Sunt pacient european, cu drepturi. Ce pot face cu ele?

Arhiva Print

Vizualizari: 3591

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Articol publicat in Revista Health Anul 6 - Nr. 52 - editia tiparita - Februarie 2018

Beneficii, drepturi, obligații, toate vin la pachet atunci când ești țară a Uniunii Eur opene. România a învățat încetul, cu încetul ce înseamnă să fii stat al Uniunii Europene, ce responsabilități și obligații implică acest statut, pe lângă beneficii. În cei zece ani de la aderare a fost nevoie de respectarea și aplicarea și la nivel național a Directivelor Europene. Drept e că de cele mai multe ori au fost aplicate cu întârziere sau pe ultima sută de metri pentru a se evita eventuale sancțiuni și somații, iar altele au fost trecute cu vederea, nu fără să existe pedepse din partea Uniunii Europene.

În scurt timp, urmează implementarea unei alte Directive la nivel european, cea legată de protecția datelor cu caracter personal, data limită de aplicare a Regulamentului emis în 2016 fiind 25 mai 2018. Din păcate, și aici lucrurile se vor face pe repede înainte, dar cu siguranță amenzile uriașe impuse de Regulament va determina instituțiile și entitățile private cu angajați, din toate domeniile de activitate unde are loc o activitate de procesare a datelor cu caracter personal, se vor alinia cerințelor. Și până acum a existat o Directivă ce impunea protecția datelor personale, se stipula și în legislația națională, însă prea puțin a fost respectată. Nu este numai cazul României, în ceea ce privește acest aspect. Însă ce aduce nou acest Regulament este faptul că persoana a cărei date cu caracter personal îi sunt procesate, va avea niște drepturi, respectiv să ceară socoteală ce se întâmplă cu datele lui, să ceară să-i fie șterse, etc. Același drept îl au și pacienții, însă în sistemul sanitar înmagazinarea datelor și a informațiilor despre un pacient sunt esențiale pentru actul medical și ulterior pentru instituția sau furnizorul de serviciu medical ce poate primi controale din partea autorităților și trebuie să dețină fiecare informație pentru serviciul prestat un număr de ani. În niciun caz nu va putea să le șteargă la cererea pacientului. Așadar, nu este suficient să existe o bună aplicabilitate a Regulamentului din partea furnizorilor dacă populația nu va fi informată corect despre drepturile pe care le are, dar și de ce să nu facă abuzuri acolo unde cu siguranță persoanele rău intenționate vor încerca să le facă. Îmi amintesc de un eveniment unde s-a discutat despre malpraxisul medical și în una din trei ntervenții, organizatorul, avocat de meserie, a precizat că în ultimii ani pacienții și-au dat seama că pot scoate bani frumoși prin acuzații de malpraxis și recurg la acestea chiar dacă nu au dreptate. Prin urmare, profesioniștii din sistemul sanitar sunt pe bună dreptate îndreptățiți să se apere dar pentru a exista echilibru este nevoie și de educația pacienților. Și cine ar trebui să o facă? Cine ar trebui să fie responsabil de ea?

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Când îți dorești să (nu) fii pacient în România

Arhiva Print

Vizualizari: 8952

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

”Ca pacient mi-aș dori să contribui activ la luarea deciziilor din sistem, să am un cuvânt de spus atunci când se iau decizii și pe zona de politici sanitare și pe zona de infrastructură, și pe zona de prioritizare a finanțării diverselor obiective din sistemul sanitar. Cred că o astfel de transparență ar fi benefică sistemului sanitar românesc”, a opinat Conf. Dr. Diana Loreta Păun, consilier la Departamentul de Sănătate al Administrației Prezidențiale, la dezbaterea ”Cum reconstruim încrederea în sistemul de sănătate din România?”, organizată în cadrul Congresului Medical Innovation Summit, eveniment ce a avut loc în perioada 21-23 septembrie 2018, la București.

Nu a putut decât să mă impresioneze această declarație și să îmi spun, da, s-ar putea și în România, dar se dorește la propriu așa ceva, există suficientă voință? Se poate identifica mecanismul care să conducă la așa ceva? Înainte de această opinie s-a precizat că Olanda este o țară în care sistemul sanitar poate fi exemplu pentru restul țărilor, fiind o țară unde pacientul are un cuvânt de spus și politicile sanitare se învârt în jurul pacientului și faptic, nu doar la nivel declarativ. Însă acolo se pune accent pe prevenție încă de pe băncile școlii unde elevii învață ce înseamnă o dietă sănătoasă, existând programe preventive care să ajute la reducerea riscului de îmbolnăviri. La noi, educația pentru prevenția în sănătate încă din copilărie nu se învață la școală. Există alte materii mai ”interesante”! Cu o zi înaintea acestui Congres participasem la un alt eveniment medical, Conferința Națională a Medicamentului, unde, după mai bine de o jumătate de zi în care au fost pe rând declarații din partea autorităților, prezentări legate de politica medicamentului, de la publicitatea lui, la evaluarea HTA, până la studii clinice și farmacovigilență etc, a venit și rândul pacienților să vorbească. Spre final. Iar oful unuia dintre reprezentanții pacienților, domnul Cezar Irimia, nu a fost altul decât că pacientul trebuie să vorbească la final, când nu-l mai aude aproape nimeni, și ”noi (n.red.-pacienții) suntem supuși unor bombardamente legislative care nu ne favorizează, făcute pe banii noștri, dar fără noi”.

E drept, în ultimii ani reprezentanții pacienților au început să fie din ce în ce mai vocali, iar lucrurile au început să se miște, mai ales dacă ne uităm la numărul de medicamente noi incluse pe Lista de compesante și gratuite. Însă unele intră, altele dispar. Dar nu este de ajuns. Ce facem cu spitalele, cu infrastructura lor, cu comportamentul personalului medico-sanitar? Un pacient nu este doar un ambalaj din carne și oase ce trebuie reparat/tratat/vindecat. Pacientul are un psihic care are un rol covârșitor în procesul de vindecare. Traumele psiho emoționale pe care un pacient le ”câștigă” în spital nu sunt văzute și dezbătute niciunde pentru ca sistemul să se îmbunătățească: de la curățenie făcută artificial, atenție pentru bolnavul țintuit la pat și dependent pentru nevoile lui de infirmiera ce își face apariția rar în salon, la asistenta medicală care atunci când îi recoltează sânge are grijă să nu-i spargă des venele și să-și aducă aminte să verifice constant când îi pune perfuzia (dar când este o singură asistentă la patru saloane de bolnavi e greu), la mâncarea care ar putea să nu însemne aproape zilnic la micul dejun și la cină salam, parizer, unt și brânză topită (unii pacienți poate au anumite probleme de sănătate și nu pot consuma lactate, spre exemplu alergiile și intoleranțele la anumite tipuri de mâncare pot conduce deseori la afecțiuni și mai grave și simptome ce pot fi confundate). Şi ajunge pacientul să fie externat pentru că i s-au făcut investigații, i s-au dat medicamente pentru afecțiunea cu care s-a prezentat la spital și e stabil, dar el a mai ”câștigat” alte câteva probleme de sănătate cu care pleacă acasă. Și urmează noi investigații, analize și tratamente pe banii proprii.

Aceste probleme, la fel precum cele legate de finanțarea personalului medical, fără să fie luate în considerare anumite criterii de performanță și cu interzicerea canalizării pacientului externat către consultul următor în cabinetul privat, ar fi trebuit să fie în atenția autorităților/ decidenților. Sunt experiențe trăite de mii, sute de mii sau milioane de pacienți, sunt văzute și știute dar deși se discută la nivel declarativ, faptic mecanismul ce ar trebui să facă sistemul să funcționeze este defect.

Peste 33.000 de persoane s-au abonat la Newsletterul saptamanal. O poti face si tu chiar acum!

Inainte de a prelua informatii de pe acest site va rugam sa cititi TERMENII SI CONDITIILE DE UTILIZARE

Intervenții medicale asupra minorilor – diferitele ipostaze cu care se pot confrunta profesioniștii din domeniul sănătății în practica medicală

Arhiva Print
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Articol publicat in Revista Health Anul 6 - Nr. 58 - editia tiparita - Septembrie 2018

Articolul este disponibil doar utilizatorilor cu abonament: ONLINE - ABONAMENT ELECTRONIC

Pentru a-l putea vizualiza in intregime poti sa-ti faci abonament, sau, daca ai deja unul, te poti . Fa-ti Abonament

Rolul vitaminei D în patologia pediatrică

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 58 – editia tiparita – Septembrie 2018

Alergia la cosmetice

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 58 – editia tiparita – Septembrie 2018

Dr. Lorenzovici László: ”Se discută prea puțin de echitate și inechitățile din sistem”

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 58 – editia tiparita – Septembrie 2018

Medicina defensivă, generatoare de cheltuieli suplimentare și frână în calea progresului medical

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 58 – editia tiparita – Septembrie 2018

Trend ascendent pentru raportarea reacțiilor adverse la medicamente, în România

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 58 – editia tiparita – Septembrie 2018

Expertiză de vârf pentru educarea specialiștilor în protecția datelor cu caracter personal

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 58 – editia tiparita – Septembrie 2018

Medical Flossing – un nou mijloc eficient împotriva durerilor musculare

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 57 – editia tiparita – August 2018

Actualităţi în Farmacoterapia Osteoporozei

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 57 – editia tiparita – August 2018

Noi direcţii de dezvoltare a clasei inhibitorilor de betalactamaze

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 57 – editia tiparita – August 2018

Nămolul sapropelic de Techirghiol, efecte benefice în procesul biologic al îmbătrânirii

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 57 – editia tiparita – August 2018

Studiu experimental privind proprietățile hepatoprotectoare ale apei minerale de la Băile Tușnad

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 57 – editia tiparita – August 2018

Dr. Andrei Manu-Marin: ”Personalul medical, interesat să fie informat despre subiecte legate de medicina sexualității”

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 57 – editia tiparita – August 2018

Răzvan Prisada: ”Regândirea rolului și poziției farmacistului în sistemul sanitar este o necesitate în toată Europa”

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 57 – editia tiparita – August 2018

Medicament inovator, pentru pacienții cu diabet tip 2, lansat de Sanofi

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 57 – editia tiparita – August 2018

Spondilolisteza lombară

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 56 – editia tiparita – Iunie-Iulie 2018

Influenţa medicaţiei asupra principalilor parametri de laborator

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 56 – editia tiparita – Iunie-Iulie 2018

Fitoterapia în afecțiunile reumatismale

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 56 – editia tiparita – Iunie-Iulie 2018

Alergia la carnea roșie, o provocare în urma mușcăturii de căpușă

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 56 – editia tiparita – Iunie-Iulie 2018

Protecția datelor în domeniu sanitar, abordare pragmatică sau complianță formală?

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 56 – editia tiparita – Iunie-Iulie 2018

Dr. Elena Gabor: ”Dorința noastră este de a aduce sufletul înapoi în medicină”

Articol publicat in Revista Health Anul 6 – Nr. 56 – editia tiparita – Iunie-Iulie 2018