Planta medicinala a anului, este anuntata in fiecare an incepand din 1999 de catre cercul de studiu al plantelor medicinale de la Institutul de Istoria Medicinei de la Univeristatea din Würzburg. Selectia plantelor medicinale se face cu scopul de a sublinia importanta plantelor, poate mai putin folosite in medicina moderna si utilizarile lor terapeutice.

Pentru anul 2013 – Planta Anului – Tropaeolum majus L. (Condurul doamnei, Caneluța sau Conduraș) este o planta cu flori din familia Tropaeolaceae, originara din America de Sud din zona Munților Anzi fiind intalnita din Bolivia pana in Columbia. Iși are probabil originile, in specii precum T. minus, T. moritzianum, T. peltophorum si T. peregrinum.

Se foloseste toata planta: Herba Tropaeoli. Nu se foloseste decat proaspata, prin uscare pierzandu-și proprietatile fitoterapeutice.

Este o planta anuala, agațatoare care ajunge in inalțime pana la 2 m. Frunzele sunt mari, aproape circulare, având un diametru de 3–15 cm , de culoare verde inchis deasupra, verde deschis dedesubt, frunzele au limbul aproape rotund, susținute de petioluri lungi. Cele mai mari de peste 3-5 cm diametru se folosesc pentru tratarea ranilor, ca inlocuitor de comprese reci mai ales in traumatisme. P

erioada de inflorire este din iunie pana in octombrie. Florile au un diametrul de 2.5–6 cm , cu cate 5 petale, 8 stamine. Fructul are 2 cm lungime, este tri-segmentat, fiecare segment cuprinzand o samanța de 1–1.5 cm lungime. . Florile pot fi de culoare portocalie, galbena sau rosie, asimetrice. Se foloseste  ca planta ornamental iar  in locuri insorite, florile se pot ridica deasupra frunzelor, spre deosebire de cele  umbrite, unde florile raman sub frunze si la maturitate. Solul potrivit ar trebui sa fie sarac, nisipos, solurile bogate favorizeaza dezvoltare frunzelor si nu a florilor.

Condurașii sunt cultivați în scop decorative in gradini; deasemenea pot fi folosite frunzele cat și fructele în scop culinar. Frunzele pot fi folosite în salate, având un gust piperat, semințele sunt deasemenea comestibile și pot fi folosite pe post de substitut pentru capere. Traducerea denumirilor populare primite in alte popoare, se refera la utilizarea in bucataria traditional ca si “flori de salata”.

Descoperire proprietatilor antibacteriene dateaza din 1952, astazi folosindu-se si ca preparate farmaceutice standardizate. Se folosesc in boli infectioase ale aparatului respirator sau infectiile aparatului urinar.

Datorita proprietatilor antibacteriene si a faptului ca aceasta planta poate inlocui antibioticele, fara sa existe riscul aparitiei rezistentei bacteriene; a fost denumita pentru a sublinia importanta ei fitoterapeutica planta anului 2013.

Winter și Willeke a descoperit deja în anii ’50 printre componentele fitoterapeutice o substanță cu rol antibiotic cu un spectru antimicrobian larg  precum arată studiile facute de acestia asupra bacteriilor Gram-p

ozitive (enterococi și stafilococi) si Gram-negative (Escherichia coli, Haemophilus influenzae , Proteus mirabilis, Acinetobacter, Enterobacter. De asemenea, a fost observat un efect antiviral al ulei de muștar din Conduras. În 1958 a fost dovedit în studii științifice de Winter și Willeke sub influența sarurilor acidului isoianic din condurul doamnei o inhibare puternică a multiplicarea virusurilor gripale, activitate antifungică asupra unor varietati de ciuperci, iar specii precum Candida s-au dovedit extreme de sensibile.

Studiile pe scară largă în ultimii ani, au ajuns la concluzia că aceasta planta medicinala este extram de  eficienta și bine tolerata, impreuna cu radacina de hrean in infectiile sinusurilor (sinuzită), bronșită și cistita acuta. Preparat folosit a fost găsit ca si  echivalenta cu un tratament standard cu antibiotice.

Alte substante active: Vitamina C, flavonoide  si carotenoide.

Din 2010, studiile efectuate sugerează chiar un efect de inhibare a virusului pandemic H1N1 gripal. În plus, pe termen lung,se spera că uleiurile de muștar poate reduce în Europa rezistenta la antibiotice, care a atins cote alarmante. Deci, Condurul doamnei  sau Condurasul pare să aibă un potențial mare, care a fost decisiv pentru alegerea ca plante medicinale  pentru anul 2013.

Reteta de smothie cu frunze de conduras

• 1 bucata pepene rosu
• 1 banana sau un kiwi
• 1 /2 castravete de gradina
• 3 frunze de salata sau spanac
• 5-6 frunze de Conduras
• 1 Lg suc de lamaie
• ½ Lg ulei de in(dupa gust)
• Apa dupa gust

Se taie marunt frunzele si se amesteca cu un blender toate componentele, se

adauga dupa gust apa sau indulcitori.

Pofta de sanatate!

GALERIE FOTO:

<

>

Conform Ro Health Review - www.rohealthreview.ro, una dintre prioritățile declarate de România în domeniul sănătății, pentru mandatul de la președinția Consiliului Uniunii Europene, este tocmai eHealth, Ministerul Sănătății din țara noastră a realizat că nu are capacitatea necesară pentru a coordona domeniul e-Sănătății din România, astfel că propune înființarea unei agenții naționale de informatizare a sănătății.

Agenția Națională de Informatizare a Sănătății ar urma să fie creată printr-o ordonanță de guvern care să modifice Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare (Guvernul este abilitat să emită ordonanțe până la sfârșitul lunii ianuarie).

Instituție în coordonarea Ministerului Sănătății

Agenția Națională de Informatizare a Sănătății (ANIS) ar urma să fie creată ca instituție publică, de specialitate, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Sănătății, condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, numit pentru un mandat de cinci ani, prin decizie a primului-ministru.

ANIS ar urma să fie finanțată din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, putând realiza venituri suplimentare și din alte surse. Domeniul de activitate îl constituie elaborarea, promovarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale de eHealth, ca parte din Strategia Națională de Sănătate a României.

Principalele obiective ale noii agenții

Agenția Națională de Informatizare a Sănătății va avea următoarele obiective principale:

1. dezvoltarea și implementarea sistemului informațional în sănătate;
2. colectarea, analiza, diseminarea datelor din sistemul de sănătate, precum și prelucrarea datelor și transmiterea rezultatelor cu privire la aceste date către Ministerul Sănătății și instituțiile cu atribuții în acest domeniu;
3. fundamentarea politicilor și strategiilor din domeniul sănătății;
4. dezvoltarea de standarde informaționale, definiții și dicționare de date;
5. dezvoltarea și stabilirea de seturi de date minimale;
6. evaluarea și realizarea de recomandări referitoare la calitatea datelor și informațiilor;
7. promovarea și participarea la cercetarea și dezvoltarea națională în domeniul eHealth;
8. dezvoltarea sistemelor de telemedicină și a platformelor de utilizare partajată a informațiilor și datelor între pacienți și furnizorii de servicii, între profesioniștii din sănătate și rețele de informații de sănătate;
9. promovarea de acțiuni comune pentru asigurarea securității confidențialității datelor din sănătate;
10. dezvoltarea de ghiduri referitoare la accesul la informația deținută de instituțiile din sănătate;
11. dezvoltarea specificațiilor celor mai adecvate pentru achiziționarea de tehnologie din domeniul informatic pentru sistemul de sănătate, în colaborare cu ceilalți parteneri din sistemulde sănătate;
12. alte obiective stabilite prin hotărâre a Guvernului României.

Explicațiile guvernului

Rațiunile pentru care Guvernul dorește înființarea acestei noi agenții sunt explicate în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Astfel, se vorbește despre faptul că a crescut în ultimii ani gradul de informatizare a serviciilor de sănătate, inclusiv la nivel spitalicesc, dar că acesta rămâne suboptimal pe mai multe paliere, în timp ce managementul programelor naționale de sănătate impune consolidarea registrelor de boală sau constituirea unor

registre noi și a soluțiilor informatice eficiente și eficace în monitorizarea rezultatelor programelor naționale de sănătate.

Per total, capacitatea sistemului de colectare, procesare, analiză și raportare a datelor în sistemele informatice sau informaționale existente, dar și valorificarea datelor și a informațiilor disponibile în politicile publice sunt deficitare, se mai spune în nota de fundamentare, în timp ce componenta de comunicare și accesul la informația relevantă pentru pacient și populație este insuficient dezvoltată.

Sistem informațional performant și integrat

Pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din România este nevoie, explică cei care au propus înființarea agenției, de accelerarea adoptării soluțiilor de eSănătate, pentru creșterea eficienței sistemului în ansamblul său și pentru creșterea accesului la servicii de calitate și reducerea inechităților din sănătate.

Se are în vedere un sistem informațional performant pe plan orizontal și vertical, care integrează toate componentele sistemului de sănătate (inclusiv resurse umane, management financiar, etc). Ca rezultat al producerii, stocării, analizei și diseminării pe baza unei platforme integrate, se exclud redundanțele și se asigură acces la date și informații valide.

Informații corecte și reale

Tot în expunerea de motive, se spune că Ministerul Sănătății nu ar dispune în prezent de o sursă de informații bazate pe dovezi științifice. Diversitatea aplicațiilor de management folosite de instituțiile sanitare, fără standardizarea informațiilor, ar duce astfel la o centralizare greoaie sau, în unele situații, imposibilă.

Explicit, Guvernul își dorește existența unor informații corecte și reale, disponibile în timp real, pentru a facilita luarea, cu celeritate, a unor decizii corecte și fundamentate științific, de politică sanitară. Se mai speră și că activitatea agenției ar duce la o corectă și eficientă cheltuire a bugetului sănătății.

Intersecții cu alte instituții din sănătate

Istoria este mai lungă, dar trebuie spus că Ministerul Sănătății a avut în subordine, până în 2010, un valoros centru de calcul și statistică medicală. Activitatea acestuia s-a redus substanțial însă, pe fondul implicării politicului în activitatea centrului și al plecării din țară a specialiștilor. Desființarea centrului s-a produs în 2010, când Cseke Attila, ministrul de atunci al sănătății, l-a transformat într-un compartiment din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Nu doar defunctul centru avea atribuții importante în ce privește informatica și informația medicală, ci și alte instituții. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de pildă, a creat și coordonează Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI). Apoi, un volum uriaș de date de la spitale este centralizat și prelucrat la Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București. Tot în zona informației care ar trebui să fundamenteze decizia politică din sănătate lucrează și departamentul de evaluarea tehnologiilor medicale (HTA) din Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

Afirmația că Ministerul Sănătății nu ar dispune în prezent de „o sursă de informații bazate pe dovezi științifice” este falsă, cu toate că responsabilitățile din prezent sunt împărțite între diverși actori – la care însă conducerea MS are acces nemijlocit.

Nu se știe încă felul în care noua agenție națională de informatizare a sănătății ar urma să interacționeze cu celelalte instituții din sănătate și (probabil) cu Institutul Național de Statistică, deoarece organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Informatizare a Sănătății se va realiza prin hotărâre a Guvernului României.

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 450/08.04.2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut se află în prezent în dezbatere publică pe pagina de web a Ministerului Sănătății www.ms.ro, secțiunea Transparență Decizională.
Începand cu anul 2015, 10 spitale din Romania au derulat programul pilot al acțiunilor prioritare pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut. Documentul pus în dezbatere creează premizele pentru a extinde acest program la nivel național.
“Programul și-a dovedit eficiența, mulți pacienți care au beneficiat tratament intervențional în caz de AVC fiind recuperați. Din această cauză, împreună cu specialiștii am decis extinderea acestuia la nivel național. Tratamentul acut farmacologic și intervențional reprezintă principalul mijloc de reducere a dizabilitatii importante asociate accidentului vascular celebral (AVC)”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătății.
În acest an, un grup de lucru extins, format din reprezentanții comisiilor de specialitate neurologică și medicină de urgență din Ministerul Sănătății, a analizat rezultatele și a evaluat oportunitatea extinderii acțiunii prioritare în tratamentul accidentului intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut la nivelul întregii țări.
În prima lună a anului 2019 se va încheia evaluarea unui numar de 38 de spitale județene din întreaga țară în vederea extinderii listei spitalelor care vor putea derula programul acțiunii prioritare în tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut.
Mai mult, Ministerul Sănătății lucrează la elaborarea unui protocol terapeutic standardizat pentru tratamentul accidentului vascular cerebral acut. Protocolul se bazeaza pe ghidurile în vigoare și conține informații utile pentru organizarea traseului pacientului suspect de AVC, precum și procedura de selecție a pacienților eligibili pentru tratament intervențional acut.
“Prin aceste măsuri dorim să standardizam și să uniformizăm practica clinică la nivel național, pentru ca toți pacientii care sufera un accident vasculat cerebral să beneficieze de șanse egale indiferent de județul în care se află”, a declarat ministrul Pintea.
Prin aceste măsuri, dar și prin educarea publicului pentru a recunoaște rapid semnele unui AVC, cât și antrenarea echipajelor de intervenție pentru gestionarea eficientă a pacientului cu AVC în fereastra de tromboliză, Ministerul Sanatatii preconizeaza că rata pacienților care vor beneficia de tratament intervențional să crescă.