Realități și nevoi din spatele diabetului zaharat

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 6659

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

foto-1-irina-munteanDiabetul zaharat constituie una dintre cele mai importante provocări ale secolului XXI, devenind încet și sigur o problemă de sănătate publică prioritară. În lupta cu diabetul este esențială abordarea multidisciplinară  în care trebuie implicați specialiști, autorități și pacienți în realizarea unui management cât mai eficient al acestei afecțiuni. Un astfel de proiect este Diabforum, o întâlnire a medicilor cu pacienți și autorități, realizat pentru a marca zece ani de existență a Asociației Copiilor și Tinerilor cu Diabet (ASCOTID) Mureș, unde s-a dorit aducerea sub aceeași cupolă a ultimelor noutăți despre tehnologii de monitorizare, dar și cele mai noi informaţii despre prevenţia, educaţia, controlul şi tratamentul acestei afecţiuni. Mai multe informații despre diabet, implicațiile sale, dar și despre Diabforum, ne-a oferit, Dr. Irina Muntean, medic diabetolog, voluntar al ASCOTID, în cadrul unui interviu acordat Revistei MedFarm.

Făcând o statistică, cum arată incidența și prevalența diabetului zaharat la copii, în ultimii ani? 

În întreaga lume, incidența și prevalența diabetului zaharat au crescut, diabetul fiind momentan o adevărată problemă de sănătate publică. După atlasul IDF (Federația Internațională de Diabet) pe 2015, vorbind de diabet în general, 1 din 11 adulți are diabet,1 din 2 adulți nefiind încă diagnosticat. În ceea ce privește copiii cu diabet de tip 1, în 2015 la nivel mondial erau 542.000 de copii diagnosticați în intervalul de  vârstă 0 – 14 ani, dintre care 140.000 în Europa. Anual, apar 86.000 de noi cazuri de diabet tip 1 la copii în întreaga lume, dintre care 21.600 în Europa.

În ceea ce privește prevalența diabetului în România, conform studiului Predatorr (efectuat în 102 centre de diabet din întreaga țară în 2014), este de 11% în grupa de vârstă 20-79 ani, cu mici diferențe între regiuni. IDF raportează pentru România, în 2015, o prevalență de 10,6%. Din totalul numărului de pacienți, se știe că aproximativ 10% sunt pacienți cu diabet zaharat tip 1.

După datele raportate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) din programul național de diabet, în 2016 avem peste 700.000 de pacienți cu diabet aflați în tratament (cu antidiabetice orale sau insulină), dintre care insulinotratați 195.131 și 3.061 de copii. Dintre aceștia, doar 280 au pompe de insulină.

Din ce cauză credeți că apar tot mai multe cazuri de diabet de la vârste tot mai mici?

Nu se cunoaște cauza apariției diabetului de tip 1. Dacă am cunoaște etiologia, am putea să facem ceva pentru a scădea prevalența (în creștere cu 3% pe an) acestei patologii, mortale în lipsa insulinei. Se știe doar că este o boală  autoimună, în care factorii genetici joacă un rol important (riscul fiind mai mare pentru cei cu rude de gradul I cu diabet). Alți factori de risc cunoscuți, în afară de cei genetici și familiali, ar fi: vârsta (cu toate că diabetul de tip 1 poate apărea la orice vârstă, cea mai mare incidență este între 4-7 ani și 10-14 ani) și poziția geografică (incidența crește în țările nordice, cea mai crescută de pe glob fiind în Sardinia și Finlanda).

Se bănuiește, nefiind nimic dovedit, că ar avea rol de trigger: unele infecții virale (Coxackie, virusul urlian, Ebstein Barr, citomegalovirusul), laptele de vacă introdus precoce în prima copilărie, glutenul introdus prea devreme (sub 4 luni) sau prea târziu (peste 7 luni), deficiența de vitamina D, nitrații din alimentația gravidei etc.

Cum evoluează, în timp, diabetul zaharat la copil, cât de greu este de ținut în frâu și cum se face tranziția spre perioada adultă?

Cu toate că în ultimii ani, diabetul de tip 2 (patologie secundară stilului de viață modern) este tot mai fecvent întâlnit și la copii, totuși în majoritatea cazurilor este vorba despre diabetul de tip 1, forma autoimună a bolii, care evoluează în scurt timp de la debut spre dependență totală de insulina administrată exogen. Pentru a scădea riscul complicațiilor cronice micro și macroangiopate, care pot deveni invalidante, valorile glicemice trebuie păstrate cât mai aproape de normal.

Și pentru că există o latență în debutul acțiunii insulinei administrate subcutanat, iar glicemia este influențată de o multitudine de factori greu de manageriat la vârste mici (hormoni, efort fizic, stres, infecții, indicele glicemic al alimentelor, apetit capricios), glicemia la copii tinde să aibă variații mari. Ori, în asta constă dificultatea tratamentului: în stresul generat de necesitatea controlului permanent al variațiilor glicemice și în lupta continuă cu sine a pacientului. De aceea, copiii cu diabet tind să se maturizeze mai repede, pentru că succesul tratamentului impune asumarea unei anumite discipline. Nu mai vorbim azi de ore fixe de masă, ci de planificarea atentă a efortului, de calculul permanent al dozelor de insulină în funcție de tipul, cantitatea de glucide și valoarea glicemiei. Frecvent, este necesară amânarea momentului mesei (până glicemia este în ținte) sau consumul glucidelor în lipsa senzației de foame, pentru corectarea unei glicemii prea scăzute.

Cu cât pacientul și familia sunt mai educați terapeutic și glicemia dozată sau vizualizată mai frecvent, cu atât cresc premisele unui echilibru glicemic bun, deci a unei vieți (cvasi)normale. Sunt persoane cu 50, 70 de ani de diabet tip 1, împlinite familial și profesional.

În prezent, dincolo de tratamentele aprobate în Programul Național de Diabet, la nivel mondial există o sumă de tratamente și tehnologii pentru monitorizarea glicemiei. Vă rog să faceți o radiografie mai amplă a principalelor noutăți privind tratamentul modern de monitorizare a glicemiei, rolul acestora și în ce măsură ar fi mai facile pentru pacienți.

În afară de studiile (aflate în diferite faze) privind terapiile imunosupresoare, transplantul de insule pancreatice încapsulate, insulina inhalatorie, “pastila” cu insulină sau insulina “deșteaptă” un avânt deosebit e înregistrat de tehnologii. Vorbim de aplicații pentru mobil, senzori de monitorizare continuă sau “on demand” a glicemiei, pompe de administrare continuă a insulinei și cel mai ambițios proiect, pancreasul artificial.

Există și în România pompe de insulină, decontate de CNAS, doar că timpul de așteptare e destul de lung, aproximativ un an. Acestea sunt un fel de mini-injectomate computerizate, care permit ajustarea și individualizarea foarte fină a dozelor de insulină. Sunt legate de corp printr-un cateter inserat subcutanat, care trebuie schimbat o dată la 3 zile, deci oferă și avantajul a mai puține înțepături pentru administrarea insulinei. Există în lume și pompe fără fir, mult mai comod de purtat (în România nu se comercializează și nu sunt suportate de CNAS). Împreună cu senzorii de glicemie, pompa de insulină reprezintă standardul de aur în terapia diabetului de tip 1. În țări ca Slovacia, toți copiii cu diabet au pompe de insulină. În România, există în evidențele CNAS 280 de pompe de insulină și alte câteva zeci achiziționate în mod privat, suportate în totalitate de pacienți.

Senzorii de glicemie permit monitorizarea continuă sau la cerere a glicemiei. Se poate urmări atât glicemia, cât mai ales trendul glicemic, foarte important pentru decizia terapeutică ulterioară. Altfel spus, într-un fel trebuie reacționat la o glicemie de 100 mg/dl în creștere și altfel la o glicemie de 100 în scădere ușoară sau scădere rapidă. Există mai multe modele pe piață (niciunul decontat de CNAS). La senzorii Dexcom, prin atașarea unui telefon cu date mobile, se poate urmări glicemia la distanță, de exemplu, părintele, aflat la locul de muncă sau într-o altă localitate, poate urmări pe telefonul mobil glicemia copilului. Este vorba de sistemul Nightscout, inventat de pacienți din SUA și oferit liber pe internet, sub deviza “We are not waiting”. Deja există și în România mulți utilizatori de senzori (evident, achiziționați din străinătate) și de Nightscout.

„Cireașa de pe tort” o reprezintă mult așteptatul pancreas artificial, proiect dezvoltat în paralel în mai multe centre de cercetare din lume, de echipe independente. Acesta include o pompă de insulină (unele sisteme injectează și glucagon), un senzor de glicemie real time și un algoritm extern, care în funcție de valorile glicemiei transmise de senzor și de o multitudine de parametri individuali, va comanda pompei să livreze o anumită cantitate de insulină sau să se oprească și să injecteze glucagon. Se încearcă, astfel, excluderea minții umane din calculul permanent, care duce la burn-out-ul pacienților. Se așteaptă ca pancreasul artificial să fie lansat pe piață la finele anului 2017.

Cum schimbă aceste tehnologii viața unui pacient? În bine. Ușurează foarte mult stresul indus de lupta permanentă cu glicemiile extreme, mai ales combinația pompă – senzor de glicemie real –time – Nightscout.

Ce ar fi de recomandat statului român pentru a lua în evidență ca și tratament de ultimă generație si de ce, ținându-se cont și de raportul beneficiu-cost (cât mai mic sau acceptabil pe termen scurt, mediu sau lung) pentru a fi inclus în programul național?

 Statul român vorbește de prevenție, dar acordă pacienților insulinodependenți adulți 1 test/zi, în condițiile în care ar fi necesare minim 4, ideal 7-10 teste/zi.

Ce ar fi de recomandat statului? Să-i pese cu adevărat. Să asculte de sugestiile specialiștilor și asociațiilor de pacienți.  Să realizeze că mai ieftină e prevenția complicațiilor unei boli perfide și menținerea persoanelor respective productive, în câmpul muncii, decât să deconteze ulterior spitalizări multiple, ședințe de dializă, fotocoagulare laser.

Nenumărate memorii am scris în ultimii ani alături de ASCOTID și alte asociații de pacienți, și Ministerului Sănătății, și CNAS, și Comisiei de Diabet, memorii rămase fără răspuns.

Recomandări? În primul rând, asigurarea unor cerințe de bază: să se rezolve problema exportului paralel și lipsa insulinelor din farmacii, să se reglementeze acordarea de ace de unică folosință suficiente pentru injectarea insulinei, să acorde un număr suficient de teste pentru monitorizarea glicemiei, să se reimporte și să se prescrie gratuit glucagon, medicament de urgență în hipoglicemiile severe (care din 2009 nu se mai găsește în România). Mai apoi, lucrurile de finețe: să permită accesul mai facil și mai rapid la pompe de insulină, să suporte gratuit un anumit număr de senzori pe an (măcar la anumiți pacienți cu risc: copii sub 10 ani, gravide, cei cu co-morbidități importante), să deconteze în ambulator educația terapeutică, să reglementeze cadrul legislativ pentru formarea diabetologilor pediatri, să stimuleze specialiștii din zonele deficitare.

Marcarea a zece ani de existență a Asociației ASCOTID și lupta cu sistemul sanitar românesc pentru binele copiilor cu diabet se marchează în acest an în cadrul unui forum al pacienților și medicilor, Diabforum. Mai exact, care este rolul ASCOTID și cât de important este acest eveniment, menit sa creeze o punte de legătură între medici de familie, medici specialiști și pacienți, în lumea diabetului?

Sunt alături de ASCOTID de aproape 10 ani, voluntar, ca medic diabetolog. În timp, ne-am organizat într-o echipă formată din medic, psiholog, asistent social, tineri voluntari, părinți și bineînțeles, inimoasa și devotata doamnă Rodica Molnar (sau mama Rodi, cum îi spun copiii), președinta ASCOTID, după părerea mea cea mai înfocată susținătoare a drepturilor copiilor și tinerilor cu diabet din România. Ne-am coordonat activitățile și am organizat tabere pentru copiii insulinodependenți, lecții de educație medicală și nutrițională, serbări pentru cei mici, art-terapie. Am câștigat diferite proiecte, cu ajutorul cărora am suplinit necesarul de  teste de glicemie, am cumpărat un aparat pentru determinarea hemoglobinei glicate din sânge capilar și un sistem Dexcom de monitorizare continuă a glicemiei.

Principalele activități ale ASCOTID rămân cele de suport psihologic și interuman și educație terapeutică. V-am detaliat cât de important este ca educația să fie susținută, permanentă, deoarece în majoritatea timpului pacientul este propriul său medic. Și de deciziile de zi cu zi depinde viitorul său, adică menținerea stării de sănătate sau evoluția spre complicații.

Ideea Diabforum s-a născut din dorința noastră de a marca într-un mod special 10 ani de voluntariat pentru susținerea pacienților cu diabet. Din respect și admirație pentru lupta nevăzută, zilnică a acestor persoane cu glicemiile, dar și cu sine, într-o încercare permanentă de a obține, din nou, normalitatea, am gândit acest forum ca unul de educație pentru sănătate și un prilej de întâlnire a tuturor celor implicați în îngrijirea pacienților cu diabet: asistenți educatori, dieteticieni, psihologi, diabetologi și medici din specialitățile conexe diabetologiei.

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Arcadia – Spitale și Centre Medicale a investit peste 600.000 euro în tehnologie medicală pentru tratament neurochirurgical minim invaziv

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 43921

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Arcadia – Spitale și Centre Medicale, cea mai mare rețea privată de sănătate din regiunea Moldovei, anunță o serie de noi investiții dedicate specialității de neurochirurgie, cu o valoare de peste 600.000 euro.

De peste 10 ani, Arcadia oferă servicii medicale la standarde ridicate pentru pacienții din zona de Nord-Est și investește constant în dezvoltare și tehnologii inovatoare, pentru sănătatea întregii comunități.

Anul acesta, Arcadia a dotat centrele și spitalele din rețea cu o serie de instrumente și aparate medicale de ultimă generație care permit tratarea minim invazivă a unor afecțiuni frecvente, recuperarea mai rapidă a pacienților, dar și creșterea confortului postoperator.

Microscopul operator pentru neurochirurgie Zeiss OPMI Pentero 800 și sistemul pentru intervenții minim invazive MEDTRONIC METR’X, motorul chirurgical de mare viteză Aesculap și instrumentele de coloană și de microchirurgie, Aesculap și KLS Martin completează tehnologia disponibilă în Spitalul Arcadia. Aceste echipamente performante și inovatoare oferă neurochirurgilor profunzime și claritate în analiza detaliilor intraoperator și asigură precizia și siguranța fiecărui gest chirugical.

„Urmărim cu atenție inovațiile din domeniul tehnologiei medicale și analizăm în mod permanent semnalele primite de la pacienții noștri. Astfel, ne asigurăm că investim constant, cu o bază solidă informațională și de analiză. Tehnologia state of the art, dedicată intervențiilor de neurochirurgie, se înscrie în strategia pe care o dezvoltăm dintotdeauna la Arcadia, ce are în focus sănătatea pacienților”, a declarat Dan Fiterman, General Manager Arcadia – Spitale şi Centre Medicale.

Tipuri de afecțiuni ce pot fi tratate prin intermediul neurochirurgiei minim invazive

 Tratamentul neurochirurgical minim invaziv este indicat în cazul mai multor tipuri de afecțiuni frecvente precum hernia de disc lombară și cervicală posterioară, instabilitatea coloanei vertebrale, spondiloliza sau stenoza coloanei vertebrale (îngustarea canalului spinal) lombară și cervicală. De asemenea, este recomandat și în cazul unor afecțiuni cu incidență mai rară, precum infecția sau tumorile care pot apărea la nivelul coloanei vertebrale.

Avantajele tratamentului neurochirurgical minim invaziv pentru pacienți

 Intervențiile neurochirurgicale minim invazive oferă pacienților o serie de beneficii importante atât la nivel cosmetic, cât și la nivel funcțional. În cazul acestor intervenții, cicatricile sunt diminuate datorită inciziunilor cutanate mai mici, uneori de câțiva milimetri, iar riscul de afectare a mușchilor este mai scăzut. De asemenea, gradul de sângerare și riscul de infecție sunt reduse, este diminuată durerea și dependența de medicamentele analgezice post operatorii, iar pacientul se poate recupera și reabilita mai rapid după operație.

„Noile dotări din Spitalul Arcadia pun în valoare experiența echipei de neurochirurgie, reprezentând instrumente medicale importante care contribuie la reducerea timpului necesar desfășurării intervenției, cresc gradul de certitudine a gesturilor chirurgicale și oferă o serie extinsă de avantaje pacienților”, a declarat Dr. Sorin Nistor, Director medical Arcadia – Spitale și Centre Medicale.

 

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Platforma pentru raportarea reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19, funcțională

Asistenti Farmacisti

Vizualizari: 403280

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) pune la dispoziția pacienților si a profesioniștilor din domeniul sănătății noile fișe de raportare a reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19. Fișa de raportare poate fi accesată pe site-ul anm.ro, în secțiunea - VACCINARE COVID-19 (https://www.anm.ro/medicamente-de-uz-uman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-incontext-covid-19/) Modalitatea de raportare poate fi făcută atât on-line, cât și prin modalitățile clasice de raportare – completarea fișei de reacții adverse și transmiterea acesteia către Direcția Farmacovigilență si Managementul Riscului. Mai multe detalii le găsiți accesând linkul: https://www.anm.ro/medicamente-de-uzuman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-in-context-covid-19/

Acest articol este protejat de către dispoziţiile legale incidente și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe HEALTH.RO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe HEALTH.RO, vă rugăm să ne contactati.

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE



Platforma pentru programarea online la vaccinarea împotriva COVID-19, disponibilă de astăzi

Platforma informatică care permite programarea persoanelor pentru vaccinarea împotriva COVID-19 – https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/ – este operațională. Începând de astăzi, 28 decembrie a.c., în conformitate cu Strategia de vaccinare împotriva […]

Unu din doi români consideră că în spațiul public nu există suficientă informație cu privire la contextul pandemic

Jumătate dintre români nu se consideră suficient de bine informați cu privire la contextul pandemic de anul acesta, arată un studiu* realizat toamna aceasta de Coaliția România Sănătoasă, […]

Efectele dezechilibrelor alimentare de Sărbători

În luna decembrie, deseori alimentația este dezechilibrată, astfel că de la o alimentație monotonă, pe care mulți o au înainte de Crăciun (în special cei care țin post), […]

42% dintre români au suferit tulburări psiho-emoționale în perioada pandemiei SARS Cov 2

Primul studiu din România despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății fizice și mintale a populației arată că românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și […]

Raportarea reacțiilor adverse suspectate în cazul pacienților cu COVID-19

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency – EMA)și autoritățile naționale competente încurajează pacienții infectați cu noul coronavirus (COVID-19) să raporteze reacțiile adverse pe care le experimentează în […]

Vaccinul anti-COVID al BioNTech și Pfizer aprobat în Uniunea Europeană

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA-European Medicines Agency) a aprobat folosirea în Uniunea Europeană a vaccinului anti COVID-19 dezvoltat de BioNTech și Pfizer, potrivit comunicatului oficial. Vaccinul, numit Comirnaty, […]

Programele naționale de sănătate se prelungesc până la 31 martie 2021

La solicitarea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat în ședința  din data de 11 decembrie 2020, Hotărârea pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind […]

Metamizol: Risc de leziuni hepatice induse medicamentos

Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață (DAPP) pentru medicamentele care conțin metamizol, de comun acord cu Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și cu Agenția Națională a Medicamentului și […]

Accesul la sistemele de sănătate din România și Regatul Unit, în contextul Brexit

Perioada de tranziție, pe care o parcurgem după  retragerea Regatului Unit  din Uniunea Europeană,  se va încheia la data de 31 decembrie 2020. Până la acea dată, cetățenii români și membrii […]

Ședință publică a Agenției Europene a Medicamentelor privind aprobarea vaccinurilor anti-COVID-19

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency – EMA) va organiza o ședință publică pe 11 Decembrie 2020 pentru a informa cetățenii europeni despre procesele de reglementare ale […]

Parteneriat între Medicover și Spitalul Clinicco în Brașov: Clinica Medicover, relocată

Medicover România, unul dintre cei mai importanți furnizori privați de servicii medicale, a decis relocarea clinicii deținute în Brașov în cadrul spitalului Clinicco, în urma semnării unui parteneriat […]

Zentiva a început producția de biocide pentru populație pentru a susține lupta împotriva COVID-19

Zentiva România, cel mai mare producător autohton de medicamente generice în unități vândute*, a demarat producția de dezinfectanți pentru mâini, după ce a primit autorizarea produselor în categoria […]

Indicatorii tehnico-economici pentru construirea Centrului de arși la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” București, aprobați

La solicitarea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat în ședința de vineri Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Construirea unui centru de arşi […]

Noi molecule inovative introduse în lista de medicamente gratuite și compensate

La solicitarea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat în sedinta de vineri, 4 decembrie, Hotărârea privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând […]

Noi reglementări pentru transferul în străinătate a pacienților cu arsuri grave

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat *Ordinul pentru înființarea comisiilor de analiză a solicitărilor de transfer în străinătate în vederea efectuării tratamentului pentru pacienții cu arsuri grave și […]

Cererea de autorizare a vaccinului COVID, dezvoltat de BioNTech şi Pfizer, depusă la Agenția Europeană a Medicamentului

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency-EMA) a primit cererea pentru autorizarea de punere pe piaţă condiţionată pentru vaccinul BNT162b2, un vaccin mRNA COVID-19 dezvoltat de BioNTech şi […]

Agenția Europeană a Medicamentului demarează prima evaluare continuă a vaccinului Ad26.COV2.S fabricat de Janssen

Comitetul EMA pentru medicamente de uz uman (the Committee for Medicinal Products for Human Use – CHMP) al EMA a început procesul de evaluare continuă a Ad26.COV2.S, un […]

Cererea de autorizare condiţionată a vaccinului COVID-19 Moderna, depusă la Agenția Europeană a Medicamentului

Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agengy-EMA) a primit cererea pentru autorizarea de punere pe piaţă condiţionată pentru vaccinul mRNA COVID-19 de la Moderna Biotech Spain, S.L. (o […]

Strategia de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România, aprobată

La propunerea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat *Hotărârea de Guvern privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România* Strategia de vaccinare a fost elaborată de către Comitetul […]

Legislație în lucru privind comercializarea și utilizarea testelor rapide de detecție a antigenelor SARS-Cov-2

Testele rapide de detecție a antigenelor SARS Cov-2, la fel ca toate dispozitive medicale, trebuie utilizate în conformitate cu instrucțiunile producătorilor. În România, testele rapide antigen sunt folosite […]