Lipsa proteinei C1 inhibitor (C1-INH) poate conduce pacientul cu angioedem ereditar la deces în lipsa administrării de urgență a medicației ce conține acest inhibitor, situația fiind asemănătoare cu cea a unui pacient diabetic care, în lipsa insulinei administrată în timp util, poate intra în comă diabetică. Singura diferență este că accesul pacientului diabetic la tratament este gratuit, inclus în Programul Național de Diabet, pe când angioedemul ereditar nici măcar nu este inclus în nomenclatorul bolilor rare, dar să mai fie și inclus în Programul Național de Boli Rare cu medicație gratuită.

Promisiuni din partea dr. Raed Arafat

Anul trecut, în luna august, un copil cu această boală a ajuns la serviciul de urgență, în comă, și medicamentul salvator nu s-a aflat în niciun serviciu SMURD. ”Am luat legătura anul trecut cu dr. Arafat ca urmare a unui incident cu o fetiță de la Spitalul din Pitești, care a avut o operație ușoară de polipi. Urmare a operației fetița a făcut un edem laringian, a ajuns în comă, bineînțeles nu a avut tratamentul care trebuie administrat în situațiile de urgență pentru angioedemul ereditar, astfel că s-a ajuns la urechile dr. Raed Arafat. Dânsul a căutat în toată țara, la toate companiile farmaceutice tratamentul pentru angioedem ereditar, nu s-a găsit (…) fiola a ajuns într-un final să fie împrumutată de la un pacient, ultima fiolă împrumutată fetiței să nu moară”, a povestit Ramona Petran (foto), președintele Asociației Pacienților cu Angioedem Ereditar ( APAER), crunta situație din care s-a ieșit cu bine, deoarece au fost achiziționate ulterior, din Budapesta, două fiole, una pentru fetiță și cealaltă pentru pacientul care își împrumutase fiola de rezervă.

”În ziua următoare am mers la dr. Arafat, mi-a promis că va pune de urgență la dispoziția pacientilor prin serviciilee de urgență SMURD medicația corespunzătoare. Și de anul trecut așteptăm”, a continuat Ramona Petran.

O boală capricioasă, cu atacuri săptămânale sau doar anuale

”Angioedemul ereditar este o boală genetică rară, caraterizată prin episoade recurente de edem sever localizat la nivelul tegumentului tubului gastrointestinal și altor organe și care poate fi fatală datorită edemului laringian”, a descris crunta afecțiune conf. dr. Dumitru Moldovan, șeful Compartimentului de Alergologie și Imunologie a Clinicii de Medicină Internă din cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș.

Salvarea pacienților cu angioedem ereditar, în primele minute de la declanșarea atacului, sunt niște fiole cu proteina C1 inhibitor, al căror preț pornește de la 600 de euro, ajunge până la 1500 de euro și nu se găsesc în țară.  Din fericire, pentru unii pacienți atacurile se produc o dată pe an sau o dată la doi ani, iar pentru alții pot fi săptămânale. Sensibilizarea autorităților medicale române este o luptă pe care pacienții cu angioedem ereditar și conf. dr. Dumitru Moldovan o duce de ani de zile, fără nimic concretizat, ci doar cu promisiuni din partea politicienilor.  La nivel național sunt diagnosticați 86 de pacienți cu angioedem ereditar, dar numărul lor ar putea crește deoarece boala este subdiagnosticată și mulți medici o încadrează în categoria boli alergice, cu tratament specific alergiilor, fără niciun rezultat.

Singurul centru de referință pentru diagnosticarea angioedemului ereditar se află la Târgu-Mureș, unde de altfel a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute conferința ”Angioedemul ereditar și imunodeficiența primară-Estul întâlnește Vestul”, unde au participat 15 experți din SUA, Italia, Germania, Ungaria, Elveția, Grecia, Danemarca, Israel și alți 20 de specialiști din centre medicale din România, asociații de pacienți, reprezentanți ai industriei farmaceutice.Pe lângă diseminarea de cunoștințe și schimbul de idei, conferința a avut ca scop principal sesizarea autorităților medicale române cu privire la situația de discriminare a persoanelor afectate de angioedem ereditar, care cauzează victime prin obstrucția completă a căilor respiratorii superioare în fiecare an, în condițiile în care există la ora actuală medicație extrem de eficientă, dar nu există niciun sprijin din partea Ministerului Sănătății pentru această boală orfană.

”Am vorbit cu dr. Arafat, am făcut rapoartele necesare cu evaluarea națională, cu costurile, a fost pe masa dumnealui și între timp s-a dus la alt minister. Este un spectacol destul de trist, așteptăm din punctul de vedere al pacientului care poate să moară. Eu îmi pun problema care este următorul care va deceda și avem pacienți nediagnosticați încă. În toate țările din jur pacientul are tratament acasă, noi suntem experți de câțiva ani și nu avem nicio șansă”, a declarat dr. Moldovan.

Atacuri, cu dureri mai mari decât la nașterea unui copil

Pacienții cu angioedem ereditar au aceleași drepturi la viață, garantate prin Constituție, la fel cu oricare pacient diagnosticat cu boală cardiovasculară, cancer, diabet sau alte boli, însă statul român nu mișcă niciun deget.

Ramona Petran, locuiește în Arad, este președinte al APAER, luptă pentru o viață mai bună a pacienților cu angioedem ereditar și luptă să trăiască și ea pentru copilul ei, care o privește neputincios atunci când încep atacurile. Pentru ea viața nu înseamnă planuri, așteaptă cu frică, săptămânal, ziua în care încep durerile.

Până ce a ajuns la diagosticul corect s-a perindat pe la diferite spitale, a făcut tot felul de investigații, a primit fel de fel de diagnostice, de la tumoare digestivă la hepatita C, ba chiar a suferit și o intervenție pe intestinul subțire de diverticul Meckel, din greșeală, și s-a întors acasă cu aceleași dureri. După căutări disperate a ajuns ca diagnosticul să-i fie confirmat de conf. dr. Dumitru Moldovan, însă s-a lovit de problema medicației. Mai bine de un an a urmat un tratament cu Danazol, fără niciun efect pozitiv, ci doar cu efecte adverse. ”În momentul în care am un atac abdominal, ceea ce se întâmplă mai des, o dată pe săptămână, prefer să rămân la domiciliu, să mă chinui în dureri decât să mă duc la serviciul UPU unde se știe de mine, dar unde nu au să administreze nimic pentru că nu se găsește niciunde în țară medicația specifică. Este o durere acută de stomac, experții spun că este mai mare decât la nașterea unui copil, și nu cedează la niciun calmant, nu răspunde decât la proteina aceasta care este la mine deficitară, la alți pacienți lipsește cu desăvârșire”, a povestit Ramona Petran.

Ajutată de familie a reușit să își cumpere fiola cu proteina C1 inhibitor din străinătate, dar o folosește doar atunci când are un atac laringian, care nu mai înseamnă dureri insuportabile ci pur și simplu afixiere și în lipsa medicamentului deces. ”Am avut acea fiolă până săptămâna trecută, când am făcut atacul laringian și, în lipsa acelei fiole, eu riscam să mă asfixiez. Acele fiole le foloseam numai în atacuri faciale, linguale sau glotice, preferam să stau cu atacurile abdominale și să risc să fac ocluzie abdominală, cu toate că am deja o operație pe intestinul subțire, pentru că nu pot să îmi permit să cumpăr acea fiolă.  În alte țări tratamentul este asigurat de stat, pacienții au fiolele în frigider și în momentul în care simt atacul și le injectează”, a adăugat Ramona Petran, cu gândul la faptul că nu dispune de suma de bani necesară pentru o altă fiolă și cu speranța că următorul atac va fi abdominal chiar dacă se tăvălește pe jos de durere, ci nu unul larigian care să-i aducă moartea.

• MSD România anunță lansarea Onco-plan.ro, prima resursă online destinată persoanelor cu cancer, menită să ofere suport și informații despre nutriție, sănătate emoțională, comunicarea cu familia și personalul medical. Platforma ajută persoanele diagnosticate cu cancer să își creeze propriul plan pentru a-și îmbunătăți stilul de viață și starea de sănătate pe termen lung
• Potrivit studiilor, 2 din 5 persoane diagnosticate cu cancer raportează pierderea apetitului și aproape 70% dintre acestea percep cel puțin o schimbare chemosenzorială[1]
• Până la 43% dintre pacienții cu cancer se confruntă cu stres psihologic semnificativ[2]
• Un stil de viață adaptat unui diagnostic de cancer și menținerea unei stări emoționale echilibrate pot contribui la creșterea calității vieții pacienților diagnosticați cu cancer[3]
• Cancerul pulmonar se situează pe primul loc în România, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților și devine o cauză frecventă de mortalitate și în rândul femeilor[4]

Un stil de viață adaptat unui diagnostic de cancer și menținerea unei stări emoționale echilibrate pot contribui la creșterea calității vieții pacienților diagnosticați cu cancer[5]. Onco-plan.ro este o nouă platformă digitală dezvoltată de MSD Romania în parteneriat cu Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) ce ajută persoanele cu cancer să preia inițiativa în crearea unui plan de gestionare a provocărilor emoționale, de sănătate și comunicare ce apar în urma unui astfel de diagnostic.

Pe lângă efectele secundare ale tratamentului[6] resimțite la nivel fizic, cancerul are un impact multidimensional asupra vieții pacienților, afectându-le nivelul de funcționalitate fizică, senzorială, cognitivă, psihologică, familială, socială și spirituală[7]. 4 din 10 pacienți acuză scăderi ale apetitului și aproape 70% resimt cel puțin o schimbare chemosenzorială³. Alte schimbări la nivel de nutriție și stil de viață raportate de pacienții cu cancer au fost modificările raportate în frecvența cu care iau masa, pierderi în greutate și sensibilități crescute la nivelul gustului³. Mai mult decât atât, 1 din 2 persoane diagnosticate cu cancer se confruntă cu stres psihologic semnificativ⁴.

“Onco-plan.ro este o resursă valoroasă în contextul unui diagnostic de cancer, pacienții având nevoie de informații adecvate pe măsură ce termină tratamentul și caută să își îmbunătățească starea de sănătate pe termen lung. Nimeni nu ar trebui să treacă singur printr-un diagnostic de cancer. Platforma ajută persoanele cu cancer și pe apropiații lor să se implice în crearea unui plan de gestionare a provocărilor emoționale și de sănătate, oferind informații despre nutriția adecvată, mecanismele de gestionare a unui astfel de diagnostic și strategiile de comunicare eficientă cu cei din jur. Acest proiect este inspirat de angajamentul MSD de a crește nivelul de informare privind sănătatea în rândul populației și a pacienților din România, ajutându-i astfel să acceseze mai facil serviciile sistemului de sănătate, să înțeleagă importanța prevenției în cancer, să caute diagnosticare timpurie și să respecte schema de tratament”, a declarat Nicolas Renard, Managing Director MSD Romania.

În fiecare an, aproximativ 11,000 de români sunt diagnosticați cu cancer pulmonar¹_. Această afecțiune se situează pe primul loc în România, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților, și devine o cauză frecventă de mortalitate și în rândul femeilor[8]. Din păcate, cancerul pulmonar nu dispune de aceleași resurse, suport și empatie la nivel public precum alte tipuri de cancer[9].  Acest lucru este cauzat, în mare parte, de stigma generalizată, puternic asociată cancerului pulmonar. Stigma este asociată în mod clar și stresului derivat din acest diagnostic și rezultatelor precare de sănătate ale pacienților cu cancer pulmonar[10].

“Un diagnostic de cancer poate da peste cap viața unui om, atât fizic, cât și emoțional. În vreme ce există provocări universale asociate oricărui diagnostic de cancer, multe persoane se confruntă, de asemenea, cu probleme unice pentru tipul lor specific de cancer. Pe măsură ce comunitatea se concentrează asupra creșterii ratei de supraviețuire, suportul pentru pacienți și sprijinul acestora în lupta cu cancerul pulmonar nu au fost niciodată mai importante. Oamenii afectați de această boală au nevoie de informații în care să poată avea încredere, de resurse care să îi ajute în îmbunătățirea stării de sănătate. Pentru a atinge obiectivul de dublare a ratei de supraviețuire la 5 ani în cancerul pulmonar până în 2025, managementul multidisciplinar, asistența continuă pentru sprijin psihosocial atât pentru pacienți cât și pentru familiile lor, precum și creșterea nivelului de conștientizare a bolii sunt printre domeniile cheie de intervenţie”, a declarat Cezar Irimia, Președinte FABC.

Melanomul este cea mai gravă formă de cancer de piele[11]. Caracterizat prin creşterea necontrolată a celulelor care produc pigment, melanomul este responsabil de 1% din totalul cancerelor cutanate diagnosticate și provoacă majoritatea deceselor cauzate de cancerul de piele[12]. În România, anul trecut au fost estimate 1107 cazuri noi de melanom¹, în timp ce 25% dintre pacienți au fost diagnosticați în stadiile III și IV[13].

“De cele mai multe ori, pacienții cu cancer, precum și familia și aparținătorii se concentrează doar pe aspectul medical al tratamentului, ignorând astfel alte componente semnificative pentru îmbunătățirea stării de sănătate, cum ar fi schimbările în stilul de viață, dieta sau gestionarea stresului emoțional. După cum evidențiază cercetările și studiile, aceste componente au un impact semnificativ. Prin urmare, onco-plan.ro este o resursă valoroasă care se concentrează pe nevoile neacoperite ale persoanelor cu cancer, ajutându-le să obțină sprijinul de care au nevoie dincolo de tratament,” a mai declarat Președintele FABC, Cezar Irimia.

Onco-plan.ro oferă persoanelor diagnosticate cu cancer pulmonar și melanom informații esențiale pentru îmbunătățirea stării de sănătate, structurate pe patru piloni cheie: nutriție, sănătate emoțională, comunicare și detalii despre rolul unui navigator de pacienți.

Comunicarea și stresul emoțional
Familiile au un rol foarte important deoarece contribuie la crearea contextului în care persoana cu cancer răspunde la această boală[14]. Comunicarea dintre pacientul cu cancer și familia acestuia are un impact bilateral, cu efecte atât asupra calități vieții, cât și asupra stării de bine a pacientului și a familiei[15].

Comunicarea cu o persoană cu cancer este o problemă delicată și trebuie tratată cu grijă și considerație pentru persoana în cauză. Pacienții pot experimenta sentimente de furie ori frustrare atunci când primesc diagnosticul de cancer[16] și este foarte important ca, începând din aceste momente, pacienții să primească suportul familiei și al aparținătorilor⁸.

“În aceeași măsură, relația doctor-pacient este un aspect esențial atunci când vorbim despre această boală. Comunicarea în contextul unui diagnostic de cancer este o abilitate cheie. Pacientul trebuie să se simtă liber să pună cât mai multe întrebări, să găsească empatie și încredere reciprocă în relația cu medicul său, având un sentiment de suport continuu”, a spus Prof. dr. Dégi László Csaba, psiho-oncolog,  Președintele Asociației Române de Servicii și Comunicare în Oncologie.

Nutriția
Supraviețuitorii trebuie încurajați să ducă și să mențină un stil de viață sănătos, întrucât cercetările au demonstrat clar că un stil de viață sănătos nu este asociat numai cu o mai bună sănătate fizică, ci și cu o  calitate mai bună a vieții și o speranță mai mare de viață, în general⁷. Nutriția este un element cheie în gestionarea corectă a cancerului[17]. Atât boala în sine, cât și tratamentul afectează toleranța nutrițională individuală, motiv pentru care planul de nutriție trebuie personalizat pentru fiecare pacient.

“Este o greșeală frecventă ca pacienții cu cancer să adopte o dietă săracă în calorii și proteine, care deseori duce la scăderea în greutate. De vreme ce acest lucru nu este un rezultat recomandat, este important ca aceștia să primească sfaturi corespunzătoare, precum și să urmeze o dietă echilibrată și diversificată, cu preparate sănătoase care să îi ajute să își păstreze forța fizică pe durata curelor de tratament. Conform unui studiu recent, în rândul pacienților cu melanom aflați în tratament cu imunoterapie anti-PD-1, consumul ridicat de fibre a fost asociat cu o mai mare diversitate a microbiomului intestinal și un răspuns mai bun la tratament[18]”, a declarat Dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist diabet și nutriție. 

Despre MSD
De peste un secol, MSD este lider al industriei farmaceutice la nivel mondial, descoperind medicamente și vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii. Prin medicamentele noastre pe bază de prescripție, vaccinuri, terapii biologice și produse pentru sănătatea animalelor, colaborăm cu clienții noștri și operăm în peste 140 de țări pentru a furniza soluții inovatoare. În plus, ne dovedim angajamentul față de îmbunătățirea accesului la servicii medicale prin politici, programe și parteneriate cuprinzătoare. Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea și tratarea bolilor care amenință oamenii și comunitățile din întreaga lume, incluzând aici cancerul, bolile cardiometabolice, tot mai numeroasele zoonoze, boala Alzheimer și bolile infecțioase, între care HIV și Ebola. Pentru mai multe informații, vizitați www.msd.com sau luați legătura cu noi prin intermediul conturilor de social media: Twitter, LinkedIn și YouTube.

Despre FABC
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. FABC este interfaţa între organizaţiile membre şi instituţiile statului, institutiile europene implicate în sănătate, precum şi organizaţiile europene şi internaţionale similare. FABC numără peste 65.000 de membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari. FABC este o federaţie formată din 26 asociaţii care activează pe plan local, la nivelul judeţelor. Misiunea FABC este de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați: www.fabc.ro.

[1] Coa KI, Epstein JB, Ettinger D, et al. The impact of cancer treatment on the diets and food preferences of patients receiving outpatient treatment. Nutr Cancer. 2015;67(2):339–353. doi:10.1080/01635581.2015.990577

[2]Adler NE, (2008). Cancer Care for the Whole Patient: Meeting Psychosocial Health Needs. Washington (DC): National Academies Press (US);. 1, The Psychosocial Needs of Cancer Patients. (online) Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK4011/

[3] Mayo Clinic, Cancer survivors: Care for your body after treatment, available at https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/in-depth/cancer-survivor/art-20044015

[4] The Global Cancer Observatory, ianuarie 2019 - http://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf; http://gco.iarc.fr

[5] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/in-depth/cancer-survivor/art-20044015

[6] National Comprehensive Cancer Network, Patient and Caregiver Resources – Life with Cancer, https://www.nccn.org/patients/resources/life_with_cancer/managing_symptoms/mood_changes.aspx. Accesatin August 2019

[7]ESMO,  Survivorship Patient Guide, https://www.esmo.org/content/download/117593/2061518/file/ESMO-Patient-Guide-Survivorship.pdf

[8] Global Cancer Observatory, septembrie 2019, http://gco.iarc.fr/today/online-analysis-map?v=2018&mode=population&mode_population=countries&population=900&populations=900&key=total&sex=2&cancer=39&type=1&statistic=5&prevalence=0&population_group=0&ages_group%5B%5D=0&ages_group%5B%5D=17&nb_items=5&group_cancer=1&include_nmsc=1&include_nmsc_other=1&projection=natural-earth&color_palette=default&map_scale=quantile&map_nb_colors=5&continent=5&rotate=%255B-6.79578535007613%252C7.437573892330654%252C0%255D

[9] American Lung Association, Addressing the stigma of lung cancer, https://www.lung.org/assets/documents/research/addressing-the-stigma-of-lung-cancer.pdf

[10] Chambers et al. A systematic review of the impact of stigma and nihilism on lung cancer outcomes,  BMC Cancer 2012, 12:184, available at http://www.biomedcentral.com/1471-2407/12/184.

[11] American Cancer Society, Key Statistics for Melanoma Skin Cancer, available at https://www.cancer.org/cancer/melanoma-skin-cancer/causes-risks-prevention/prevention.html

[12] American Cancer Society, What Is Melanoma Skin Cancer?, https://www.cancer.org/cancer/melanoma-skin-cancer/about/what-is-melanoma.html

[13] Forsea A.M et al., Melanoma incidence and mortality in Europe: new estimates, persistent disparities. Br J Dermatol. 2012;167(5):1124-1130. doi:10.1111/j.1365-2133.2012.11125.x

[14] Baider L, Surbone A. Cancer and the family: the silent words of truth. J Clin Oncol. 2010;28(7):1269-72

[15] Silbermann M, Pitsillides B, Al-Alfi N, Omran S, Al-Jabri K, Elshamy K, et al. Multidisciplinary care team for cancer patients and its implementation in several Middle Eastern countries. Annals of oncology. 2013;24(suppl_7):vii41-vii7

[16] ACS: Anxiety, Fear, and Depression: https://www.cancer.org/treatment/treatments-and-side-effects/emotional-side-effects/anxiety-fear-depression.html

[17] American Cancer Society, Nutrition for the Person with Cancer During Treatment: https://www.cancer.org/treatment/survivorship-during-and-after-treatment/staying-active/nutrition/nutrition-during-treatment.html.

[18] American Association for Cancer Research,  Dietary Factors Affecting Gut Microbiome May Influence Response to Immunotherapy in Melanoma Patients, available at https://www.aacr.org/Newsroom/Pages/News-Release-Detail.aspx?ItemID=1273. Accessed August 2019.

"Conferința Națională de Farmacoeconomie și Management Sanitar a ajuns la a 6-a ediție, devenind un punct de referință în agenda principalilor actori din sistemul sanitar, oferind un spațiu pentru dezbateri profesionale și dialog între părți.

Experiența ultimilor ani a demonstrat, că nu sunt de ajuns  alocările financiare masive pentru sectorul sanitar, un lucru de altfel lăudabil și fără precedent în regiunea Europei Centrale și de Est. Este nevoie și de adaptarea cadrului legislativ și a regulilor de finanțare, astfel încât resursele investite în sănătate să se transforme în mod eficient în beneficii pentru populație.

CNFMS și-a asumat rolul de a contribui la atingerea obiectivelor României în domeniul sănătății prin diseminarea cunoștințelor în domeniul managementului farmaceutic și spitalicesc prin cursurile preconferință și analizele, prezentările realizate de către experți, dar și prin asigurarea cadrului pentru dezbateri profesionale și științifice în domeniul farmacoeconomiei și al managementului sanitar.

Prin deschiderea către țările vecine și din Europa Centrală și de Est, CNFMS continuă tradiția de a invita experți din străinătate, anul acesta având invitați din Polonia, Bulgaria și Ungaria, după ce în edițiile anterioare am avut invitați din Croația, Serbia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Republica Moldova, contribuind astfel la schimbul de experiență în acest domeniu vital.

Dacă în edițiile anterioare temele de discuție s-au concentrat pe lipsa de finanțare și modalitățile de îmbunătățire ale  acesteia, pas cu pas discuțiile se vor deplasa către utilizarea cât mai eficientă a resurselor alocate, care au crescut spectaculos în ultimii doi ani, mai ales în domeniul spitalicesc, dar nu numai.

În această ediție, tematica CNFMS se concentrează pe temele cele mai actuale din România, respectiv eficiență și echitate, astfel în mod strategic am invitat speakeri din România dar și din alte țări, pentru a aborda multidisciplinar aceste subiecte și pentru a cunoaște mai bine succesul țărilor din regiune în domeniul reformei din sănătate, dar și pentru a învăța din eventualele decizii care s-au dovedit a fi în neconcordanță cu obiectivele asumate.

Pentru a facilita prezența specialiștilor din instituțiile publice centrale, CNFMS va acorda și în acest an burse de participare pentru experții din cadrul autorităților centrale implicate în elaborarea și implementarea politicilor de sănătate, contribuind astfel la dezvoltarea lor profesională. Vă așteptăm să contribuiți activ la prezentările și dezbaterile CNFMS 2019.", dr. László Lorenzovici, Președinte CNFMS 2019

Evenimentul este organizat de către Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie Târgu Mureș - Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management, Universitatea Sapientia și Asociația SURYAM, managementul evenimentului fiind asigurat de către Health Events.

Partenerii CNFMS: ISPOR Romania - Societatea Română de Farmacoeconomie, Camera Deputaților – Comisia pentru Sănătate și Familie.

La eveniment vor participa peste 450 de directori din unități spitalicești și clinici medicale,  reprezentanții instituțiilor implicate în elaborarea și implementarea politicilor de sănătate (CNAS, MS, ANMDM, etc.), companii producătoare și distribuitoare de medicamente, dispozitive și aparatură medicală, cadre didactice de la Universitățile de Medicină și Farmacie.

Participarea națională și internațională a unor personalități importante din domeniu transformă această conferință într-un important eveniment de schimb bilateral și de networking, oferind posibilitatea relaționării cu reprezentanți ai celor mai importante instituții și companii din domeniul sanitar.

Înregistrarea la CNFMS 2019 se va realiza exclusiv online, prin completarea FORMULARULUI DE  INSCRIERE CNFMS 2019.

Curs pre-conferință (10.10.2019):

• Prof. Sorin PAVELIU: Studiile de cost-eficacitate în finanțarea din fonduri publice a medicamentelor din România
• Prof. Zoltán KALÓ: Interactive workshop - Development of Multicriteria Decision Analysis framework with consensus across health care stakeholders

Invitați speciali:

• Dr. Iga LIPSKA, Polonia, Director al Departamentului HTA pentru spitale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate din Polonia, fost Director al departamentului pentru Politica Medicamentului din cadrul Ministerului Sănătății din Polonia
• Prof. Guenka PETROVA, Bulgaria, Universitatea de Medicină și Farmacie din Sofia, Facultatea de Farmacie
• Prof. Zoltán KALÓ, Ungaria, Profesor în Economie Sanitară, Universitatea Semmelweis din Budapesta / Syreon Research Institute

Invitați din partea autorităților din România:

• Ministrul Sănătății și Secretarii de Stat, Președintele și Directorul General CNAS, Președintele Comisiei de Sănătate al CD și Senat, Președintele ANMDM, CMR/CFR, UMF, etc.

Conferința este împărțită în două module tematice, Farmacoeconomie și Management Sanitar, și constituie de 6 ani un eveniment de referință pentru profesioniștii sistemului sanitar din România, temele acestei conferințe fiind: