Posibilitatea de a studia în afara țării pentru o anumită perioadă de timp, prin intermediul burselor, poate fi o adevărată provocare dar și o experiență plăcută și deosebit de folositoare pentru un student la Medicină din România. Acesta poate face cunoștință cu sisteme de sănătate bine puse la punct în ceea ce privește infrastructura, dotările, finanțarea, respectul pacienților față de medic și nu în ultimul rând sistemul de învățământ medical. Pentru studenți din multe țări europene, anul VI înseamnă doar practică astfel încât la finalizarea Facultății viitorul medic are deja un an de practică, iar acest aspect ar putea constitui un exemplu bun de urmat și în România, a declarat Annabella Benedek, șef de promoție a Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș, Facultatea de Medicină, linia maghiară, în cadrul unui interviu acordat Revistei Health.
Când ai știut că Facultatea de Medicină este ceea ce ți se potrivește?
Încă din perioada în care eram la grădiniță auzeam discutându-se în casă depre medicină. Tatăl meu este medic, iar mama mea a lucrat în domeniul sanitar pentru o perioadă. I-am auzit vorbind despre medicină, i-am văzut în apropierea pacienților și am văzut respectul pe care îl aveau pentru munca depusă. Pentru mine, părinții reprezintă un model; de aceea încă de mică s-a născut ideea de a deveni medic. Bineînțeles, am avut și momente mai grele, mai ales în timpul liceului, când nu știam dacă aceasta este alegerea cea mai bună. Dar analizând retrospectiv, cred că am luat decizia bună.
Te-ai gândit și la alte opțiuni, dacă nu alegeai Medicina?
Da. Îmi plăcea fizica și informatica în liceu. Dar nu cred că aș fi fost destul de bună încât să mă simt împlinită în aceste domenii. Și, în plus, aș fi vrut să lucrez cu oamenii. În Medicină văd mult mai mult potențial, partea de cercetare se poate combina cu fizica și informatica.
După șase ani de facultate la Medicină ai ajuns să absolvi ca șef de promoție la linia maghiară. A fost greu să ajungi la acest nivel? Au fost situații când ai sacrificat timp liber pentru distracție și prieteni în favoarea învățatului?
Am avut și momente mai grele, mai ales în sesiune, dar acest lucru este valabil pentru toți studenții care au terminat Medicina. Timpul liber l-am sacrificat în perioada sesiunilor, ceea ce însemna cam 5-6 săptămâni în fiecare semestru. În rest, am putut găsi echilibrul între timpul liber și studiu, nu mă pot plânge.
UMF Tîrgu-Mureș a investit constant pentru a transforma campusul universitar într-un campus modern cu multe facilități pentru studenți, spre exemplu Centru de Cecretări Avansate, Centru de simulare, etc. Ai beneficiat din plin de aceste facilități?
Am fost de câteva ori în Centrul de simulare și mi-a plăcut mult, m-a ajutat din punct de vedere practic.
Pe perioada Facultății ai avut ocazia să pleci cu bursă pentru practică în străinătate?
Da, am studiat trei semestre la alte universități: o dată am fost la Universitatea de Medicină din Viena și de două ori la Universitatea Semmelweis din Budapesta. De asemenea, am fost în München pentru practica de vară. Ce mi-a plăcut în Budapesta a fost faptul că la lucrările practice nu sunt atât de mulți studenți precum sunt la noi, și din anumite puncte de vedere și sistemul lor este un pic mai bine organizat, dar partea de teorie mi-a plăcut mai mult acasă, iar în Austria sistemul educațional este și mai bine pus la punct, sunt și mai puțini studenți la lucrările practice: maxim doi studenți la un medic! Evident că astfel au posibilitatea să învețe mai bine, dar și medicii au posibilitatea să se ocupe mai mult de studenți.
Un alt aspect care mi-a plăcut a fost faptul că în Austria studenții din anul VI nu mai au cursuri, ci au parte numai de practică medicală. Astfel, aceştia când termină Facultatea de Medicină deja au un an de experiență. Așa este și în Ungaria, Germania și Elveția, din informaţiile pe care le am. Totodată, am fost chiar surprinsă să aflu că în Austria studenții sunt și remunerați pentru munca aceasta. Ignorând acest ultim aspect, cred că totuși ar merita să fie introdus și la noi sistemul acesta, pentru că altfel poți învăța dacă faci un an doar practică, ai alte posibilități, aș îndrăzni chiar să zic că ești luat mai în serios ca student. Și nu doar ca student, ci ca tânăr viitor coleg. Acest demers - pentru ca anul VI să fie un an doar de practică și materiile din anul acesta să fie făcute în anii anteriori - a fost inițiat de către studenții din Austria, văzând la rândul lor sistemul din Germania. Dar studenții au fost, desigur, susținuți de către profesori. Sper că astfel de modificări vor fi posibile și la noi, pentru că, sincer, din punctul de vedere al studenților, cred că această schimbare ar fi extrem de folositoare.
Cum ți s-a părut sistemul medical din Viena și cel din Budapesta?
Sistemul medical din Viena, și trebuie să recunosc, și cel din Budapesta, este mult mai dezvoltat.
Ce vei alege în continuare, ca și specialitate?
Încă nu m-am decis. Aceasta este cea mai grea decizie pentru mine de până acum pentru că o să-mi influențeze toată viața. Sunt totuși trei specialități care îmi plac: cardiologia, neurologia și endocrinologia. Dar încă nu știu care este cea ideală pentru mine. Aș vrea ca niciodată să nu devină plictisitor ceea ce trebuie să fac zilnic și să pot face munca cu motivație și devotament în orice moment al zilei, așa cum îl văd pe tatăl meu că îşi face intervențiile.
Mesajul conducerii UMF Tîrgu-Mureș la absolvire a fost că România are nevoie de voi. Vei alege să rămâi în țară sau să pleci?
Eu aș dori să plec în primii ani ai rezidențiatului. Mi-a plăcut sistemul la Budapesta și la Viena, mă bucur că am avut ocazia să învăț acolo, și cred că mai am multe de văzut în afara țării. Dar sunt sigură că aș vrea să mă întorc acasă în câțiva ani. Nu mă pot imagina petrecându-mi toată viața în străinătate, departe de familie și prieteni, și departe de locul în care am trăit.
Partea de cercetare te atrage?
Da, categoric mă atrage. Sper să am și posibilitatea, dar și capacitatea să fac față în cercetare. Totodată, nu aș vrea să neglijez nici munca cu pacienții. De aceea, sper să reușesc să găsesc echilibrul între acestea.
Ce consideri că ar trebui să se schimbe în sistemul medical românesc?
Cred că cel mai important lucru care ar trebui să se shimbe ar fi imaginea pacienților asupra medicilor. Ar trebui ca medicii să recâștige încrederea pacienților.
Un alt lucru pe care ar trebui pus un accent mai mare: educația pacienților. Foarte mulți dintre pacienți nu au curajul sau nu sunt destul de interesați de sănătatea lor sau destul de informați despre importanța anumitor simptome, și, din păcate, ajung la medic numai atunci când deja este prea târziu.
Din punct de vedere al finanțării sistemului sanitar ar fi bine ca toate serviciile medicale să fie accesibile tuturor pacienților.
Unde te vezi peste zece ani?
Aici, acasă, în Tîrgu-Mureș.
