Românii sunt mulțumiți de serviciile primite la medicul de familie, urmând serviciile de ambulanță și centrele de diagnostic, potrivit unui raport de cercetare națională coordonat de Ministerul Sănătății și Asociația pentru Implementarea Democrației, realizată în cooperare cu institutul CSOP la începutul acestui an. Mai puțin mulțumiți sunt de cabinetele medicilor specialiști, spital și îngrijirile la domiciliu.
Peste 1000 de persoane au fost chestionate în cadrul Cercetării Naționale ”Calitatea serviciilor din cadrul sistemului sanitar românesc și percepții asupra corupției din sistem”, care a urmărit să prezinte gradul de satisfacție al cetățenilor față de calitatea serviciilor de sănătate din România pe diferite tipuri de asistență medicală, tipurile de probleme specifice calității serviciilor acordate în sistemul public și ierarhizarea lor în funcție de amploare și gravitate în percepția cetățenilor, percepția asupra corupției din sistem întâlnită la diferite niveluri de asistență medicală în raport cu calificarea cadrului medical/angajat al sistemului public de sănătate, reușita/nereușita rezolvării problemei, identificarea soluțiilor propuse de cetățeni la problemele furnizării serviciilor publice de sănătate, etc.
Referindu-se la gradul de satisfacție generală a cetățenilor față de calitatea serviciilor de sănătate din România 33% dintre respondenți au declarat că sunt foarte și în mare parte mulțumiți, 28% nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți, 36% se declară în mare parte foarte nemulțumiți de serviciile de sănătate din România, iar 3% nu și-au exprimat opinia.
”Se poate observa că gradul de mulțumire față de calitatea serviciilor de sănătate a crescut cu 2%-foarte și în mare parte mulțumiți-comparatv cu anul 2013, scăzând ușor și numărul celor care nu au o opinie clară despre sistemul sanitar, 28% în prezent față de 34% în 2013”, se arată în raportul de cercetare dat publicității de Ministerul Sănătății.
În funcție de profilul respondenților, mare parte dintre cei care s-au declarat foarte mulțumiți sunt persoane peste 50 de ani din zone rurale din regiunile Transilvaniei și Munteniei, cu un nivel mediu de educație.
La polul opus se află cei care s-au declarat nemulțumiți de calitatea serviciilor de sănătate, respectiv persoane cu vârsta sub 50 de ani, studii medii, provenind din mediul urban și într-o proporție semnificativ mai mare din regiunea Muntenia și Transilvania.
Cât privește activitatea principalilor furnizori de servicii medicale, potrivit notelor acordate pe o scală de la 1 ( foarte nemulțumit) la 5 (foarte mulțumit), gradul cel mai mare de mulțumire este față de calitatea servicilor oferite de cabinetul medicului de familie-3,7 puncte, urmat de serviciile de ambulanță/urgență, centrele de diagnostic-3,4 puncte, în timp ce calitatea serviciilor oferite de spitale a obținut 3,1 puncte.
”În ceea ce privește cabinetul medicului de familie, 59% dintre respondenți se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de calitatea serviciilor oferite.
Se observă procentul redus al celor care nu formulează o opinie față de calitatea serviciilor oferite de cabinetul medicului de familie-4%, față de valoarea foarte mare-68% a abținerii de la evaluarea calității serviciilor în cazul îngrijirii oferite la domiciliu, un segment puțin cunoscut și implementat în România.
În ceea ce privește opinia respondenților privind calitatea serviciilor spitalicești, aceștia poziționează spitalul pe ultimul loc-26% dintre respondenți sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți de calitatea serviciilor spitalicești.Situaţia din 2014 nu este radical diferită faţă de cea rezultată în 2013, însă putem observa o îmbunătaţire a opiniei respondenţilor faţă de centrele de diagnostic şi tratament, precum şi o uşoară ameliorare a calităţii percepute a serviciilor medicale primite, indiferent de tipul lor”, se precizează în raport.
Cercetarea a fost efectuată în rândul populației adulte din România, din mediul urban și rural, în perioada 18-29 februarie 2014, pe un eșantion tristadial, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia de 18 ani şi peste.
Volumul acestuia este de 1.076 persoane, cu o eroare maximă de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%. Persoanele au fost intervievate față în față, la domiciliul lor.