Profesiune libera sau persoana vizata?

Rezidenti

Vizualizari: 17224

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Noul Regulament European privind Protectia Datelor defineste „datele cu caracter personal” ca fiind orice informații privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, adresa de email, un număr national de identificare sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Evoluțiile tehnologice rapide și globalizarea au generat noi provocări pentru protecția datelor cu caracter personal. Amploarea colectării și a schimbului de date cu caracter personal a crescut în mod semnificativ. Tehnologia permite atât societăților private, cât și autorităților publice să utilizeze date cu caracter personal la un nivel fără precedent în cadrul activităților lor. Din ce în ce mai mult, persoanele fizice fac publice la nivel mondial informații cu caracter personal. Tehnologia a transformat deopotrivă economia și viața socială și ar trebui să faciliteze în continuare libera circulație a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii și transferul către țări terțe și organizații internaționale, asigurând, totodată, un nivel ridicat de protecție a datelor cu caracter personal.

Aceste evoluții au impus un cadru solid și mai coerent în materie de protecție a datelor în Uniune, prin aparitia GDPR, luând în considerare importanța creării unui climat de încredere care va permite economiei digitale să se dezvolte pe piața internă.

Protecția conferită de GDPR vizeaza persoanele fizice, indiferent de cetățenia sau de locul de reședință al acestora, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestora. Regulamentul nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal care privesc persoane juridice și, în special, întreprinderi cu personalitate juridică, inclusiv numele și tipul de persoană juridică și datele de contact ale persoanei juridice.

Medicul, farmacistul, asistentul medical sau farmacist, asistentul social, psihologul, fizioterapeutul, kinetoterapeutul sau logopedul sunt doar cateva exemple de profesii liberale pe care persoanele fizice le pot avea.

Deși expresia tradițională este cea de profesie liberală, dicționarul explicativ al limbii române, la fel ca și actele normative din ultima decadă, folosesc expresia profesie liberă. DEX-ul definește profesiunea liberă ca fiind profesiunea exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituție sau întreprindere). Profesii liberale sunt definite astfel ca activităţi economice a căror desfăşurare este organizată şi reglementată prin legi speciale şi cele cu regim juridic special,cu instituirea unor restricţii de desfăşurare sau alte interdicţii. 

Directiva nr. 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale specifica faptul ca „…profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clientului şi al publicului. Exercitarea profesiei poate, în statele membre, în conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligaţii juridice specifice, bazate pe legislaţia naţională şi reglementările stabilite, în mod autonom, în acest cadru, de către organismul profesional reprezentativ competent, care garantează şi îmbunătăţesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor şi confidenţialitatea relaţiilor cu clientul.”

Legislaţia română tratează global profesiile liberale în cadrul profesiilor reglementate şi a activităţilor independente, prin O.U.G. nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, coroborată cu Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România şi cu legislaţia fiscală.

Dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut, acesta trebuie luat în considerare în raport cu funcția pe care o îndeplinește în societate și echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționa­lității. Regulamentul 679 din 2016 respectă toate drepturile fundamentale și libertățile și principiile recunoscute, în special respectarea vieții private și de familie. 

Adresa de email sau numarul de telefon, fara alt identificator, poate reprezenta o dată cu caracter personal numai în măsura în care, singură, poate conduce la identificarea unei persoane fizice. Adresele de email pot fi considerate date cu caracter personal doar daca NU sunt utilizate in cadrul desfasurarii activitatii specifice profesiunii libere, caz in care e-mailul conduce catre un profesionist, in acceptiunea acestei notiuni data de Codul Civil.

In momentul in care o persoana fizica decide utilizarea numarului de telefon sau a adresei de email in interes profesional, cu scopul de a fi contactat, regimul acestor date cu caracter personal se schimba, nu mai fac referire la viata privata in acceptiunea de persoana fizica, ci la viata de "profesionist" care are un pronuntat caracter de publicitate si nu mai presupune o protectie precum cea oferita de Regulamentului 679 din 2016.

 

PROFESII LIBERALE SAU CARE SE EXERCITĂ  ÎN BAZA UNOR LEGI SPECIALE,

FĂRĂ ÎNREGISTRAREA ÎN REGISTRUL COMERŢULUI

Nr. crt. Denumire profesie/ocupaţie Act normativ
1 ARHITECT Legea nr. 184/2001, privind organizarea şi exercitarea  profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - art. 9-12, art. 17
2 ASISTENT MEDICAL GENERALIST

 

ASISTENT MEDICAL

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată prin Legea nr. 53/2014 - art. 12 şi art. 16
3 asistent social Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social – art.8
4 AUDITOR ENERGETIC PENTRU CLĂDIRI Legea nr. 372 din 13 decembrie 2005

privind performanţa energetică a clădirilor, art. 20

Ordinul nr. 550 din  9 aprilie 2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Îndrumător pentru atestarea auditorilor energetici pentru clădiri şi instalaţiile aferente", modificat prin Ordinul nr. 1083/2009

Ordin nr. 1767 din  6 octombrie 2009

privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici şi a Regulamentului pentru atestarea managerilor energetici

5 AUDITOR FINANCIAR Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind  activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – art. 1, art. 3, CAP. 4 - Exercitarea independentă a profesiei de auditor financiar
6 AVOCAT Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea  profesiei de avocat, republicată, cu completările şi modificările ulterioare - art. 1 alin. (1)

 

7 biochimist

în sistemul sanitar

Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România – art. 3, art. 4, art. 7

 

8 BIOLOG

în sistemul sanitar

Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România – art. 3, art. 4, art. 7

 

9 CHIMIST

în sistemul sanitar

Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor,Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România – art. 3, art. 4, art. 7
10 CONSERVATOR Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările ulterioare, art. 28
11 CONSILIER ÎN PROPRIETATE INDUSTRIALĂ Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată în temeiul Legii 331/2006-art.1 alin.(1), art. 2, art. 20

 

12 CONSULTANT FISCAL Ordonanţă  Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală,cu modificările ulterioare -  art.9

 

13 CONTABIL AUTORIZAT Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea   activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată - art.3 şi art. 10

 

14 DIRIGINTE DE ŞANTIER Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, art. 6 alin. (2) şi art. 21, alin. (2) lit. b).

Ordin MD nr. 1496/2011 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginţilor de şantier

15 EXECUTOR JUDECĂTORESC Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare - art.12 şi art. 16 

 

16 EXPERT CONTABIL Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea   activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată - art.3 şi art. 6

 

17 expert criminalist Ordonanţa Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti, cu modificările şi completările ulterioare - art. 3-5, art. 10

 

18 EXPERT TEHNIC JUDICIAR

EXPERT TEHNIC EXTRAJUDICIAR

Ordonanţa  Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară -  art. 29

Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor 488/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea examenului pentru dobândirea calităţii de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea "vânătoare” – art. 8

Ordinul Ministerului Economiei şi Comerţului 905/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea atribuirii calităţii de expert tehnic extrajudiciar

19 EVALUATOR AUTORIZAT O.G. nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, cu modificările şi completările ulterioare, art. 12 alin. (1)
20 FARMACIST Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, Titlul XIV -     Exercitarea profesiei de farmacist. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România, art. 574 şi art. 586
21 FIZIOTERAPEUT / KINETOTERAPEUT

 

FIZIOTERAPEUT / FIZIOKINETOTERAPEUT

 

FIZIOTERAPEUT / PROFESOR DE CULTURĂ FIZICĂ MEDICALĂ

 

FIZIOTERAPEUT / BALNEOFIZIO-KINETOTERAPEUT

Legea nr. 229/2016 privind organizarea și exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum și pentru înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Fizioterapeuților din România - art. 14

Hotărârea CFR nr. 5/2018 privind procedura de eliberare a autorizaţiei de liberă practică pentru profesia de fizioterapeut

22 GEODEZ Regulamentul privind autorizarea sau recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparţine Spaţiului Economic European în vederea realizării şi verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei şi al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul M.A.I.- A.N.C.P.I. nr. 107/2010, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 231/13.04.2010
23 INTERPRET LIMBAJ MIMICO - GESTUAL Ordin nr. 671/1640/61/2007 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a interpreţilor limbajului mimico-gestual şi a interpreţilor limbajului specific persoanei cu surdocecitate, art. 1 alin. (2)
24 LOGOPED O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea 598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1)

ORDINUL Ministerului Sănătăţii nr. 979/2004 privind eliberarea autorizaţiei de liberă practică

25 MOAŞĂ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată prin Legea nr. 53/2014 - art. 12 şi art. 16
26 MEDIATOR Lege nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator –art. 7, art. 12, art. 22-24
27 MEDIC Lege nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, TITLUL XII - Exercitarea profesiei de medic. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România - art. 383
28 MEDIC  DENTIST Lege nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, TITLUL XIII - Exercitarea profesiei de medic dentist. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor Dentişti din România - art. 476, art. 482, art. 514
29 MEDIC VETERINAR Lege nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată în temeiul  art. 5 din Legea nr. 592/2003, cu modificările ulterioare – art. 1
30 NOTAR PUBLIC Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, cu modificările ulterioare-art. 14 alin. (1) si (2)
31 OPTICIAN-OPTOMETRIST O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea 598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1)

ORDINUL Ministerului Sănătăţii nr. 979/2004 privind eliberarea autorizaţiei de liberă practică

32 PRACTICIAN

ÎN INSOLVENŢĂ

Ordonanţa de urgenţă nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, cu modificările ulterioare - art. 3 pct. 27
33 PRACTICIAN ÎN MEDICINĂ

COMPLEMENTARĂ /ALTERNATIVĂ

Lege nr. 118/2007 privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă - art. 6
34 PSIHOLOG Lege nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare - art. 7, art. 8

 

35 RESTAURATOR Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările ulterioare, art. 28
36 SOCIOLOG O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea 598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2)

ORDINUL Ministerului Sănătăţii nr. 979/2004 privind eliberarea autorizaţiei de liberă practică

37 SPECIALIST ÎN DOMENIUL AMENAJĂRII TERITORIULUI ŞI URBANISMULUI Legea nr. 350 din  6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, art. 38

 

38 TEHNICIAN DE PROTEZE ŞI ORTEZE

 

TEHNICIAN DE PROTEZE AUDITIVE

 

TEHNICIAN DE APARATURĂ MEDICALĂ

O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea 598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2)

ORDINUL Ministerului Sănătăţii nr. 979/2004 privind eliberarea autorizaţiei de liberă practică

39 TRADUCĂTOR / INTERPRET AUTORIZAT  DE MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

Lege nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii,de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare - art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) şi (3) şi art. 6^¹

 

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GDPR – o provocare pentru sistemul sanitar romanesc

Rezidenti

Vizualizari: 5794

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Confidențialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical care stau la baza relației profesionist-pacient, reprezentând, totodată, și o obligație, stipulată încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, în 2018 în România este dificil de realizat o analiză la nivel practic a felului în care este respectată obligația de asigurare a confidențialității actului medical de către personalul din spitalele și farmaciile din România.

Odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, a crescut posibilitatea aplicării de sancțiuni de ordin disciplinar și administrativ, mult amplificate, a personalului medical pentru divulgarea către terțe persoane a informațiilor despre sănătatea unor pacienți.

Acest lucru a dat de gândit mai multor cadre medicale și chiar a creat panică, în prima zi de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, respectiv 25 mai 2018, fiind observat un adevărat “bombardament de consimțăminte” aplicat pacienților din dorința de a obține garanția legalității prelucrării datelor, chiar dacă aceștia o aveau deja prin temeiul legal al profesiei.

Sondajele publicate de instituțiile media din România au pus in evidență faptul că cea mai mare parte din consumatorii români își doresc să citească sau să urmărească la televizor emisiuni despre persoane aflate în situații tragice, astfel că există o tendință tot mai evidentă a instituțiilor de media de a promova articole cu subiecte medicale considerate senzaționale, cu referiri la accidente cu victime, cazuri de malpraxis, tentative de sinucidere, agresivitate și consum de alcool.

Acest lucru pune presiune pe specialiștii din domeniul sanitar și chiar pe pacienții care au fost internați în același salon cu persoana vizată de presă, care ignoră de multe ori faptul că confidențialitatea reprezintă mai mult decât un principiu, este un instrument de protecție a vieții private și secretul medical este o condiție de bază a relației dintre profesionistul din domeniul sanitar și pacient, care garantează acest echilibru între conștiința profesională și încrederea acordată de pacient.

În România confidențialitatea este reglementată printr-un pachet complex de reglementări legale și coduri deontologice și de etică. Cu toate acestea, constat că există probleme serioase privind respectarea drepturilor pacienților atât din partea personalului din mediul sanitar, cât și din partea jurnaliștilor. Sub pretextul interesului public este încălcat principiul confidențialității, fiind publicate date care duc la indentificarea persoanei, care reprezintă o intruziune în viața acestora și nu poate fi justificată.

În acest context, intrarea în vigoare la data de 25 Mai 2018 a Regulamentului (UE) 2016/679 pare că este o soluție pentru reechilibrarea acestei situații printr-o “conformare forțată” a operatorilor de date, datorită introducerii unor amenzi record la nivel internațional.

Termenul de grație oferit de Uniunea Europeană pentru obținerea conformitații față de principiile enunțate și obligațiile explicite nu a fost folosit decât de un procent mic din operatorii din domeniul sanitar românesc, multe dintre instituții încercând să gasească o soluție formală, motivând totodată lipsa unui buget pentru a justifica alegerile rapide privind instruirea și desemnarea Responsabililor privind protecția datelor.

O alta problemă cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este lipsa educației populației și a personalului de specialitate, în egală măsură, în ceea ce privește conștientizarea importaței datelor cu caracter personal care poate fi explicată și prin lipsa unei campanii de informare care să își propună să crească gradul de cunoștințe a tuturor persoanelor față de modul de indentificare a datelor cu caracter personal și protejarea lor implicită și instinctivă.

În demersul de a identifica profilul pacientului român, reținem faptul că acesta are un acces mărit la tehnologie, o încredere surprinzător de mare în informațiile de pe internet (informații medicale denumite generic “Dr.Google”) și de pe rețelele de socializare, fiind un utilizator frecvent al internetului, cu un grad redus de conștientizare asupra riscurilor și importanței datelor cu caracter personal, dar cu un puternic simț de proprietate asupra lor.

Analizând din această perspectivă, pacientul în sine devine o provocare pentru întreg sistemul sanitar românesc, mai ales în contextul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, prin care se redefinesc drepturile pacientului ( “Dreptul la acces”, “Dreptul la ștergere”, “ Dreptul la rectificare”) întreg corpul profesional sanitar se va confrunta cu solicitări nejustificate, insuficient documentate sau pur și simplu emise din curiozitate, privind ștergeri selective sau rectificări neîntemeiate asupra informațiilor medicale înregistrate în documentele medicale care sunt consumatoare de timp și pot duce astfel la scăderea calității actului medical prin redirecționarea resurselor pentru a răspunde acestor solicitări și noi obligații legale.

Prin analiza breșelor de securitate din domeniul sanitar, anterior datei de 25 Mai 2018, și prin dezvoltarea unor analize de risc cu proceduri concrete și planuri de evitare a reapariției acestor situații putem obține o apropiere de principiile și cerințele Regulamentului (UE) 2016/679, concluzionând totodată că o conformitate totală este o utopie.

Gardianul modului în care se respectă confidențialitatea actului medical în sistemul sanitar românesc rămâne Responsabilul privind protecția datelor, o meserie nou aparută, care se confruntă probabil cu cele mai mari provocări profesionale datorită caracterului general al Regulamentului (UE) 2016/679 și în lipsa unor repere unitare privind implementarea GDPR.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre

Rezidenti

Vizualizari: 10038

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

GSK în România: Inovația şi investiţiile rămân obiectivele noastre: șase produse noi lansate şi sprijinirea sistemului de sănătate din România

  • GSK România şi-a reîntărit angajamentul de a identifica, prin parteneriate valoroase, soluții pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate din România.
  • GSK în România, prin diviziile sale Pharma și Consumer Healthcare, a lansat în 2018 șase produse noi.

În cadrul evenimentului "GSK în România: o perspectivă despre istoricul și viitorul în sănătate" organizat joi, 21 iunie 2018, în parteneriat cu Ambasada Marii Britanii la București, GSK și-a reîntărit promisiunea de a fi unul dintre principalii promotori și susținători ai dezvoltării sistemului de sănătate din România și de a continua investițiile în studiile de cercetare și dezvoltare din domeniul medical.

Excelența Sa, domnul Paul Brummell, Ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord a declarat: “Sunt puține companii britanice care au luat decizia să vină în România în urmă cu aproape 30 de ani și care au investit constant în toată această perioadă, devenind chiar reper pentru industria pe care o reprezintă. Cred cu tărie în puterea dialogului și a parteneriatului pe termen lung și mă bucur să văd că GSK și-a asumat acest rol în România pentru sănătatea pacientului român, dar și a sistemului medical local. “

Business-ul GSK la nivel global se bazează pe transparență și pe dorința de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. La nivel mondial, compania realizează acest lucru investind în cercetarea și dezvoltarea de produse farmaceutice inovatoare, vaccinuri și produse pentru tratarea şi îngrijirea sănătății. În 2018, GSK în România, prin diviziile sale Pharma și Consumer Healthcare, a lansat pe piața din România șase produse noi în ariile terapeutice HIV şi boli rare (lupus), tratarea simptomelor răcelii şi gripei, ameliorarea simptomelor alergice, precum şi în produse de îngrijire orală specializate.

În cadrul evenimentului, GSK România şi-a reîntărit angajamentul de a identifica, prin parteneriate valoroase, soluții pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate din România. Acesta are nevoie de noi abordări și intervenții care să aducă valoare și să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea oamenilor, să reducă povara pe termen lung a costurilor pentru sistemele de sănătate. În concordanță cu aceste obiective, GSK România va lansa în viitorul apropiat o platformă de comunicare și implicare - Healthcare+ - care îşi propune să ajute la promovarea asistenței medicale românești, progresând de la o abordare centrată pe costuri la una care are la bază valoarea adusă de tratamente inovatoare, de servicii medicale de calitate şi prevenţie, reunind interesele tuturor actorilor din sistem şi integrând principiile europene și globale. Noi, GSK România, vom contribui activ în facilitarea optimizării sistemului de sănătate şi a bugetului, în beneficiul pacienților din România și al statului român.

Dana Constantinescu, General Manager GSK România menţionează: “De aproape 30 de ani suntem alături de pacienții români în căutarea celor mai bune soluții pentru nevoile lor de sănătate. Știm că un sistem bazat pe valoare și parteneriate puternice poate fi îmbunătățit prin inovație, responsabilitate și încredere. De aceea, ne propunem ca în fiecare an să continuăm investițiile în proiectele de educație și prevenție și să fructificăm resursele noastre globale în a investi şi dezvolta amprenta noastră pe piaţa locală. Mai mult, rămânem una dintre din cele 20 de țări în care GSK raportează public rezultatele cercetărilor clinice care evaluează medicamentele și vaccinurile - în ultimii șase ani am investit în România peste 15 milioane de euro în studii de cercetare și dezvoltare.

Sylwia Piankowska, General Manager GSK Consumer Healthcare România şi Balcani completează: Cele două divizii ale GSK implementează strategia globală a GSK în România cu un accent special pe inovaţie şi parteneriate. Cele 6 medicamente şi produse inovatoare lansate în acest an folosesc expertiza ştiinţifică globală a GSK, bazată pe insight-urile locale şi nevoile pacienţilor şi consumatorilor. Credem că impactul pe care îl putem avea în calitatea vieţii românilor nu poate exista fără parteneriate între toţi actorii din domeniul sănătăţii în România.

În același timp, obiectivul echipei GSK România este să crească nivelul de încredere pe care pacienții de pretutindeni o au în medici și în companii precum GSK, dezvoltând o cultură a transparenței. Aceasta este susținută și de modelul de business implementat de companie încă din 2014 în România, când a schimbat modelul comercial tradițional al companiilor farmaceutice, implementând îmbunătățiri unice în industrie prin modul în care își desfășoară activitatea. Aceste îmbunătățiri au ca scop îndeplinirea așteptărilor tot mai mari ale societății legate de transparență atât la nivelul organizațiilor cât și la nivel individual/personal.

Informații suplimentare

Despre GSK: GSK este una dintre cele mai importante companii din lume din domeniul sănătății, care își desfășoară activitatea cu misiunea de a-i ajuta pe oameni să realizeze mai multe, să se simtă mai bine și să trăiască mai mult. Obiectivul GSK este de a contribui, prin toate acțiunile sale, la creșterea speranței de viață a românilor. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați www.gsk.ro.

Despre modelul de business al GSK: GSK România este singura companie farmaceutică din România care a mers dincolo de dezvăluirea transferurilor de valoare prin introducerea unor schimbări revoluționare în modelul său de afaceri în ceea ce privește colaborarea cu profesioniștii și organizațiile din domeniul sănătăţii.

De la 1 ianuarie 2014, GSK România a încetat toate plățile directe către profesioniștii din domeniul medical și și-a asumat angajamentul de a promova o colaborare mai transparentă și mai echilibrată între industria farmaceutică și partenerii din sectorul sanitar.

 

Contact: Mihaela Alionte, mihaela.x.alionte@gsk.com

GlaxoSmithKline (GSK) SRL,

Opera Center 1, Str. Costache Negri nr. 1-5,

Sector 5, Cod 050552, București

RO/COM/0009/18, June 2018

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Pacienta cu “aorta de portelan”, tratata minim invaziv prin procedura TAVI Transapical

Anual mii de pacienti romani sunt diagnosticati cu stenoza aortica, o afectiune degenerativa severa a inimii, pentru care tratamentul uzual recomandat este interventia pe cord deschis. Unii pacienti […]

2017: Sănătatea românească în cifre

Conform unei analize facute de Institutul National de Statistică, în anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60 mii unităţi sanitare (49 mii de […]

Durata de valabilitate a cardului național de sănătate se prelungește la 7 ani

Astăzi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se prelungește de la 5 la 7 ani termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data […]

Un pacient diagnosticat cu o formă severă de tumoră cerebrală a fost operat minim – invaziv

Un pacient in varsta de 66 de ani a fost operat cu succes pe creier de o echipa neurochirurgicala a Spitalului Clinic Sanador, printr-o interventie minim-invaziva realizata cu […]

Ceremonia de acreditare internațională a Centrului de Simulare și Abilități Practice al UMF Tîrgu Mureș

Centrul de Simulare și Abilități Practice din cadrul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Tîrgu Mureș a fost acreditat de către Societatea Europeană de Simulare în Domeniul Medicinei […]

Prima combinație injectabilă a două clase de medicamente antidiabetice disponibilă acum în România

Sanofi, lider pe piața locală de diabet, anunță disponibilitatea în România a tratamentului inovator SULIQUA, prima combinație titrabilă cu raport fix de insulină glargin 100 unități/ml și lixisenatidă, […]

Garantarea vieții private a murit ! Poate GDPR-ul să o reanimeze ?

Începând cu data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul 679/2016 cunoscut sub numele de GDPR. Această nouă lege nu aduce o revoluție în domenul protecției […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament nou pentru o boală rară

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piața […]

Recomandarea EMA referitor la un medicament indicat în prevenirea migrenei

Comitetul EMA (European Medicines Agency = EMA) pentru medicamente de uz uman (Committee for Medicinal Products for Human Use = CHMP) recomandă acordarea autorizației de punere pe piață […]

Informaţii inedite şi noi descoperiri din domeniul oncologiei la conferința Asociației Medisprof

Asociaţia Medisprof organizează cea de-a treia ediție a conferinţei dublu acreditată din România, atât de către cea mai mare asociaţie de oncologie din lume – ASCO, cât şi […]

Este nevoie de o rețea interdisciplinară care să lucreze în interesul pacientului

Colaborarea dintre medicul de familie și medicul din celelalte specialități reprezintă cheia în prevenirea, diagnosticarea și tratarea principalelor boli cu o incidență crescută în rândul populației. Fie că […]

Crosul pentru epilepsie ia startul în România

Telepilepsy, reţeaua de telemedicină în epilepsie în România, organizează cel mai mare cros pentru epilepsie din ţara noastră, intitulat „Epilepsy Challenge” şi se va desfăşura în 10 oraşe […]

Tehnologia revoluționează sistemul medical și industria farmaceutică. iCEE.health revine în București, pe 14 iunie.

Lansat acum trei ani ca secțiune dedicată inovației în sănătate la iCEE.fest, iCEE.health reunește întregul ecosistem eHealth – fiind singurul eveniment în inovație în sănătate din Europa care […]

Bilete de trimitere, rețete, concedii medicale și de la medicii care nu au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate

Pacienții asigurați vor putea beneficia de bilete de trimitere gratuite pentru consultații de specialitate și paraclinice, concediu medical și rețetă compensată sau gratuită și în cazul prezentării la […]

Studiu: Obezitatea crește riscul de cancer la tinerii cu vârste între 20 și 44 de ani

19 mai – Ziua Europeană a Obezității. Un studiu publicat de Asociația Europeană de Studiu al Obezității asociază epidemia de obezitate cu apariția cancerului la adulții tineri, cu […]

CONSENS ÎN LUMEA EXPERȚILOR INTERNAȚIONALI: VACCINAREA ANTI-HPV ESTE O PRIORITATE PENTRU ROMÂNIA

Board-ul Internațional al HPV: În contextul în care, în România, se înregistrează cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, implementarea unui […]

O NOUĂ REPREZENTANȚĂ ACIBADEM ÎN ROMÂNIA

La sfârșitul săptămânii trecute, a avut loc deschiderea oficială a biroului Acıbadem din Cluj-Napoca – reprezentanța oficială a grupului Acıbadem și un spațiu menit să îi ajute pe […]

Cancerul de col uterin, o provocare în România anului 2018

La nivel mondial, cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer în rândul femeilor, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Astfel, în anul 2012 au […]

Ziua comunității gluten free

Ziua Mondială a Bolii Celiace este marcată de Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG) prin lansarea unei campanii de conștientizare cu scopul de a atrage atenția asupra […]

Studiu: Românii au auzit de Boala Parkinson, dar majoritatea nu au fost niciodată la un consult neurologic

9 din 10 români au auzit de Boala Parkinson și 8 din 10 au identificat tremorul ca simptom al acestei afecțiuni. Doar o mică parte dintre respondenți au […]