Dacă la începutul lui 2015 numărul medicamentelor înregistrate în România depăşea 6.000, până în prezent, un sfert dintre medicamente au fost retrase oficial de producători. Numai din 2016 și până acum, peste 600 de medicamente au fost retrase de pe piață iar alte câteva sute au fost înregistrate cu notificare pentru retragere.

Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) România lucrează la o propunere legislativă adresată autorităților competente naționale de a include medicamentele importate paralel în lista de rambursări pentru a permite accesul pacienților din România la medicamentele retrase de producători din motive comerciale și inaccesibile pentru pacienții români la prețurile curente, potrivit unui comunicat de presă al ADEM.

ADEM atrage atenția tuturor factorilor implicați asupra consecințelor lipsei unor medicamente din farmaciile din România, precum și a dezinformării populației cu privire la această situație, care se datorează deciziilor politice eronate ale reprezentanților autorităților, a celor care au stabilit politicile de prețuri la medicamente. Scăderea prețului la medicamente pentru un acces mai facil al populației la acestea este un model de calcul nesustenabil, ce a dus la decizia producătorilor de retragere de pe piața românească a sute de medicamente.

”În ultimele luni, numărul notificărilor de retragere de pe piața românească a crescut considerabil, iar acest lucru va duce în perioada următoare la o criză fără precendent a medicamentelor, în special a celor pentru boli grave sau rare, acolo unde pacienții au nevoie imediatăși neîngrădită de acces la tratament”, se arată în comunicat.

Totodată, ADEM susține că deși s-a lansat în spațiul public ideea că responsabilitatea pentru criza actuală aparține societăților care desfășoară activități de  comerț intracomunitar cu medicamente, ”comerțul intracomunitar cu medicamente, denumit în spațiul public export și import paralel de medicamente, funcționează după legi stricte, sub autoritatea legislației Uniunii Europene, prin prevalarea principiului de asigurare a serviciului public conform OMS 269/2017.

Comerțul intracomunitar cu medicamente contribuie la atenuarea deficitului creat de schemele de management al stocurilor aplicate de producători, prin satisfacerea cererii prin importuri. Astfel, niciun medicament nu este exportat atunci când stocurile din țară sunt insuficiente. Medicamentele exportate prin activitatea denumită export paralel sunt cele care există în cantități suficiente pe termen scurt și mediu în stocul distribuitorilor din țară, o parte dintre acestea fiind în situația de suprastoc. De altfel, conform OMS 1345/2017, societățile care realizează comerț intracomunitar au obligația legală de raportare zilnică a stocurilor de medicamente”, se arată în comunicatul ADEM.

Potrivit susrei citate, în prezent, pe platforma http://medicamentelipsa.ms.ro/elaborată de Ministerul Sănătății pentru pacienți, medici, farmaciști și asociații, în vederea raportării medicamentelor care lipsesc din farmacii, nu există niciun medicament care să facă obiectul unor exporturi ale societăților membre ADEM.

În ultimii 6 ani, nivelul pieței intracomunitare în acest segment, a fost de peste 4,5 miliarde EUR în Uniunea Europeană, din care piața din România a reprezentat aproximativ 250-300 milioane EUR. În acest domeniu sunt angajate peste 10.000 de persoane la nivel comunitar.

Membrii ADEM au înregistrat o cifră de afaceri de peste 70 milioane EUR, care reprezintă exporturi și importuri de medicamente. Diferența până la suma totală de aproximativ 250-300 milioane EUR în România, o reprezintă activitatea unor distribuitori de medicamente din Româniași a altor societăți prezente pe piață.

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) pune la dispoziția pacienților si a profesioniștilor din domeniul sănătății noile fișe de raportare a reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19. Fișa de raportare poate fi accesată pe site-ul anm.ro, în secțiunea - VACCINARE COVID-19 (https://www.anm.ro/medicamente-de-uz-uman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-incontext-covid-19/) Modalitatea de raportare poate fi făcută atât on-line, cât și prin modalitățile clasice de raportare – completarea fișei de reacții adverse și transmiterea acesteia către Direcția Farmacovigilență si Managementul Riscului. Mai multe detalii le găsiți accesând linkul: https://www.anm.ro/medicamente-de-uzuman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-in-context-covid-19/

Platforma informatică care permite programarea persoanelor pentru vaccinarea împotriva COVID-19 - https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/ - este operațională. Începând de astăzi, 28 decembrie a.c., în conformitate cu Strategia de vaccinare împotriva COVID-19, se pot planifica la vaccinare persoanele din etapa 1, respectiv lucrătorii din domeniile sănătate și social, urmând să se activeze accesul în aplicație și pentru celelalte două grupe de vaccinare (grupa a II-a – populația cu grad de risc și lucrătorii care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale și grupa a III-a – populația generală). Vom informa opinia publică imediat ce accesul în aplicație va fi disponibil și pentru aceste două grupe populaționale.

Planificarea electronică prin intermediul platformei eficientizează procesul de vaccinare, distribuția dozelor de vaccinare și evită supraaglomerarea din centrele de vaccinare. Platforma informatică vine în sprijinul tuturor celor care vor să se programeze pentru vaccin, inclusiv populația generală din etapa a 3-a. Pașii de înscriere sunt ușor de parcurs. Din platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, https://vaccinare-covid.gov.ro/, se accesează meniul PROGRAMEAZĂ-TE sau se accesează direct link-ul https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/. Persoanele care se planifică la vaccinare își creează un cont pe baza datelor de identificare și a numărului de telefon. În contul creat, cetățenii au acces la propriile programări: centrul de vaccinare, datele la care vor fi efectuate prima administrare și rapelul (cea de-a doua doză). De asemenea, în momentul programării, platforma generează un document pe baza căruia se va face accesul în centrul de vaccinare la data planificată. Ulterior, la prezentarea în centrul de vaccinare a persoanei programate, validarea programării se realizează în zona de triaj prin scanarea codului QR de pe documentul generat de platformă sau pe baza cărții de identitate.

Platforma a fost dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale pe baza cerințelor operaționale formulate de Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19. Personalul medical din centrele de vaccinare va utiliza tablete distribuite de STS, cu ajutorul cărora se va realiza accesul securizat în aplicația Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV). Aplicația RENV este pusă la dispoziție de Institutul Național de Sănătate Publică pentru a avea evidența vaccinărilor. Platforma și sistemele informatice puse la dispoziție de către Serviciul de Telecomunicații Speciale au fost astfel dimensionate și configurate încât să permită accesarea simultană de către un număr mare de utilizatori, totodată fiind implementate și măsuri specifice de securitate cibernetică.