Planul de acțiune al Ministerului Sănătății privind controlul hepatitelor virale, finalizat

Rezidenti

Vizualizari: 1106

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Ministerul Sănătății a finalizat Planul-cadru național privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2018-2030. Proiectul Ordinului pentru aprobarea Planului –cadru privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2018-2030 se află postat în dezbatere publică pe pagina de web a Ministerului Sănătății, secțiunea Transparență Decizională.
Planul-cadru național pentru controlul hepatitele virale urmărește crearea unui cadru de intervenție bazat pe dovezi pentru un răspuns cuprinzător și sistematic al sectorului de sănătate la hepatitele virale, luând în considerare contextul, nevoile și prioritățile naționale.
Principiile de bază ale Planului-cadru național sunt cele pe care se fundamentează și planul european, respectiv:
a)Acoperirea universală cu servicii de sănătate;
b)Asigurarea continuității serviciilor medicale;
c) Utilizarea de abordări de sănătate publică.
“România a făcut pași importanți pentru supravegherea, controlul și tratarea infecțiilor cu virus hepatitic. Planul de acțiune al MS a fost realizat în colaborare cu OMS, iar principalul obiectiv asumat este identic cu cel global, respectiv eliminarea hepatitei virale ca amenințare majoră la adresa sănătății publice până în anul 2030. Planul are ca scop minimizarea transmiterii virusurilor hepatitei prin reducerea morbidității și mortalității date de virusurile hepatice și prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire și tratament pentru toți pacienții. Pe de altă parte ne dorim ca, în anul 2030 să asigurăm testarea și diagnosticarea pentru întreaga populație, acces la un tratament eficient din punct de vedere al costurilor pentru toți pacienții cu VHB și VHC, iar transmiterea noilor infecții cu hepatită să fie întreruptă.”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătății.
Pentru anul 2020, țintele asumate de România prin Planul-cadru naţional sunt corelate cu cele propuse de OMS Europa, prin ”Planul de acțiune pentru răspunsul sectorului de sănătate la hepatitele virale în Regiunea Europeana a OMS”.

Concret, acestea vizează următoarele aspecte:
-acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în Calendarul național de vaccinare (la naștere, la 2, 4 și 11 luni);

-acoperire de 95% la prima doza de vaccin hepatitic B administrată nou-născuților în primele 24 de ore de la naștere;

-75% acoperire pentru testarea la gravide pentru hepatită B și C și 95% acoperire cu profilaxie post-expunere la copiii născuți din mame infectate, prin administrarea HIBG (imunoglobulina specifica anti-VHB) noului-născut în primele 12 ore după naștere, în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B;

-toate donările de sânge să fie testate prin PCR pentru infecția cu VHB și VHC;
50% din injecții să fie administrate cu seringi de unică folosință cu dispozitiv care împiedică reutilizarea („safety-engineered injection devices”);

-asigurarea continuității programelor de reducere a riscului la persoanele utilizatoare de droguri injectabile („harm reduction”), cu distribuirea a cel puțin 200 seringi/ utilizator/ an;

-cel puțin 40% dintre persoanele utilizatoare de droguri injectabile (PWID) dependente de opioizi să primească tratament substitutiv de tip opioid;

-acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B și a PWID neinfectate;

-cel puțin 25% dintre persoanele care trăiesc cu infecție cronică cu VHB, VHD și VHC să fie diagnosticate și informate privind boala lor;

-cel puțin 75% din persoanele depistate cu infecția VHB și VHC și eligibile pentru tratament să fie înrolate în programe de tratament antiviral;

-obținerea supresiei virale la cel puțin 70% dintre pacienții aflați în tratament de lungă durata pentru VHB;

-diagnosticarea a cel puțin 75% din pacienții aflați în stadii avansate ale bolilor hepatice provocate de infecțiile cu VHB și VHC (ciroza sau carcinom hepatocelular);

-vindecarea a cel puțin 95% dintre pacienții cu VHC cronică înrolați în tratament.
Atingerea țintelor și obiectivelor propuse va fi realizată printr-un complex de intervenții prevăzute în document.

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Interpretări eronate referitoare la onorarea rețetelor compensate

Rezidenti

Vizualizari: 1362

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

CNAS precizează că medicamentele cu și fără contribuție personală prescrise de medici în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pot fi ridicate în prezent, la fel ca si pana acum, de la orice farmacie aflată în contract cu aceeași casă de asigurări de sănătate ca și medicul prescriptor. Aceasta înseamnă că rețeta compensată poate fi onorată într-o arie teritorială mult mai largă decât localitatea în care își desfășoară activitatea medicul prescriptor, și anume în întregul județ respectiv, în cazul rețetelor emise de cabinetele medicale/clinicile/spitalele aflate în relații contractuale cu o casă județeană de asigurări de sănătate. Totodată, rețetele emise de cabinetele medicale/clinicile/spitalele aflate în relații contractuale cu CAS AOPSNAJ (Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești) pot fi onorate de orice farmacie din țară aflată în contract cu casa respectivă.

În anul 2018, CNAS a început demersuri pentru extinderea posibilității de onorare a rețetelor compensate la orice farmacie din țară, indiferent cu ce casă de asigurări de sănătate se află aceasta în relații contractuale, demersuri pe care instituția dorește să le finalizeze în acest an. Finalizarea liberalizării onorării rețetelor compensate este dificilă din punct de vedere tehnic, în condițiile în care aceasta presupune modificări semnificative în două sisteme informatice, SIUI și SIPE.

În concluzie, CNAS consideră că apariția unor materiale tendențioase pe această temă în spațiul public, care sugerează că posibilitatea onorării rețetelor compensate ar fi fost limitată doar la localitatea în care își desfășoară activitatea medicul prescriptor, apelând în acest scop inclusiv la deformarea declarației unui reprezentant al instituției, este de natură să inducă pacienților neliniști nejustificate referitoare la tratamentele medicamentoase. Menționăm că CNAS a început din proprie inițiativă demersul extinderii posibilității de onorare a rețetelor compensate și va continua să facă toate demersurile necesare pentru a veni în sprijinul asiguraților și pentru a răspunde nevoilor reale legate de asistența medicală a acestora.

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Guvernul înființează o agenție de informatizare a sănătății, în coordonarea Ministerului Sănătății

Rezidenti

Vizualizari: 2993

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Conform Ro Health Review - www.rohealthreview.ro, una dintre prioritățile declarate de România în domeniul sănătății, pentru mandatul de la președinția Consiliului Uniunii Europene, este tocmai eHealth, Ministerul Sănătății din țara noastră a realizat că nu are capacitatea necesară pentru a coordona domeniul e-Sănătății din România, astfel că propune înființarea unei agenții naționale de informatizare a sănătății.

Agenția Națională de Informatizare a Sănătății ar urma să fie creată printr-o ordonanță de guvern care să modifice Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare (Guvernul este abilitat să emită ordonanțe până la sfârșitul lunii ianuarie).

Instituție în coordonarea Ministerului Sănătății

Agenția Națională de Informatizare a Sănătății (ANIS) ar urma să fie creată ca instituție publică, de specialitate, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Sănătății, condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, numit pentru un mandat de cinci ani, prin decizie a primului-ministru.

ANIS ar urma să fie finanțată din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, putând realiza venituri suplimentare și din alte surse. Domeniul de activitate îl constituie elaborarea, promovarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale de eHealth, ca parte din Strategia Națională de Sănătate a României.

Principalele obiective ale noii agenții

Agenția Națională de Informatizare a Sănătății va avea următoarele obiective principale:

  1. dezvoltarea și implementarea sistemului informațional în sănătate;
  2. colectarea, analiza, diseminarea datelor din sistemul de sănătate, precum și prelucrarea datelor și transmiterea rezultatelor cu privire la aceste date către Ministerul Sănătății și instituțiile cu atribuții în acest domeniu;
  3. fundamentarea politicilor și strategiilor din domeniul sănătății;
  4. dezvoltarea de standarde informaționale, definiții și dicționare de date;
  5. dezvoltarea și stabilirea de seturi de date minimale;
  6. evaluarea și realizarea de recomandări referitoare la calitatea datelor și informațiilor;
  7. promovarea și participarea la cercetarea și dezvoltarea națională în domeniul eHealth;
  8. dezvoltarea sistemelor de telemedicină și a platformelor de utilizare partajată a informațiilor și datelor între pacienți și furnizorii de servicii, între profesioniștii din sănătate și rețele de informații de sănătate;
  9. promovarea de acțiuni comune pentru asigurarea securității confidențialității datelor din sănătate;
  10. dezvoltarea de ghiduri referitoare la accesul la informația deținută de instituțiile din sănătate;
  11. dezvoltarea specificațiilor celor mai adecvate pentru achiziționarea de tehnologie din domeniul informatic pentru sistemul de sănătate, în colaborare cu ceilalți parteneri din sistemulde sănătate;
  12. alte obiective stabilite prin hotărâre a Guvernului României.

Explicațiile guvernului

Rațiunile pentru care Guvernul dorește înființarea acestei noi agenții sunt explicate în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Astfel, se vorbește despre faptul că a crescut în ultimii ani gradul de informatizare a serviciilor de sănătate, inclusiv la nivel spitalicesc, dar că acesta rămâne suboptimal pe mai multe paliere, în timp ce managementul programelor naționale de sănătate impune consolidarea registrelor de boală sau constituirea unor

registre noi și a soluțiilor informatice eficiente și eficace în monitorizarea rezultatelor programelor naționale de sănătate.

Per total, capacitatea sistemului de colectare, procesare, analiză și raportare a datelor în sistemele informatice sau informaționale existente, dar și valorificarea datelor și a informațiilor disponibile în politicile publice sunt deficitare, se mai spune în nota de fundamentare, în timp ce componenta de comunicare și accesul la informația relevantă pentru pacient și populație este insuficient dezvoltată.

Sistem informațional performant și integrat

Pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din România este nevoie, explică cei care au propus înființarea agenției, de accelerarea adoptării soluțiilor de eSănătate, pentru creșterea eficienței sistemului în ansamblul său și pentru creșterea accesului la servicii de calitate și reducerea inechităților din sănătate.

Se are în vedere un sistem informațional performant pe plan orizontal și vertical, care integrează toate componentele sistemului de sănătate (inclusiv resurse umane, management financiar, etc). Ca rezultat al producerii, stocării, analizei și diseminării pe baza unei platforme integrate, se exclud redundanțele și se asigură acces la date și informații valide.

Informații corecte și reale

Tot în expunerea de motive, se spune că Ministerul Sănătății nu ar dispune în prezent de o sursă de informații bazate pe dovezi științifice. Diversitatea aplicațiilor de management folosite de instituțiile sanitare, fără standardizarea informațiilor, ar duce astfel la o centralizare greoaie sau, în unele situații, imposibilă.

Explicit, Guvernul își dorește existența unor informații corecte și reale, disponibile în timp real, pentru a facilita luarea, cu celeritate, a unor decizii corecte și fundamentate științific, de politică sanitară. Se mai speră și că activitatea agenției ar duce la o corectă și eficientă cheltuire a bugetului sănătății.

Intersecții cu alte instituții din sănătate

Istoria este mai lungă, dar trebuie spus că Ministerul Sănătății a avut în subordine, până în 2010, un valoros centru de calcul și statistică medicală. Activitatea acestuia s-a redus substanțial însă, pe fondul implicării politicului în activitatea centrului și al plecării din țară a specialiștilor. Desființarea centrului s-a produs în 2010, când Cseke Attila, ministrul de atunci al sănătății, l-a transformat într-un compartiment din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Nu doar defunctul centru avea atribuții importante în ce privește informatica și informația medicală, ci și alte instituții. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de pildă, a creat și coordonează Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI). Apoi, un volum uriaș de date de la spitale este centralizat și prelucrat la Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București. Tot în zona informației care ar trebui să fundamenteze decizia politică din sănătate lucrează și departamentul de evaluarea tehnologiilor medicale (HTA) din Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

Afirmația că Ministerul Sănătății nu ar dispune în prezent de „o sursă de informații bazate pe dovezi științifice” este falsă, cu toate că responsabilitățile din prezent sunt împărțite între diverși actori – la care însă conducerea MS are acces nemijlocit.

Nu se știe încă felul în care noua agenție națională de informatizare a sănătății ar urma să interacționeze cu celelalte instituții din sănătate și (probabil) cu Institutul Național de Statistică, deoarece organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Informatizare a Sănătății se va realiza prin hotărâre a Guvernului României.

Programul educational 2017-2018 s-a incheiat la data de 31.12.2018, urmand ca de la aceasta data revista sa fie creditata doar cu 5 credite de catre toate autoritatile profesionale (Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România)

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Farmacia nu este un cos de gunoi !

Conform articolului Dnei Sef. Lucr. Dr. Daniela Felecan, colectarea medicamentelor neutilizate sau expirate de la populatie este mai intai de toate o problema de sanatate publica, medicamentul fiind un […]

Reamintire legată de valabilitatea cardurilor naționale de sănătate

CNAS reamintește că valabilitatea cardurilor naționale de sănătate a fost prelungită de la 5 la 7 ani. Acest lucru înseamnă că asigurații pot folosi la toți furnizorii de […]

[Formulare utile] Noi reglementari legale privind accesul la datele pacientului

Prin publicarea in Monitorul Oficial, Partea I nr. 3 din 03.01.2019 a Legii nr. 347/2018 se completeaza art. 24 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 in sensul ca […]

Farmaciile cu circuit deschis nu se supun acreditarii ANMCS

In data de 21 Decembrie 2018 Președintele României, domnul Klaus Iohannis a emis un Decret privind promulgarea Legii 329/2018 pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății (PL-x 510/08.10.2018) […]

70% dintre spitalele analizate respectă bunele practici în antibioterapie

Un procent de 70% de spitale dintr-un număr de 158, analizate în al II-lea ciclu de acreditare de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, au […]

Migraţia masivă a medicilor de familie – un fenomen previzibil dar controlabil

Bilanţul anului 2018 este, pentru medicii de familie, unul care dă cu minus. Medicii de familie care asigură interfaţa dintre pacienţi şi sistemul național de sănătate pot spune […]

Dr. Yair Levy, chirurgul străin care operează gratis copiii din România

Dr. Yair Levy, chirurg plastician, operează pro bono toți copiii din România cu probleme de chirurgie plastică și reparatorie care ajung la el în cabinet, indiferent de statutul social […]

Două decenii de la prima ședință a Consiliului de Administrație al CNAS

Cu câteva zile înaintea începerii propriu-zise a activității CNAS, în luna decembrie 1998 a avut loc prima ședință a Consiliului de Administrație al instituției. Ca o garanție a […]

Expertiza specialiștilor Antibiotice Iași ar putea aduce soluții pentru limitarea creșterii rezistenței antimicrobiene

Expertiza specialiștilor de la compania Antibiotice Iași poate aduce soluții pentru limitarea creșterii rezistenței antimicrobiene și utilizarea eficientă a antibioticelor, se precizează într-un comunicat al Ministerului Sănătății. Ministrul Sănătății, […]

Ministerul Sănătății lucrează la elaborarea unui protocol terapeutic standardizat pentru tratamentul accidentului vascular cerebral acut

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 450/08.04.2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident […]

Punte de colaborare pentru cercetare medicală de vârf la Tîrgu-Mureș

La Tîrgu-Mureș se intenționează dezvoltarea unei infrastructuri puternice de cercetare în domeniul medicinei, odată cu înființarea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Tîrgu-Mureș. Prin îmbinarea experienței […]

România a preluat Peședinția Consiliului UE pe domeniul sănătății

Sorina Pintea, ministrul Sănătății a preluat de la omologul austriac Beate Hartinger-Klein mandatul președinției rotative a Consiliului UE. „Începând cu 1 ianuarie 2019 vom avea responsabilitatea coordonării uneia […]

Guvernanța clinică, concept managerial pentru o calitate mai bună a serviciilor medicale

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 60 – editia tiparita – Noiembrie 2018

Recomandare pentru un sistem de codificare unificat în tot sistemul sanitar

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 60 – editia tiparita – Noiembrie 2018

Bugetul CNAS, suplimentat la rectificarea bugetară, permite extinderea Programelor Naționale Curative

Rectificarea bugetului CNAS, aprobată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 101/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 999/27.11.2018, înseamnă suplimentarea cu 600 milioane lei a creditelor bugetare de […]

Modificare la Legea drepturilor pacientului

Pacienții vor avea dreptul să desemneze printr-un acord consemnat în foaia de observație într-o rubrică separatăo persoană care să aibă acces deplin, atât pe parcursul vieții cât și […]

Noi facilități pentru persoanele cu HIV/SIDA cuprinse în proiectul Planului Național Strategic

Prioritizarea intervențiilor de prevenire și utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament, asigurarea accesului universal la tratament ARV pentru persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA, acordarea unor beneficii […]

Lista medicamentelor strategice pentru România, finalizată

Peste 200 de DCI-uri conține lista de medicamente de interes strategic pentru România, având la bază lista medicamentelor esențiale publicată de Organizația Mondială a Sănătății, adaptată și completată […]

Propunere pentru dezvoltarea de servicii ce lipsesc în România, promisiune pentru decontarea lor la adevărata valoare

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 59 – editia tiparita – Octombrie 2018

Propunere pentru salarizarea personalului medical, în funcție de performanță

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 59 – editia tiparita – Octombrie 2018