Românii sunt mulțumiți de serviciile primite la medicul de familie, urmând serviciile de ambulanță și centrele de diagnostic, potrivit unui raport de cercetare națională coordonat de Ministerul Sănătății și Asociația pentru Implementarea Democrației, realizată în cooperare cu institutul CSOP la începutul acestui an. Mai puțin mulțumiți sunt de cabinetele medicilor specialiști, spital și îngrijirile la domiciliu.

Peste 1000 de persoane au fost chestionate în cadrul Cercetării Naționale  ”Calitatea serviciilor din cadrul sistemului sanitar românesc și percepții asupra corupției din sistem”, care a urmărit să prezinte gradul de satisfacție al cetățenilor față de calitatea serviciilor de sănătate din România pe diferite tipuri de asistență medicală, tipurile de probleme specifice calității serviciilor acordate în sistemul public și ierarhizarea lor în funcție de amploare și gravitate în percepția cetățenilor, percepția asupra corupției din sistem întâlnită la diferite niveluri de asistență medicală în raport cu calificarea cadrului medical/angajat al sistemului public de sănătate, reușita/nereușita rezolvării problemei, identificarea soluțiilor propuse de cetățeni la problemele furnizării serviciilor publice de sănătate, etc.

Referindu-se la gradul de satisfacție generală a cetățenilor față de calitatea serviciilor de sănătate din România 33% dintre respondenți au declarat că sunt foarte și în mare parte mulțumiți, 28% nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți, 36% se declară în mare parte foarte nemulțumiți de serviciile de sănătate din România, iar 3% nu și-au exprimat opinia.

”Se poate observa că gradul de mulțumire față de calitatea serviciilor de sănătate a crescut cu 2%-foarte și în mare parte mulțumiți-comparatv cu anul 2013, scăzând ușor și numărul celor care nu au o opinie clară despre sistemul sanitar, 28% în prezent față de 34% în 2013”, se arată în raportul de cercetare dat publicității de Ministerul Sănătății.

În funcție de profilul respondenților, mare parte dintre cei care s-au declarat foarte mulțumiți sunt persoane peste 50 de ani din zone rurale din regiunile Transilvaniei și Munteniei, cu un nivel mediu de educație.

La polul opus se află cei care s-au declarat nemulțumiți de calitatea serviciilor de sănătate, respectiv persoane cu vârsta sub 50 de ani, studii medii, provenind din mediul urban și într-o proporție semnificativ mai mare din regiunea Muntenia și Transilvania.

Cât privește activitatea principalilor furnizori de servicii medicale, potrivit notelor acordate pe o scală de la 1 ( foarte nemulțumit) la 5 (foarte mulțumit), gradul cel mai mare de mulțumire este față de calitatea servicilor oferite de cabinetul medicului de familie-3,7 puncte, urmat de serviciile de ambulanță/urgență, centrele de diagnostic-3,4 puncte, în timp ce calitatea serviciilor oferite de spitale a obținut 3,1 puncte.

”În ceea ce privește cabinetul medicului de familie, 59% dintre respondenți se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de calitatea serviciilor oferite.

Se observă procentul redus al celor care nu formulează o opinie față de calitatea serviciilor oferite de cabinetul medicului de familie-4%, față de valoarea foarte mare-68% a abținerii de la evaluarea calității serviciilor în cazul îngrijirii oferite la domiciliu, un segment puțin cunoscut și implementat în România.

În ceea ce privește opinia respondenților privind calitatea serviciilor spitalicești, aceștia poziționează spitalul pe ultimul loc-26% dintre respondenți sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți de calitatea serviciilor spitalicești.Situaţia din 2014 nu este radical diferită faţă de cea rezultată în 2013, însă putem observa o îmbunătaţire a opiniei respondenţilor faţă de centrele de diagnostic şi tratament, precum şi o uşoară ameliorare a calităţii percepute a serviciilor medicale primite, indiferent de tipul lor”, se precizează în raport.

Cercetarea a fost efectuată în rândul populației adulte din România, din mediul urban și rural, în perioada 18-29 februarie 2014, pe un eșantion tristadial, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia de 18 ani şi peste.
Volumul acestuia este de 1.076 persoane, cu o eroare maximă de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%. Persoanele au fost intervievate față în față, la domiciliul lor.

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) pune la dispoziția pacienților si a profesioniștilor din domeniul sănătății noile fișe de raportare a reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19. Fișa de raportare poate fi accesată pe site-ul anm.ro, în secțiunea - VACCINARE COVID-19 (https://www.anm.ro/medicamente-de-uz-uman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-incontext-covid-19/) Modalitatea de raportare poate fi făcută atât on-line, cât și prin modalitățile clasice de raportare – completarea fișei de reacții adverse și transmiterea acesteia către Direcția Farmacovigilență si Managementul Riscului. Mai multe detalii le găsiți accesând linkul: https://www.anm.ro/medicamente-de-uzuman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-in-context-covid-19/

Platforma informatică care permite programarea persoanelor pentru vaccinarea împotriva COVID-19 - https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/ - este operațională. Începând de astăzi, 28 decembrie a.c., în conformitate cu Strategia de vaccinare împotriva COVID-19, se pot planifica la vaccinare persoanele din etapa 1, respectiv lucrătorii din domeniile sănătate și social, urmând să se activeze accesul în aplicație și pentru celelalte două grupe de vaccinare (grupa a II-a – populația cu grad de risc și lucrătorii care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale și grupa a III-a – populația generală). Vom informa opinia publică imediat ce accesul în aplicație va fi disponibil și pentru aceste două grupe populaționale.

Planificarea electronică prin intermediul platformei eficientizează procesul de vaccinare, distribuția dozelor de vaccinare și evită supraaglomerarea din centrele de vaccinare. Platforma informatică vine în sprijinul tuturor celor care vor să se programeze pentru vaccin, inclusiv populația generală din etapa a 3-a. Pașii de înscriere sunt ușor de parcurs. Din platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, https://vaccinare-covid.gov.ro/, se accesează meniul PROGRAMEAZĂ-TE sau se accesează direct link-ul https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/. Persoanele care se planifică la vaccinare își creează un cont pe baza datelor de identificare și a numărului de telefon. În contul creat, cetățenii au acces la propriile programări: centrul de vaccinare, datele la care vor fi efectuate prima administrare și rapelul (cea de-a doua doză). De asemenea, în momentul programării, platforma generează un document pe baza căruia se va face accesul în centrul de vaccinare la data planificată. Ulterior, la prezentarea în centrul de vaccinare a persoanei programate, validarea programării se realizează în zona de triaj prin scanarea codului QR de pe documentul generat de platformă sau pe baza cărții de identitate.

Platforma a fost dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale pe baza cerințelor operaționale formulate de Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19. Personalul medical din centrele de vaccinare va utiliza tablete distribuite de STS, cu ajutorul cărora se va realiza accesul securizat în aplicația Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV). Aplicația RENV este pusă la dispoziție de Institutul Național de Sănătate Publică pentru a avea evidența vaccinărilor. Platforma și sistemele informatice puse la dispoziție de către Serviciul de Telecomunicații Speciale au fost astfel dimensionate și configurate încât să permită accesarea simultană de către un număr mare de utilizatori, totodată fiind implementate și măsuri specifice de securitate cibernetică.