Debirocratizarea sistemului de asigurări de sănătate din România este un obiectiv pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate intenționează să-l atingă, motiv pentru care, recent, a fost prezentat Guvernului un set de propuneri de debirocratizare, a anunțat Răzvan Vulcănescu, președintele CNAS, în cadul celei de a IV-a ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, ce a avut loc în perioada 12-14 octombrie 2017.
”Debirocratizarea este un obiectiv pe care îl avem în atenție. Am prezentat recent Guvernului un set de propuneri de debirocratizare a sistemului asigurărilor sociale de sănătate în conformitate cu obiectivele asumate prin programul de guvernare, care are în vedere în special simplificarea modalităților prin care putem să optimizăm niște fluxuri de comunicare și să debirocratizăm procesul de contractare nu numai cu spitalele ci cu toți furnizorii aflați în relație contractuală cu sistemul de asigurări de sănătate. Acest set vizează revizuirea reglementărilor legale care să ducă la simplificarea relației furnizorilor de servicii medicale cu Casa și face obiectul construcției noului Contract Cadru și a normelor de aplicare”, a precizat Vulcănescu.
Debirocratizarea sistemului nu este singurul obiectiv, se are în vedere și dezvoltarea unui sistem de asigurări complementare de sănătate, care să se facă etapizat și echilibrat, acesta dorindu-se a fi un ”demers pentru perioada următoare de a construi și exploata întregul potențial de finanțare pentru sistemul public care poate să vină și din domeniul privat și poate să degreveze bugetul și spitalele pot avea o finanțare suplimentară față de contractele cu casa de asigurări de sănătate”.
”În acest moment suntem în perioada de reglementare a legislației a sistemului de asigurări de sănătate pentru următorii ani, mă refer aici la Contractul Cadru și normele de aplicare ale acestuia. (...) Piața asigurărilor private de sănătate a căpătat amploare în ultimul an, discutăm aici de ceea ce nu s-a reușit prin demersurile succesive de creștere a bugetului alocat domeniului sănătății, se poate realiza doar dacă sunt înțelese beneficiile și mai ales respectate principiile crescute. Iar astfel se poate atinge acest deziderat, element cu care ne-am obișnuit în progamele de guvernare de a atinge alocarea de 6% din PIB pentru domeniul sănătății. Însă dezvoltarea sistemului de asigurări complementare de sănătate trebuie să se facă etapizat și echilibrat cu susținerea tututor factorilor implicați, inclusiv Autoritatea de Supraveghere Financiară alături de care ne dorim să existe această construcție a pachetelor de servicii complementare și suplimentare care să asigure o completare corectă și sustenabilă a pachetului de bază pe care noi îl finanțăm concomitent cu posibilitatea inclusiv a spitalelor publice de a deveni parteneri contractuali pentru asiguratorii privați”, a adăugat președintele CNAS.
A patra ediție a CNFMS a avut loc în perioada 12-14 octombrie 2017 la Hotel Piatra Mare din Poiana Brașov și a reunit peste 300 de participanți din întreaga țară. Evenimentul a fost organizat sub egida ISPOR România, Camera Deputaților-Comisia pentru Sănătate, Societatea Română de Farmacoeconomie, UMF Tîrgu-Mureș-Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management, Universitatea Sapientia. Organizator științific este UMF Tîrgu-Mureș și Asociația Suryam, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de Health Events.
