelucrări este contractul de furnizare de servicii medicale încheiat cu angajatul care dorește să profite de beneficiile puse la dispoziție de angajator.
Dacă discutăm despre medicina muncii, calitatea unei persoane de a fi aptă sau inaptă pentru muncă este dezvăluită angajatorului, nu în mod direct de către furnizorul serviciilor medicale, ci de către candidatul pentru încadrarea în muncă, chiar dacă angajatorul este acela care a încheiat contract de prestări servicii medicale cu furnizorul

2) Încălcarea principiului prelucrării în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată

n urma unei inventarieri corecte a datelor pe care le deține deja, furnizorul serviciilor medicale ar fi aflat că datele privind sănătatea, datele biometrice și datele genetice sunt colectate direct de la persoana vizată, independent de relația contractuală dintre furnizorul serviciilor și angajatorul pacientului, și sunt prelucrate pentru executarea contractului încheiat direct cu persoana vizată nu a contractului încheiat cu angajatorul ei.
Dacă serviciile medicale furnizate angajaților pot genera date genetice sau biometrice – care în esență nu sunt necesare raportului contractual dintre angajator și furnizorul de servicii medicale – atunci consimțământul pentru colectarea acestor date personale se obține direct de la persoana vizată, iar în procesul de prelucrare, acestea nu vor fi dezvăluite angajatorului.
Este inutilă informarea angajatorului în legătură cu prelucrarea unor date ale angajatului în scopuri de marketing direct, întrucât angajatorul nu este în măsură să acorde consimțământ în acest scop.

Aparent, furnizorul de servicii medicale nu deține resursele necesare pentru a păstra evidențe separate ale prelucrării datelor pentru fiecare dintre rolurile pe care le poate juca în cadrul operațiunilor de prelucrare, în timp ce invocă în cadrul acestei Anexe, ca temei al prelucrării datelor genetice și a datelor biometrice ale angajaților, art. 9 alin. (2) lit. h). din GDPR, respectiv ”prelucrarea este necesară în scopuri legate de medicina preventivă sau a muncii, de evaluarea capacității de muncă a angajatului....”, inclusiv cu scopul declarat de informare prin campanii de marketing direct.

CONSECINȚĂ: Pentru că nu a identificat corect temeiul legal pentru fiecare categorie de date prelucrate, respectiv prelucrarea datelor personale de identificare în temeiul executării contractului
încheiat cu angajatorul, în calitate de împuternicit iar prelucrarea datelor privind sănătatea, a datelor genetice și a celor biometrice, în temeiul executării contractului încheiat cu pacientul, în calitate de operator, furnizorul serviciilor medicale a specificat în mod greșit în Anexă că acordul este valabil pentru o durată egală cu durata contractului încheiat cu angajatorul.
Calitatea furnizorului de operator al datelor prelucrate în baza contractului încheiat cu pacientul subzistă datei încetării contractului încheiat cu angajatorul, așa încât durata prelucrării este, cel mai probabil, stabilită în mod greșit de către acesta.

3) Neadaptarea Anexei la rolul concret pe care îl are furnizorul serviciilor medicale în fiecare proces de prelucrare a datelor

Considerând precisă și corectă relația de tipul operator – împuternicit identificată de furnizorul serviciilor medicale, acesta eșuează în a prelua și a-și asuma întocmai obligațiile pe care le impune
GDPR în sarcina împuternicitului, în ciuda faptului că această relație este expres reglementată de art. 28 din GDPR.

CONSECINȚĂ: persoana care plătește sau negociază tarifele aplicabile serviciilor medicale ale furnizorului – dar care nu este și beneficiarul serviciilor plătite sau negociate și care permite acestui
furnizor să își mărească cota de piață prin facilitarea accesului angajaților proprii la serviciile sale medicale, se expune prin semnarea acestei Anexe răspunderii în baza GDPR pentru accesul pe care îl permite furnizorului la datele angajaților săi, fără a-i impune obligațiile corelative calității de împuternicit.
Fluxurile datelor sunt foarte diversificate în cadrul activității desfășurate de un astfel de furnizor de servicii medicale. Diversitatea fluxurilor de date a atras confuzii privind rolul pe care îl pot juca
furnizorii în procesele de prelucrare a datelor, uneori, față de aceeași persoană vizată, putând avea chiar în același timp rolul de operator și rolul de împuternicit cu privire la anumite categorii de date.
Pentru că relația profesională medic – pacient este directă și indisolubil legată de datele personale privind identitatea și sănătatea pacientului, aceste date personale sunt prelucrate direct de către
furnizorul serviciilor medicale, fapt ce îl pune pe furnizor în postura de operator de date personale privind identitatea și sănătatea, în toate cazurile.
Confuziile încep să apară, de exemplu, când furnizorul serviciilor medicale își accesează pacientura din rândul angajaților unui terț de actul medical. Fie că vorbim despre serviciile ce țin de medicina muncii sau despre beneficiile acordate angajaților prin negocierea unor tarife preferențiale pentru accesul la serviciile medicale prestate de un anumit furnizor, legătura medic – pacient nu va fi intermediată de angajator în niciun caz.

Autor: Andreea ION – Avocat titular Cabinet de Avocat Andreea ION, www.avocat-gdpr.ro

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Cancerul de col uterin devine al doilea cancer ce afectează femeile din România, după cel mamar

Rezidenti

Vizualizari: 697

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (21-27.01.2019) pune accent, anul acesta, pe importanța screeningului împotriva acestei boli.

În România, conform celui mai recent raport al Observatorului Global de Cancer (GLOBOCAN), cancerul de col uterin a devenit al doilea cancer ce afectează femeile de toate vârstele, după cel mamar.

3308 femei sunt diagnosticate anual cu această boală; peste 1700 pierd, în fiecare an, lupta cu această boală.

Anul trecut, peste 570.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin în întreaga lume, iar peste 311.000 au murit din această cauză. De aceea, cancerul de col uterin este al 4-lea cel mai frecvent diagnosticat și a 4-a cauză de mortalitate prin cancer la femei, la nivel global. În 42 de țări este principala sursă de mortalitate prin cancer la femei.

România se află pe al doilea loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența cancerului de col uterin (19.5 /100.000 de locuitori), după Bulgaria, dar pe primul loc în ceea ce privește mortalitatea (8.9/100.000), aceasta fiind, de altfel, cea mai ridicată rată a mortalității din întreaga regiune. De aceea, cancerul de col uterin a urcat pe locul 2 în ceea ce privește tipurile de cancer ce afectează româncele de toate vârstele, în timp ce în anii trecuți se afla pe a 3-a poziție, după cel mamar și colorectal.

Țările ce integrează vaccinarea anti-HPV alături de programele de screening derulate eficient au potențialul de a elimina povara cancerului de col uterin, așa cum este  cazul Australiei, țară ce a anunțat deja că va elimina această boală în 20 de ani.

„Vaccinarea anti-HPV, integrată în Calendarele Naționale de Imunizare, alături de programe eficiente de testare și-a dovedit deja eficiența în prevenirea a aproape o jumătate de milion de cazuri de cancer de col uterin și a peste 180.000 de decese la nivel mondial. Alături de exemplul Australiei, ce reprezintă o referință pentru multe țări la nivel mondial, și alte state anunță rezultate spectaculoase în prevenția acestei boli. În Statele Unite, incidența calculată la 4 ani a acestei boli (în intervalul 2011-2014) a fost cu 30% mai mică decât cea pentru intervalul 2003-2006, în cazul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, fapt ce demonstrează încă o dată eficiența vaccinării anti-HPV. Sperăm că și România se va alătura, în curând, țărilor ce fac eforturi în prevenirea infecției cu HPV, luând în calcul că există peste 80 de țări în întreaga lume ce au inclus deja acest vaccin în Programele Naționale de Imunizare”, a declarat Nicolas Renard, General Manager MSD România.

Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin este un demers menit să ajute la comunicarea și informarea asupra metodelor de prevenție împotriva acestei boli și la creșterea gradului de conștientizare în rândul populației cu privire la cancerul de col uterin. Din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, doar două (România și Polonia) nu oferă finanțare pentru vaccinarea anti-HPV în cadrul Programelor Naționale de Vaccinare.

Informații cheie despre infecția cu HPV și bolile provocate de aceasta

Infecția cu virusul HPV este una dintre cele mai frecvent întâlnite în întreaga lume. Cercetările în domeniu arată că până la 80% din populația feminină activă sexual va fi expusă, la un moment dat, acestui virus. Infecția cu virusul HPV este responsabilă pentru apariția a 5 tipuri de cancer, dintre care 100% din cazurile de cancer cervical, a 88% din totalul cazurilor de cancer anal, a 70% din cazurile de cancer vaginal, a 50% din cazurile de cancer penian și a 43% din cazurile de cancer vulvar.

Fiind o infecție cu transmitere sexuală, abstinența este cea mai sigură metodă de prevenție a acesteia. O altă metodă de prevenție, recomandată la nivel internațional, este vaccinarea anti-HPV. Organizația Mondială a Sănătății susține introducerea vaccinării anti-HPV în programele naționale de vaccinare și consideră că este necesar ca bolile provocate de infecția cu HPV, inclusiv cancerul de col uterin, să fie tratate drept probleme de sănătate publică globale.

În cei peste 10 ani de la debutul vaccinării, aceasta și-a dovedit eficiența atât în reducerea prevalenței infecțiilor cu tulpini HPV cu risc oncogenic crescut, cât și a bolilor provocate de acestea. În această perioadă, au fost înregistrate reduceri de până la 90% a infecției cu HPV tip 6/11/16/18 în țări ce înregistrează o rată vaccinală optimă, reduceri de aproximativ 45% a leziunilor cervicale cu risc scăzut și de aproximativ 85% a celor cu risc înalt. Alte studii au scos la lumină rezultate similare în ceea ce privește eficiența vaccinării: în Danemarca, s-a înregistrat o scădere semnificativă de 60% a leziunilor precanceroase (atipii celulare) la femeile născute în intervalul 1989 și 1999 care au fost vaccinate, comparativ cu femeile nevaccinate. De asemenea, riscul de a dezvolta CIN 2/3 sau CIN3 a fost redus semnificativ, cu până la 80%.

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Protejarea exagerata a drepturilor de autor, risc real pentru blocarea Youtube

Rezidenti

Vizualizari: 6031

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Articolul 13, în forma scrisă de Parlamentul European, va avea imense consecințe nedorite pentru toți. Articolul 13 afectează sute de mii de locuri de muncă, inclusiv cele ale creatorilor, ale companiilor, ale artiștilor și ale angajaților lor din Europa. Platforme precum YouTube, Facebook, Instagram, Soundcloud, Dailymotion, Reddit și Snapchat devin responsabile, la momentul încărcării, pentru orice încălcare a drepturilor de autor în conținutul încărcat de utilizatori, creatori și artiști. Ca urmare, platformele, inclusiv YouTube, vor fi forțate să blocheze majoritatea conținutului încărcat din Europa și vizionările în Europa ale conținutului încărcat altundeva, din cauza nesiguranței și a dificultăților legate de calitatea de proprietar al drepturilor de autor.

Directiva privind drepturile de autor în piața unică digitală 2016/0280, cunoscuta si sub numele de Directiva privind drepturile de autor al UE, este o propunere menită să asigure „o piață care funcționează bine pentru exploatarea operelor și altor obiecte - luând în considerare, în special, utilizările digitale și transfrontaliere ale conținutului protejat ".
Acesta extinde legislația existentă privind drepturile de autor la nivelul Uniunii Europene și este o componentă a proiectului privind piața unică digitală a UE . Prima dată introdusa de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului Europeanla la 20 iunie 2018, directiva a fost aprobată de Parlamentul European la 12 septembrie 2018 și în prezent trece prin negocieri oficiale trilogice care se așteaptă să se încheie în ianuarie 2019. Dacă vor fi formalizate, fiecare dintre statele membre ale UE ar fi apoi obligată să adopte legi pentru a sprijini directiva.

Consiliul European descrie obiectivele - cheie ca protejarea publicațiilor de presă, reducând „diferența de valoare“ între profiturile realizate de platforme de internet și creatorii de conținut, încurajând „colaborarea“ între aceste două grupuri, și crearea de excepții privind drepturile de autor pentru text și extragerea datelor. Propunerile specifice ale directivei includ acordarea de către autorii de presă a drepturilor de autor directe în ceea ce privește utilizarea publicațiilor lor de către platformele de internet cum ar fi agregatele de știri online ( articolul 11 ) și solicitarea site-urilor care găzduiesc în principal conținutul postat de utilizatori să ia măsuri "eficiente și proporționale" pentru a împiedica postările neautorizate de conținut protejat prin drepturi de autor sau să fie responsabile pentru acțiunile utilizatorilor lor ( articolul 13 ).

Articolele 11 și 13 au atras critici și controverse pe scară largă din partea partidelor europene și americane, temându-se că directivele ar împiedica exprimarea online, cerând site-urilor web să obțină licențe pentru a lega articolele de știri, iar articolul 13 ar necesita utilizarea tehnologiilor de potrivire a conținutului care nu pot identifica tranzacții corecte, cum ar fi parodia. Susținătorii directivei, în mare parte grupurile media și editorii, resping aceste argumente și susțin că o campanie de dezinformare este desfășurata de mari platforme de internet, cum ar fi Google.

Versiunea propusă a Articolului 13 ar elimina sistemul de notificare și eliminare existent momentan pentru a proteja deținătorii drepturilor și platformele. Astfel, platforme precum YouTube, Facebook, Instagram, Soundcloud, Dailymotion, Reddit și Snapchat devin responsabile, la momentul încărcării, pentru orice încălcare a drepturilor de autor în conținutul încărcat de utilizatori, creatori și artiști.
Ca urmare, platformele, inclusiv YouTube, vor fi forțate să blocheze majoritatea conținutului încărcat din Europa și vizionările în Europa ale conținutului încărcat altundeva, din cauza nesiguranței și a dificultăților legate de calitatea de proprietar al drepturilor de autor.

Riscurile asociate acceptării conținutului încărcat cu informații parțiale sau contestate privind drepturile de autor ar putea fi mult prea mari pentru platformele precum YouTube.
Prin urmare, YouTube ar putea fi forțat să blocheze milioane de videoclipuri (existente și noi) în Uniunea Europeană. Ar putea să limiteze semnificativ conținutul care poate fi încărcat pe platformă în Europa. Creatorii vor fi afectați enorm. Videoclipurile care ar putea fi blocate includ: videoclipuri educative (de la canale precum Kurzgesagt în Germania și C.G.P. Grey în Regatul Unit), un număr mare de videoclipuri muzicale oficiale (precum Despacito de Luis Fonsi sau Mafioso de Lartiste), melodii preluate de utilizatori, mashupuri, parodii și multe altele.

Mulți reprezentanti oficiali au ridicat semnale de alarmă. Persoane fizice, organizații (precum European Digital Rights și Internet Archive), companii (precum Reddit, Patreon, Wordpress, și Medium), arhitecții și pionierii internetului (precum Sir Tim Berners Lee) și Raportorul special al ONU pentru libertatea de exprimare și-au exprimat părerea. Creatorii de pe internet își susțin dreptul să creeze și să se exprime, inclusiv Phil DeFranco, LeFloid și TO JUZ Jutro.

În consecință, Articolul 13 afectează sute de mii de locuri de muncă, inclusiv cele ale creatorilor, ale companiilor, ale artiștilor și ale angajaților lor din Europa.

Textul integral ai Directivei poate fi citit aici: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2018-0337+0+DOC+XML+V0//EN

#saveyourinternet

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Înscrieri deschise pentru cea de a VIII-a ediție a Conferinței Internaționale ABA – 12-14 aprilie, la București

Pentru al optulea an la rând, Asociația de Terapie Comportamentală Aplicată (ATCA) și Asociația Help Autism, două dintre cele mai mari organizații din România dedicate recuperării copiilor cu […]

Publicitatea la medicamente, dispozitive medicale, suplimente alimentare și dermatocosmetice va fidezbătută la conferința PRIA Drugs and Medicine Publicity în 6 februarie 2019

Ca la fiecare început de an, PRIAevents, organizează conferința PRIA Drugs and Medicine Publicity, aflată deja la ediția a 4-a, în data de 6 februarie 2019, bucurându-se de […]

Interpretări eronate referitoare la onorarea rețetelor compensate

CNAS precizează că medicamentele cu și fără contribuție personală prescrise de medici în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pot fi ridicate în prezent, la fel ca […]

Guvernul înființează o agenție de informatizare a sănătății, în coordonarea Ministerului Sănătății

Conform Ro Health Review – www.rohealthreview.ro, una dintre prioritățile declarate de România în domeniul sănătății, pentru mandatul de la președinția Consiliului Uniunii Europene, este tocmai eHealth, Ministerul Sănătății […]

Farmacia nu este un cos de gunoi !

Conform articolului Dnei Sef. Lucr. Dr. Daniela Felecan, colectarea medicamentelor neutilizate sau expirate de la populatie este mai intai de toate o problema de sanatate publica, medicamentul fiind un […]

Reamintire legată de valabilitatea cardurilor naționale de sănătate

CNAS reamintește că valabilitatea cardurilor naționale de sănătate a fost prelungită de la 5 la 7 ani. Acest lucru înseamnă că asigurații pot folosi la toți furnizorii de […]

[Formulare utile] Noi reglementari legale privind accesul la datele pacientului

Prin publicarea in Monitorul Oficial, Partea I nr. 3 din 03.01.2019 a Legii nr. 347/2018 se completeaza art. 24 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 in sensul ca […]

Farmaciile cu circuit deschis nu se supun acreditarii ANMCS

In data de 21 Decembrie 2018 Președintele României, domnul Klaus Iohannis a emis un Decret privind promulgarea Legii 329/2018 pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății (PL-x 510/08.10.2018) […]

70% dintre spitalele analizate respectă bunele practici în antibioterapie

Un procent de 70% de spitale dintr-un număr de 158, analizate în al II-lea ciclu de acreditare de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, au […]

Migraţia masivă a medicilor de familie – un fenomen previzibil dar controlabil

Bilanţul anului 2018 este, pentru medicii de familie, unul care dă cu minus. Medicii de familie care asigură interfaţa dintre pacienţi şi sistemul național de sănătate pot spune […]

Dr. Yair Levy, chirurgul străin care operează gratis copiii din România

Dr. Yair Levy, chirurg plastician, operează pro bono toți copiii din România cu probleme de chirurgie plastică și reparatorie care ajung la el în cabinet, indiferent de statutul social […]

Două decenii de la prima ședință a Consiliului de Administrație al CNAS

Cu câteva zile înaintea începerii propriu-zise a activității CNAS, în luna decembrie 1998 a avut loc prima ședință a Consiliului de Administrație al instituției. Ca o garanție a […]

Expertiza specialiștilor Antibiotice Iași ar putea aduce soluții pentru limitarea creșterii rezistenței antimicrobiene

Expertiza specialiștilor de la compania Antibiotice Iași poate aduce soluții pentru limitarea creșterii rezistenței antimicrobiene și utilizarea eficientă a antibioticelor, se precizează într-un comunicat al Ministerului Sănătății. Ministrul Sănătății, […]

Ministerul Sănătății lucrează la elaborarea unui protocol terapeutic standardizat pentru tratamentul accidentului vascular cerebral acut

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 450/08.04.2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident […]

Planul de acțiune al Ministerului Sănătății privind controlul hepatitelor virale, finalizat

Ministerul Sănătății a finalizat Planul-cadru național privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2018-2030. Proiectul Ordinului pentru aprobarea Planului –cadru privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada […]

Punte de colaborare pentru cercetare medicală de vârf la Tîrgu-Mureș

La Tîrgu-Mureș se intenționează dezvoltarea unei infrastructuri puternice de cercetare în domeniul medicinei, odată cu înființarea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Tîrgu-Mureș. Prin îmbinarea experienței […]

România a preluat Peședinția Consiliului UE pe domeniul sănătății

Sorina Pintea, ministrul Sănătății a preluat de la omologul austriac Beate Hartinger-Klein mandatul președinției rotative a Consiliului UE. „Începând cu 1 ianuarie 2019 vom avea responsabilitatea coordonării uneia […]

Guvernanța clinică, concept managerial pentru o calitate mai bună a serviciilor medicale

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 60 – editia tiparita – Noiembrie 2018

Recomandare pentru un sistem de codificare unificat în tot sistemul sanitar

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 60 – editia tiparita – Noiembrie 2018

Bugetul CNAS, suplimentat la rectificarea bugetară, permite extinderea Programelor Naționale Curative

Rectificarea bugetului CNAS, aprobată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 101/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 999/27.11.2018, înseamnă suplimentarea cu 600 milioane lei a creditelor bugetare de […]